Din păcate, după primele nouă luni ale anului trecut, ambele aeroporturi erau pe pierdere, în condițiile în care traficul aerian încearcă să-și revină după anii de pandemie. Ca număr de pasageri, Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia are însă de zece ori mai mulți pasageri comparativ cu Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu. Ambele societăți naționale, ce administrează aceste aeroporturi, se află în subordinea directă a Ministerului Transporturilor.
Numărul de pasageri înregistrați pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu în luna noiembrie a anului trecut a fost de 9.529, o cifră de zece ori mai mică comparativ cu numărul pasagerilor de pe aeroportul Traian Vuia din Timișoara, acolo unde în aceeași lună au fost înregistrați 97.796 pasageri, potrivit Asociației Aeroporturilor din România. A fost o lună în care numărul total al pasagerilor în toate aeroporturile din România a fost de 1,84 milioane, în creștere cu 13% față de aceeași lună a anului 2022, și în creștere cu 6% față de noiembrie 2019.
Per total, în primele nouă luni ale anului 2023, pe aeroportul din Constanța au fost înregistrați 88.552 de pasageri, în timp ce la Timișoara numărul acestora a fost de 1,04 milioane. Per total, cifrele privind transportul de pasageri aerian arată o creștere cu aproape 20% față de anul 2022, și de peste 5% față de anul 2019, ceea ce indică că industria a reușit deja de anul trecut să revină la valorile de dinainte de pandemie.
După datele din primele nouă luni ale anului trecut, Aeroportul Traian Vuia este al patrulea ca mărime al țării, fiind depășit de către Aeroportul Otopeni, dar și de aeroporturile din Cluj și Iași. Pe de altă parte, aeroportul din Constanța se situează abia pe locul 11, fiind depășit de aeroporturile din Bacău și Oradea, dar în fața celor din Maramureș și Băneasa.
Cu peste 2,5 milioane de pasageri în primele nouă luni, Aeroportul din Cluj rămâne cel mai mare din țară, după Otopeni. Lucru explicat și prin faptul că după Capital, județul Cluj este cel mai bogat din țară, cu un PIB pe cap de locuitor de 17.920 euro, la nivelul anului 2021. Valoarea este totuși jumătate din cea raportată la București, dar totuși peste media națională (12.640 euro). În același clasament se află și județele Timiș (16.370 €) și Constanța (13.950 €), județul Iași fiind însă sub media națională (10.770 €).
Pe de altă parte, municipiul Constanța se află relativ aproape de Capitala țării, neexistând o presiune majoră pentru dezvoltarea curselor locale de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Nici măcar pe timpul verii nu există o creștere majoră a numărului de pasageri de pe acest aeroport. Spre exemplu, în luna august, numărul pasagerilor a fost de 15.109, în timp ce la Timișoara erau înregistrați 142.000.
Societatea Națională „Aeroport Mihail Kogălniceanu” SA este condusă de către Bogdan Ionuț Artagea. Acesta ocupă funcția de director general al companiei încă din anul 2014. Acesta și-a luat BAC-ul la liceul Pedagogic din Constanța chiar în anul 1990, iar apoi a obținut, în anul 1992, livretul militar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”. În anul următor se orientează însă spre domeniul aviației, când își brevetul de controlor de trafic. Timp de doi ani, până în anul 1995, lucrează pe postul de controlor de trafic aerian la aeroportul din Kogălniceanu. În următorii zece ani lucrează în cadrul aceluiași aeroport, pe mai multe funcții, ultima fiind cea de director operațional.
Timp de patru ani este apoi managerul a două firme private, timp în care lucrează în cadrul companiei naționale de radiocomunicații navale, CNRN Constanța. Din anul 2010 revine în cadrul SNAMK -SA, în același an ajungând director operațional, prim locțiitor al directorului general. Salariul încasat anul trecut de la conducerea companiei de stat a fost de 218.349 lei, adică peste 18.000 lei lunar. Acesta deține un apartament în Constanța, conduce un autoturism Mercedes, fabricat în 2018 și a mai declarat bijuterii în valoare de 18.000 euro. Nu este afiliat politic.
Statul român deține 60% din acțiunile companiei, restul fiind deținute de către Fondul Proprietatea și CJ Constanța. Astfel, în Consiliul de Administrație al CNAMK doar unul dintre cei șapte membri este afiliat politic. Este vorba de fostul senator PSD, Mihu Ștefan, senator între anii 2016 și 2020. La finalul anului 2021, acesta a fost numit în fruntea pensionarilor PSD din Constanța, iar la începutul anului 2022, în CA-ul aeroportului din Kogâlniceanu. Între 2000 și 2016 a fost lector universitar la Spiru Haret, în Constanța, Facultatea de Management Contabil, iar până atunci a fost director la finanțele publice din Constanța. În CV-ul său se laudă cu aptitudinile de desen și pictură, menționează că știe să navigheze pe internet, iar la rubrica competențe și aptitudini tehnice a trecut: „rezolvarea curentă a nevoilor proprii”. Anul trecut a încasat 37.102 lei, indemnizația de membru în CA-ul aeroportului.
