În ce condiții poate rămâne premier Florin Cîțu. Variantele președintelui Klaus Iohannis pentru soluționarea crizei

Premierul Florin Cîțu a mers luni la Palatul Cotroceni pentru discuții legate de criza guvernamentală provocată de moțiunea de cenzură inițiată de către USR-PLUS și  AUR. În pofida cererii făcute, „rebelii” de la USR-PLUS nu au fost până acum primiți de către președintele Klaus Iohannis.

Pentru prim-ministru, miza acestei crize este nu doar păstrarea funcției, ci și câștigarea președinției PNL la congresul din 25 septembrie și chiar viitorul său politic în interiorul PNL. Însă și pentru președintele Iohannis este în joc prestigiul și influența pe care o exercită printre liberali.

Dacă Florin Cîțu refuză să demisioneze, Iohannis are puține pârghii să salveze guvernul de moțiunea de cenzură, însă influența sa poate fi decisivă abia după un eventual succes al moțiunii.

Conflict deschis între Klaus Iohannis și USR-PLUS

Inițial, criza a început ca un moment tensionat între USR-PLUS și liberalii din Guvern pe tema PNDL 3. Însă decizia de revocare a ministrului Justiției, Stelian Ion, decizia luată de premier și validată prin decret de către președintele Iohannis a arătat că șeful statului este unul dintre actorii crizei, mai degrabă decât spectator al ei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Imediat, dinspre partidul condus de către Dan Barna și Dacian Cioloș au venit afirmații legate de faptul că adevărata miză ar fi fost portofoliul Justiției și numirile de la șefia parchetelor. Unul dintre aceștia a fost chiar Stelian Ion. „Decizia era așteptată, o șansă destul de mică să fie altă decizie. Cred că s-au discutat lucrurile astea și că domnul președinte știa foarte clar care va fi decizia. De fapt, cred că de acolo și vine solicitarea premierului”, a declarat Ion referindu-se la aprobarea revocării sale prin decret prezidențial.

Confirmarea de facto a susținerii premierului Florin Cîțu de către Klaus Iohannis a venit sâmbătă, printr-o postare pe Facebook, în care celor de la USR-PLUS li se imputa alierea cu AUR pentru depunerea moțiunii de cenzură.

„Noua alianţă creată în aceste zile între USR-PLUS şi AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă ţara noastră. Prin alianţa cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR-PLUS trădează voinţa cetăţenilor care şi-au pus speranţele într-o coaliţie de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător şi extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice şi este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice faţă de valorile euro-atlantice ale României. Prin decizia de a semna şi a depune o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR-PLUS s-a discreditat iremediabil în faţa românilor, a propriului electorat”, a scris preşedintele Iohannis.

Ludovic Orban dă semne de iritare

Criticile la adresa USR-PLUS au venit la o zi după ce copreședintele acestui partid, Dacian Cioloș, spunea că Iohannis nu a dat niciun răspuns unei cereri făcute de către Dan Barna pentru o întâlnire.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Am încercat să discutăm, dar nu s-a putut. I-am trimis un mesaj în care l-am rugat să ne întâlnim şi a spus că era bine să ne fi întâlnit înainte de a se declanşa criza. Eu ştiu că înainte, în ziua în care a apărut această situaţie, dimineaţa am convenit cu colegul Dan Barna să îl contacteze şi să încercăm să avem o discuţie cu preşedintele şi înţeleg că nu primise răspuns”, a declarat Dacian Cioloş, la Digi 24.

Dacă atacurile din partea USR-PLUS erau previzibile, surprinzător este faptul că și Ludovic Orban dă semne de nervozitate în relația cu președintele Iohannis pe care l-a acuzat voalat, într-un discurs susținut, duminică, la Brașov, că s-a implicat în campania internă din PNL în sprijinul lui Florin Cîțu,

„Sunt convins că un personaj foarte important din România a stat el şi s-a gândit şi a zis că poate trebuie să decreteze ca Orban să nu mai fie preşedinte al PNL. Sunt convins că a comunicat acest lucru către mai mulţi”, a declarat Ludovic Orban, citat de News.ro. Chiar dacă nu l-a pomenit explicit pe președinte, este pentru prima oară când un liberal îl critică public pe șeful statului.

Scenariile de după moțiunea de cenzură

În momentul de față, și președintele Klaus Iohannis se află într-o situație dificilă. Dacă îi cere lui Florin Cîțu să plece pentru a evita ruperea coaliției, premierul va avea șanse diminuate să obține șefia PNL. Klaus Iohannis ar risca astfel să aibă la conducerea PNL un om pe care nu-l agrează, Ludovic Orban, care pare puțin dispus să mai accepte instrucțiuni de la Cotroceni. Mai mult, Orban s-ar putea reîntoarce la Palatul Victoria, ca șef al unui nou guvern.

În cazul în care președintele îl va susține în continuare pe Cîțu, ruperea coaliției este iminentă. Fie guvernul Cîțu va fi demis, fie va rămâne ca un cabinet minoritar, a cărui supraviețuire va depinde de concesiile făcute unui partid de opoziție, cel mai probabil PSD, situație în care s-a aflat și premierul Tăriceanu după 2007, când a scos din miniștrii PDL din guvern.

Dacă Florin Cîțu va fi demis prin moțiune de cenzură, Klaus Iohannis are atu-ul că are prerogativa exclusivă de a desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru. Chiar dacă Parlamentul îi poate refuza propunerea, la al doilea refuz forul legislativ poate fi dizolvat, iar șeful statului poate convoca alegeri anticipate. Perspectiva anticipatelor nu ar încânta decât partidele care au crescut în sondaje în ultima vreme, PSD și AUR, însă și în cazul lor este discutabil în ce măsură ar fi dispuse să cheltuie sume mari pentru o altă campanie electorală la capătul căreia să intre la guvernare în vremuri de pandemie și în prag de iarnă.

Astfel, s-ar putea ca Florin Cîțu să ajungă din nou premier, un alt cabinet format de acesta putând fi votat in extremis pentru evitarea anticipatelor. Însă soluția aceasta nu rezolvă problema majorității parlamentară.