„Ceva este greșit cu stânga mondială”. Partidul Muncii din Israel îi critică pe progresiștii pro-Hamas

Liderul Partidului Muncii din Israel, de centru-stânga, Merav Michaeli spune că ceva merge „foarte prost” în stânga politică din întreaga lume, presupușii progresiști aliniindu-se acum cu militanții islamiști Hamas, care se opun drepturilor femeilor și persoanelor LGBTQ+. Michaeli nu s-a ferit să denunțe „complicitatea” poiticienilor cu crimele grupării islamiste și teroriste.

Proteste pro-Hamas chiar și în campusuri

La mai bine de o lună după ce militanții Hamas au atacat Israelul, omorând aproximativ 1.200 de persoane și luând ostatici aproximativ 240, oficialii israelieni au revizuit în scădere bilanțul morților, în timp ce statul evreu duce un război de represalii împotriva grupării teroriste Hamas în Fâșia Gaza, care a ucis în prezent peste 11.000 de palestinieni – potrivit ministerului sănătății condus de Hamas.

Proteste în masă au avut loc în ai multe orașe din UE și SUA, cerând o încetare imediată a focului, mulți dintre manifestanți folosind sloganul „de la râu la mare”, considerat de mulți evrei și israelieni drept un apel la anihilarea statului Israel, dar de către palestinieni și susținătorii lor drept un strigăt de mobilizare non-violentă împotriva ocupației.  La proteste și în campusurile universitare, unii protestatari care se descriu ca fiind de stânga și-au exprimat sprijinul pentru Hamas – proscrisă ca organizație teroristă de către SUA, UE și Marea Britanie.

Arabii, brusc frecventabili

Firește, protestele din Occident au fost mană cerească pentru propaganda anti-Israel, anti-SUA și anti-UE. Atacul josnic al Hamas împotriva civililor este, potrivit narațiunilor anti-Occident, „pedeapsa” pentru Israel și pentru „oculta mondială” condusă de „jandarmul global”, Joe Biden.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

În privința UE, propaganda s-a inversat. Până la atacul islamist din 7 octombrie, populațiile arabe din blocul comunitar (integrați sau nu, imigranți, refugiați, etc) erau arătate cu degetul ca fiind bomba cu ceas a continentului, ca distrugerea valorilor tradiționale europene – consecință a politicii de deschidere a granițelor.

După 7 octombrie, arabii din UE care se revoltă împotriva Israelului au devenit brusc frecventabili ca tot unitar măcelărit de statul evreu. În continuare, dreptul Israelului de a se apăra în fața sălbăticiei Hamas a fost denunțat ca crimă, statul evreu fiind „agresorul”. În schimb, Vladimir Putin, care duce un adevărat război de agresiune și ocupație în Ucraina, este în continuare frecventabil pentru unii lideri.

Tensiuni în taberele de stânga

La acestea se adaugă bâlbâielile de la Bruxelles și ONU privind situația din Israel și din Fâșia Gaza. Tensiunile din tabăra de stânga au explodat deja în Franța și Marea Britanie. De exemplu, partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă, condus de Jean-Luc Mélenchon, evită să descrie Hamas ca fiind un grup terorist și a fost singurul partid politic important care nu a participat la un miting împotriva antisemitismului în creștere, la sfârșitul săptămânii trecute. Între timp, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist din Marea Britanie, a fost criticat de aripa stânga partidului său pentru că a refuzat să ceară o încetare a focului în Gaza.

„Ceva a mers foarte prost”

„Cred că se întâmplă ceva foarte greșit în politica de stânga”, a declarat președinta Partidului Muncii din Israel, Merav Michaeli într-un interviu acordat Politico. „A devenit foarte, foarte clar în acest atac (al Hamas)  că oamenii care se consideră democrați, progresiști, susțin un regim totalitar de teroare care oprimă femeile și comunitatea LGBTQ+”, a spus ea în marja unei reuniuni internaționale a partidelor socialiste și social-democrate, în Spania.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Unii politicieni de extremă stânga au acuzat în primul rând Israelul pentru ultimul ciclu de violență din regiune. „Cu cât te duci mai mult spre stânga, cu atât mai mult există o mare confuzie. Ceva a mers foarte prost pe drum”, a declarat Michaeli, adăugând că Israelul are câțiva „aliați foarte puternici” în politica de centru-stânga.