În ceea ce privește aeroportul din Timișoara, unde statul român deține 80% din acțiuni, la finalul anului 2021 CA al societății l-a numit director general pe Daniel Stamatovici, care l-a înlocuit pe Dorel Grădinaru, după ce ministrul Grindeanu îi ceruse demisia. Stamatovici este din Timișoara, unde și-a luat BAC-ul în 1988. Șapte ani mai târziu și-a luat licența de controlor trafic aerian dirijare sol. Nouă ani mai târziu, în 2004 obține licența în filologie de la UBB. Din 2012 a fost directorul comercial al aeroportului Traian Vuia. Potrivit declarației de avere, acesta a avut un salariu de 171.791 lei. Singurul bun care mai apare în declarația de avere a acestuia este un autoturism marca Jeep, fabricat în 2014. El menționează un credit, pe 25 de ani, contractat în 2019, în valoare de 475.000 lei.
Din Consiliul de Administrație al aeroportului din Timișoara face parte Stana Simona Teighiu-Jurj, care din ianuarie 2022 a făcut parte din echipa de consilier a viceprim-ministrului Sorin Grindeanu, după ce în luna decembrie a anului 2021 i-a fost consilier la Ministerul Transporturilor. Între 2018 și 2020 a lucrat în cadrul MApN, șefa secției de coordonare a activităților NATO și UE, după ce, între 2017 și 2018 a fost consilier de stat la Ministerul Economiei. Anterior, timp de 5 ani, între 2012 și 2017 a fost director economic în cadrul Autorității Rutiere Române.
Simona Stana este licențiată în marketing (2005) la Universitatea de Vest din Timișoara, plus două diplome de master, una în „management politic” la institutul Ovidiu Șincai, institutul PSD-ului, și o alta în comunicare organizațională, la Universitatea Pitești (2014). Primul job pe care-l are este abia în anul 2008, la trei ani după terminarea facultății, director de marketing la un dealer auto din Timișoara. Din anul următor ajunge șef serviciu vânzări la Societatea Națională de Radiocomunicații, direcția Timișoara.
Alături de aceasta, în CA-ul aeroportului din Timișoara mai este și Cristian Anton, fost consilier local în anul 2008, ales pe listele PSD, este în prezent șeful de cabinet al ministrului Grindeanu. Numele său apare în stenogramele dosarului „Otopeni”. Acesta este director în cadrul Autorității Rutiere Române, de unde încasează aproape 250.000 lei, la care se adaugă alți 37.000 lei, salariu de la minister, alți 28.000 lei de la Aeroportul Traian Vuia și alți 178.000 lei de la societatea comercială ce administrează podul de la Vidin Calafat. Per total, acesta încasează de la stat circa 500.000 lei.
Tot în CA-ul Aeroportului Traian Vuia mai sunt Vasile Ciuruș, consilier al președintelui CJ Timiș, Călin Homorodean, inspector de mediu de la Primăria Sânnicolau Mare, Marcel Măinescu, de la PNL Arad și Remus Aurelian Novac, consilier al senatorului PSD de Timișoara, Sebastian Răducanu. Aurelian Novac este de formare profesor de sport și deține șase apartamente în Timișoara, iar anul trecut și-a vândut casa de vacanță pentru suma de 238.000 dolari. În conturi, acesta are peste 2 milioane de lei.
Societatea care administrează aeroportul din Constanța a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de 37,2 milioane lei, și venituri totale de 53,6 milioane. Din păcate, compania care are circa 250 de angajați a înregistrat pierderi de 1,05 milioane lei. De altfel, ultimul an în care compania a fost pe profit a fost anul 2009. În anii 2019 și 2020, societatea a avut pierderi de peste 6 milioane lei.
În anul 2023, potrivit execuției bugetare pe primele nouă luni, compania avea în plan să realizeze venituri de circa 32 milioane lei și să nu mai fie pe pierdere. Raportul pe semestrul III arată realizarea unor venituri de 30,2 milioane lei, însă compania avea deja pierderi de 4,5 milioane lei.
Societatea Națională Aeroport Traian Vuia Timișoara a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de 51,7 milioane lei. După pierderile înregistrate în anii 2020 și 2021 (circa 4,5 milioane lei), compania a reușit să obțină un profit de 136.065 lei în anul 2022.
După primele nouă luni ale anului 2023, Aeroportul Timișoara realizase venituri de 46 milioane, puțin peste valoarea prognozată. Totuși, atât costurile de operare cât și cele de personal au fost peste cele prognozate, astfel că la finalul lunii septembrie, în locul unui profit brut de 1,1 milioane lei, compania înregistra o pierdere de 1,56 milioane lei. Dacă niciuna dintre cele două societăți nu va fi reușit să-și redreseze situația financiară în ultimele 3 luni din an, atunci, în mod direct, nu vor aduce niciun leu la bugetul de stat.