În vara anului trecut, Aeroportul Otopeni ajungea în atenția publicului după o postare a omului de afaceri Ștefan Mandachi, care se plângea de mizeria existentă în cel mai mare aeroport al țării. Mii de români îi dădeau dreptate, mulți dintre aceștia descriind mizeria întâlnită pe acest aeroport: „Totul e lipicios, cleios, balustrade, geamuri, scaune. Muște. Personalul de la curățenie stă rezemat în mopuri și vorbește”, scria un pasager. În luna noiembrie a anului trecut, Curtea de Conturi a efectuat un control la CN Aeroporturi București SA, compania din subordinea Ministerului Transporturilor care gestionează cele două aeroporturi din Capitală. Documentul vorbește de abateri „semnificative” tocmai în ceea ce privește derularea contractului pentru servicii de curățenie.
Începând cu data de 15 mai 2019, CN Aeroporturi București avea în vigoare un contract pe patru ani, cu asocierea de firme condusă de Clean Prest Activ Srl, pentru servicii de curățenie, salubritate și colectare selectivă pentru spațiile administrate de către compania aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, publicat în data de 16 noiembrie 2023, conducerea Aeroporturi București a uitat că acest contract urmează să expire și s-a trezit abia la finalul anului 2022 să publice pe platforma de licitații publice SEAP un anunț de participare pentru serviciile de curățenie. Astfel, anunțul era publicat în data de 28 octombrie 2022.
Pe durata unei licitații deschise, firmele contractante de servicii pot însă încheia achiziția serviciilor cu caracter de continuitate în urma unei negocieri fără invitație, însă care să fie prealabilă la o procedură concurențială de ofertare. Această atribuire, trebuie apoi publicată pe portalul SEAP, potrivit legii. Conducerea CN Aeroporturi încheie însă un act adițional, în data de 26 octombrie, la contractul încheiat în mai 2019 și, potrivit Curții de Conturi, face acest lucru „invocând în mod nejustificat ”circumstanțe pe care entitatea contractantă nu ar fi putut să le prevadă deși a acționat cu diligență” deși nu era întrunite aceste condiții menționate în lege, care i-ar fi permis atribuirea contractului fără organizarea unei proceduri de atribuire”.
Auditorii Curții de Conturi subliniază că CN Aeroporturi București nici măcar nu a mai publicat apoi în SEAP anunțul de atribuire, din care să rezulte prețul final al contractului din 2019, asta pentru că site-ul de licitații publice a fost modificat și, tehnic, nu mai putea fi adăugat pe vechiul site, acolo unde era anunțul din 2019.
Practic, conducerea companiei de stat nu s-a interesat la timp de achiziționarea unor noi servicii de salubritate, sau așa cum spune raportul Curții, „a monitorizat defectuos modul de desfășurare al contractului”, iar apoi a invocat circumstanțe speciale, în mod nelegal, prin care să justifice prelungirea serviciilor existente. Ca o coincidență, același lucru s-a întâmplat și la începutul anului 2018 când, după 17 ani în care serviciile de salubritate de la Aeroportul Otopeni au fost monopolizate de către Romprest SA, CN Aeroporturi s-a trezit din nou că rămâne fără servicii de curățenie. În primele luni ale anului compania a încercat să asigure aceste servicii prin resurse proprii, însă în aprilie 2018, atribuia, de urgență, un contract de un milion de euro pentru astfel de servicii.
Datele publice arată că firma Clean Prest Activ Srl a avut peste 100 de contracte publice în ultimii ani, printre instituțiile care au apelat la această firmă numărându-se CNAIR, APIA, Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării și mai multe spitale din țară. Datele din SICAP menționează 124 de licitații publice, în valoare totală de 1,6 miliarde lei, adică 334 milioane euro. Dincolo de datele oficiale de la registrul comerțului, presa a scris că această firmă ar fi în realitate controlată de către Cornel Ciocan, fratele fostului deputat PSD de Olt, Dan Ciocan. În anul 2019, presa îi numea „jupânii politici din Caracal”. Practic, contractul cu CN Aeroporturi București avea să fie încheiat cu doar câteva luni înainte de crimele de la Caracal, tragedie ce avea să aducă numele fraților Ciocan în atenția publicului.
Raportul Curții de Conturi arată o evoluție surprinzătoare a contractului de curățenie cu compania ce administrează aeroporturile din Capitală. Astfel, în primă fază, deși această companie avea dreptul să ceară și să obțină, în mod legal, majorarea contractului odată cu majorarea salariului minim pe economie, aceasta nu o face. Suma pierdută este de aproape 100.000 de euro. Suma poate părea mică în condițiile în care valoarea totală a contractului a fost de 8,94 milioane euro.
Concret, Curtea de Conturi arată că în propunerea financiară ce a stat la baza contractului încheiat în 2019, în cele 48 de luni de derulare a contractului, pentru salariile angajaților era prevăzută suma de 6,83 milioane euro – 4,5 cheltuieli cu salarii brute și 2,3 milioane, pentru sporuri. Din aceste documente, auditorii Curții susțin că, din cei 220 de angajați ai firmei de curățenie, 210 agenți de curățenie erau plătiți cu salariul brut de 1.943 lei.
Curtea de Conturi subliniază însă că începând cu data de 1 ianuarie 2019 salariul minim pe economie fusese majorat de la 1.900 lei lunar la 2.080. Astfel, deși de la data semnării contractului și până la finalul anului mai rămăseseră șapte luni și jumătate, firma de curățenie nu a solicitat majorarea contractului deși avea acest drept legal. „În acest fel entitatea contractantă a realizat în anul 2019 economii în sumă de 67.757 euro, fără TVA”, arată raportul Curții de Conturi.