„Nu reușesc să înțeleg cum apelul la jihad și apelul la uciderea în masă a evreilor este ceva pro-palestinian”, a adăugat ea. „Este important pentru mine să le subliniez că atunci când nu te îndrepți foarte ferm împotriva Hamas și a ceea ce face în Gaza, inclusiv față de propriul popor, ești complicele lor”.

„Netanyahu să plece”

Israelul a impus un asediu total asupra Gazei, permițând doar un fir de ajutor umanitar în acest teritoriu dens locuit și obligând sute de mii de palestinieni să se mute spre sud pentru a scăpa de bombardamentele zilnice. Michaeli, ministru al transporturilor în guvernul israelian anterior, este un critic de lungă durată al premierului israelian Benjamin Netanyahu, care conduce o coaliție de extremă dreapta și a format un cabinet de război cu centristul Benny Gantz după 7 octombrie. Michaeli a cerut în timpul interviului ca Netanyahu să „plece acum”.

Dar ea a încercat, de asemenea, să atragă atenția asupra traumei suferite de societatea israeliană în urma atacurilor din 7 octombrie. „Când vorbesc cu oameni din afara Israelului, atunci ei trebuie să înțeleagă că până și cei mai mari militanți pentru pace și chiar și cei mai fervenți partizani ai soluției celor două state se află acum sub un atac oribil”, a spus ea.

Partidul Muncii și mișcările politice anterioare au dominat politica israeliană timp de aproximativ 30 de ani, după nașterea națiunii, în 1948, printre membrii săi numărându-se politicieni proeminenți precum Yitzhak Rabin, Shimon Peres și Ehud Barak. Dar, pe măsură ce Israelul s-a îndreptat spre dreapta, partidul a fost marginașizat ca forță politică, având în prezent doar patru membri – inclusiv Michaeli – în Knesset (parlamentul), care are 120 de locuri.

„Calea de a reconstrui Israelul este să îl luăm înapoi”, a spus ea, înainte de a se corecta: „Adică să-l punem pe calea sionistă, democratică și liberală”. Michaeli a explicat că acest lucru înseamnă să facă presiuni pentru o soluție cu două state, așa cum este descrisă în acordurile de la Oslo, pe care Rabin, predecesorul ei la conducerea Partidului Muncii, le-a negociat în anii 1990.

Diviziuni privind încetarea focului

La reuniunea din Spania, apelurile unor partide naționale din țări precum Franța, Irlanda și Belgia pentru încetarea focului în Gaza i-au divizat pe delegați și nu au fost incluse în textul final convenit. Stânga, în general, a fost împărțită cu privire la modul în care să răspundă la războiul din Fâșia Gaza. Michaeli, al cărui partid este un simplu observator pe lângă Partidul Socialiștilor Europeni, nu a putut negocia direct textul final asupra căruia s-a convenit la Malaga.

Dar ea a declarat: „A cere o încetare a focului acum înseamnă a da permisiunea ca Hamas să continue să se reînarmeze, să continue să fure alimente, apă, medicamente și combustibil de la propriul popor și, da, să se relocheze”. Ea a sugerat că apelurile pentru încetarea focului sunt influențate de „PR-ul Hamas”.

Michaeli a dat vina pentru miile de morți civili din Gaza pe Hamas, mai degrabă decât pe armata israeliană, ale cărei acțiuni le-a apărat. „Ei mor pentru că Hamas îi folosește ca scuturi umane, pentru că și-au bazat totul, de la echipamente la rachete și până la cartierul lor general, în mijlocul celor mai multe structuri civile care există”, a declarat Michaeli.

Ea a criticat ceea ce a perceput ca fiind o lipsă de sprijin din partea politicienilor UE pentru a face presiuni în vederea eliberării celor aproximativ 240 de ostatici răpiți de gruparea islamistă. „Mi-ar fi plăcut să aud mai mult decât o simplă mențiune, cel puțin la fel de mult ca și despre nevoile umanitare din Gaza”, a spus ea.