Cifrele oficiale: mai puțin de 3.500 de români, fără alte boli asociate, au murit în cele șase valuri ale pandemiei

Potrivit datelor oficiale furnizate de către Ministerul Sănătății, aproape jumătate dintre aceste decese (1647) au fost înregistrate la persoane de peste 70 de ani, iar alte 883 la persoane cu vârste între 60 și 69 de ani. La categoria persoanelor cu vârste de până la 30 de ani numărul deceselor înregistrate a fost de 20.

Peste 60.000 de decese în România

Potrivit cifrelor oficiale ale Ministerului Sănătății, din totalul de 3.407.485 de cazuri de infectare, au fost înregistrate 68.233 de decese. Asta înseamnă că, scăzând numărul persoanelor decedate și care nu sufereau de alte afecțiuni sau boli asociate, numărul celor care și-au pierdut viața din cauza complicațiilor a fost de 64.808.

Aceste cifre pot părea că infirmă justificările autorităților privind restricțiile majore impuse populației în perioada pandemiei – atunci când oamenii nu aveau voie să iasă din casă sau erau obligați la alte măsuri de siguranță sanitară, mai ales după apariția vaccinului.

Spre comparație, potrivit datelor de la INS citate de News.ro, în primele două luni din acest an au murit de boli ale aparatului circulator peste 24.000 de români, de cancer peste 7000, iar bolile aparatului respirator au provocat aproape 4700 de decese.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Medicul Adrian Marinescu subliniază că aceste analize pot păreau facile în acest moment, când avem toate aceste informații, și că există pericolul să ignorăm incertitudinea ce exista în acel moment. Mai mult, acesta este de părere că aceste date arată totuși numărul deceselor în urma restricțiilor sanitare aplicate de către autorități.

„E foarte uşor să discutăm acum, când lucrurile sunt echilibrate. La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia.

Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil, deci aici nu discutăm despre împărţirea între oameni sănătoşi şi mai puţin sănătoşi, e destul de arbitrară, e foarte greu să faci această delimitare, de multe ori tu nu ai informaţiile”, a spus medicul Adrian Marinescu.

Mai mult, acesta subliniază că există un alt element de incertitudine privind bolile cronice în rândul populației, subliniind că numărul acestora poate fi chiar mult mai mare decât o arată statisticile, ceea ce ar majora gradul de risc din țara noastră.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

„E foarte uşor să discutăm acum, când lucrurile sunt echilibrate. La acel moment, în primul rând că exista termenul de neprevăzut, oamenii, autorităţile, lumea medicală nu aveau de unde să ştie cum va fi cu evoluţia. Al doilea aspect, în condiţiile în care ai fi lăsat la liber, fără restricţii, toată situaţia cu siguranţă că ar fi fost mai mulţi pacienţi care aveau nevoie să fie evaluaţi şi nu aveai unităţi spitaliceşti, pacienţi care aveau nevoie de internare, cei care ar fi evoluat nefavorabil, deci aici nu discutăm despre împărţirea între oameni sănătoşi şi mai puţin sănătoşi, e destul de arbitrară, e foarte greu să faci această delimitare, de multe ori tu nu ai informaţiile”, a mai precizat directorul medical al INBI Matei Balş din Capitală.

Concluziile pandemiei și sănătatea populației

Acesta subliniază că ar fi fost foarte greu de justificat o situație în care restricțiile nu erau impuse întregii populații, cel puțin la începutul pandemiei. Ideea de a-i scuti de la aceste restricții pe tinerii care, după cum arată datele, nu au avut de suferit de pe urma acestei infecții, era greu de justificat.

„Discuţia că oamenii tineri care nu aveau absolut nicio boală şi care ar fi putut să treacă prin infecţie s-a luat în calcul şi în Suedia şi în alte locuri din lumea asta, doar că acele persoane, dacă nu aveau restricţii, i-ar fi îmbolnăvit pe cei care aveau factori de risc, adică nu-mi dau seama care ar fi fost reţeta în aşa fel încât într-adevăr aceste persoane să fi putut avea o circulaţie liberă, vorbim strict despre cei care nu aveau boli asociate, eu nu văd cum se putea realiza. De altfel, în pandemie acest lucru s-a întâmplat treptat, dar nu puteai să ştii de la început”, a mai declarat medicul care susține că principala lecție a acestei pandemii privește starea de sănătate din rândul populației, în contextul în care Suedia a avut 8.000 de decese iar România peste 60.000.

Ministrul Sănătății, profesorul Alexandru Rafila a declarat că existenţa comorbidităţilor care nu au fost de natură infecţioasă a dus la agravarea evoluţiei bolii COVID- 19.

„Vă dau un exemplu, cineva avea o boală cardiovasculară şi avea şi o boală pulmonară sau o boală de rinichi, toate aceste însumări de afecţiuni cronice care nu sunt de natură infecţioasă duc la agravarea evoluţiei unei viroze, dar lucrul e valabil şi pentru gripă. Lumea de multe ori a murit sau a avut forme grave pentru că stătea mult acasă şi întârzia să se prezinte la medic.

Cea mai mare problemă am avut în valul acela care a început în 2021, când am avut 26 de mii de decese, a fost într-un singur val aproape jumătate din numărul total de decese. Ulterior a mai scăzut şi virulenţa”, a declarat Alexandru Rafila.