Cele mai friguroase ierni din București. Anul în care în Capitală au fost -32 de grade. Ce decizie au luat autoritățile

Care au fost cele mai friguroase ierni din București. Deși temperaturile din ultimii ani sunt destul de mari, nu același lucru se putea spune în secolul trecut. În Capitală s-a înregistrat, cu mult timp în urmă, temperatura de -32 de grade.

Cele mai friguroase ierni din București. Zăpada și gerul au amorțit Capitala

În ultimii ani, iernile sunt mult mai blânde decât în trecut, mai ales în Capitală. Vremurile în care pe străzile și trotuarele din București era un strat destul de consistent de zăpadă sunt îndepărtate.

În timp ce temperaturile înregistrate acum sunt ceva mai mari decât ar trebui în ianuarie, în mod normal, au existat ierni foarte geroase în București. În ultimul secol, au fost mai multe ierni grele în Capitală, cum ar fi cele din 1929, 1942, 1954 și 1967. B

Iarna din anul 1929 a fost una în care toată țara a fost afectată de zăpadă și de gerul puternic. Locuitorii Capitalei au fost cei mai afectați atunci, după cum relatau ziarele vremii. Unii chiar au ajuns să-și piardă viața.

Digi24.ro

Noi detalii în asasinatul directorului unei companii din SUA: Ce cuvinte apar pe cartuşele gloanţelor care l-au ucis pe Brian Thompson

“Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit, au degerat şi sunt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti”, se arată într-un articol din “Gazeta Transilvaniei”, de la 11 februarie 1929, notează Adevărul.

În același an, la București s-au înregistrat -24 de grade Celsius. Minima din 1929 a fost înregistrată în Țara Bârsei, de -38,5 grade Celsius. Marea a înghețat, lucru care a dus la vase blocate și avariate. Mulți au ajuns să moară pe străzi, în trenuri sau chiar în propriile case.

Din cauza zăpezii și a gerului, școlile au fost închise timp de o săptămână. Serviciul poștal de stat și telecomunicațiile nu au funcționat. Mai mult, alegerile pentru Senat și Camera Deputaților s-au amânat în 1929.

Oamenii nu aveau cum să ajungă la urne pentru a vota, dat fiind faptul că străzile erau înzăpezite, iar afară era un ger cumplit. Alegerile au ajuns să se țină, în schimb, pe 17 aprilie, cu aproape două luni mai târziu decât data inițială, adică 20 februarie.

Digisport.ro

”Cuplul-surpriză al iernii: ”Cea mai frumoasă actriță din lume” a confirmat totul cu o poză, la un an de la divorțul cu scandal

Anul în care s-au înregistrat -32 de grade în Capitală

În 1942, românii au fost loviți de o altă iarnă foarte grea, la care nimeni nu se aștepta, mai ales după ce s-a întâmplat în 1929. Din păcate, a fost chiar mai rău, pentru că în București s-au înregistrat atunci -32.2 grade Celsius. La Brașov era chiar mai frig, -38.5 grade Celsius,

Mai târziu, în 1954, a fost o iarnă care a rămas cunoscută drept Marele Viscol. În toată țara a nins, iar cantitățile de zăpadă au fost neașteptat de mari. Totul a început pe 3 februarie, zi în care au căzut, în București, zăpezi de 115l/mp. Vântul sufla cu 126 de kilometri pe oră, iar în Capitală și în partea de sud-est a țării s-a ajuns la un strat de zăpadă de 5 metri.

Mulți au rămas în case pentru a se adăposti de zăpadă și ger, iar unii au fost blocați în propriile locuințe. După ce a trecut ziua de 3 februarie, toți românii capabili au fost chemați la muncă de Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române, pentru a deszăpezi orașele. Aceștia au curățat zăpada și i-au aprovizionat pe oameni cu cele necesare.

Bucureștenii s-au ambiționat să curețe străzile și trotuarele. Astfel, oamenii au reușit atunci să sape tuneluri și să arunce mai multă zăpadă în Dâmbovița.

A fost nevoie atunci și de tancuri echipate cu pluguri pentru a le putea aduce oamenilor blocați în case alimente pentru supraviețuire. Au fost aduse atunci și mașini de deszăpezit din Uniunea Sovietică. După acel viscol, a urmat un ger crunt, care a înghețat zăpada.

În noaptea trecerii din anul 1966 în 1967, în București a nins foarte mult. În câteva zile, munții de zăpadă aveau 3 metri. Mașinile și mijloacele de transport în comun au rămas blocate. A fost nevoie și atunci ca populația să se mobilizeze pentru a deszăpezi.