În anul următor, salariul minim este majorat din nou, de această dată până la suma de 2.230 lei, ocazie cu care firma Clean Prest Activ are din nou dreptul de a cere majorarea contractului încheiat cu CN Aeroporturi. Nu face acest lucru decât abia la jumătatea lunii februarie, ceea ce înseamnă un alt plus pentru compania de stat, de această dată de 19.330 euro.
În februarie 2020, între CN Aeroporturi București și Clean Prest Activ Srl se încheie un act adițional privind majorarea prețului total al contractului, care ajunge astfel la suma de 10,09 milioane euro, după ce firma de curățenie invocă în sfârșit majorarea salariilor angajaților săi. Acordul, încheiat la 20 februarie, prevedea plata noilor salarii începând chiar cu luna februarie. Concret, contractul era majorat astfel cu suma de 1,14 milioane euro.
Curtea de Conturi susține însă că detalierile de calcul prezentate de către asocierea de firme pentru a justifica creșterea contractului cu această sumă ar fi indicat o „creștere totală a cheltuielilor salariale cu 23,76%, fără a avea o justificare cu privire la modalitatea de determinare a cheltuielilor salariale”. Potrivit calculelor experților Curții, pentru cele 39 de luni rămase de executat, contractul ar fi trebuit să fie majorat doar cu 768.000 euro. Altfel spus, compania de stat a acceptat să plătească cu aproape 300.000 de euro mai mult companiei de curățenie.
„În anul 2020, ca urmare a majorării salariului minim (…) entitatea contractantă avea dreptul să accepte creșterea valorii contractante până la 9,805 milioane euro, fără TVA, de unde rezultă că aceasta a acceptat o majorare nejustificată de 286.628 euro, fără TVA”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Acest întreg scenariu ajunge să se repete în anul 2021. În acel an, salariul minim este majorat din nou, până la suma de 2.300 lei și, în condițiile în care 214 salariați erau plătiți sub această sumă, asocierea de firme condusă de Clean Prest putea să ceară din nou majorarea contractului. Nu face acest lucru, deși era vorba de o sumă de 55.736 euro. În anul următor, salariul minim este majorat până la suma de 2.550 lei lunar, însă firma de curățenie nu cere majorarea contractului decât abia în luna mai a anului 2022. De această dată, suma la care renunță practic este de 96.467 euro, fără TVA. Totuși, valoarea totală legală a contractului ar fi trebuit să fie în acest moment de doar 9,95 milioane euro, însă sub valoarea 10,09 milioane la care fusese stabilit în februarie 2021.
În data de 20 mai 2022, printr-un nou act adițional tarifele unitare din acest contract sunt modificate din nou, „rezultând o modificare a prețului total al contractului la valoarea totală de 11,292 milioane euro fără TVA, însemnând o creștere a acestuia cu suma de 1,2 milioane euro, fără TVA”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Documentul citat menționează că nici de această dată firma de salubritate nu a justificat majorarea cheltuielilor salariale, din documentele depuse inițial în 2019, rezultând o creștere a costurilor salariale cu peste 40%. Auditorii spun că, pentru ultimul an al contractului, CN Aeroporturi ar fi trebuit să accepte o majorare a contractului de circa 250.000 euro, însă a acceptat să plătească aproape un milion de euro în plus, asta deși firma de salubritate nu justificase această sumă prin majorările salariale ale celor 214 angajați plătiți cu salariul minim.
„În aceste condiții, pentru perioada de executat (12 luni) prin actul adițional nr.2/ 20.05.2022 ajustarea valorii contractului se putea realiza urmare a creșterii cheltuielilor salariale cu suma de 251.143 euro (…) Valoarea contractului putea să fie de 10,208 milioane euro fără TVA, prin urmare, entitatea contractantă a acceptat o majorare nejustificată de 1,08 milioane euro fără TVA întrucât prin actul adițional nr.2/ 20.05.2022 valoarea rezultată a fost de 11,292 milioane euro, fără TVA”, se arată în raportul Curții de Conturi.
În data de 25 octombrie 2022, între cele două entități se semnează un nou act adițional prin care valoarea totală a contractului este diminuată cu 1,1 milioane euro, ajungând acum la valoarea de 10,19 milioane euro. Această diminuare a venit ca urmare a unui audit intern la CN Aeroporturi București, care a arătat că majorările anterioare s-au făcut pentru toată durata contractului (48 luni) și nu pentru perioada rămasă.
„Diminuarea prețului total al contractului a fost convenită și realizată de către părți în urma constatării la nivelul CN Aeroporturi București de către Biroul de audit intern, urmare verificării solicitate de noul director general, a faptului că valoarea la care au fost încheiate cele două acte adiționale a fost calculată prin aplicarea tarifelor unitare majorate la întreaga durată a contractului, respectiv 48 luni, și nu la perioada rămasă de prestat de la data încheierii fiecăruia dintre actele adiționale”, se arată în raportul Curții de Conturi, care concluzionează că după acest act firma de salubritate a ieșit în minus cu 17.238 euro, în condițiile în care valoarea totală legală a acestuia ar fi putut să ajungă la 10,2 milioane euro.
În ziua următoare însă, în 26 octombrie, milionul de euro se întoarce la firma Clean Prest în urma unui nou act adițional încheiat între cele două părți, prin care valoarea inițială a contractului este majorată cu 10%. Curtea de Conturi subliniază că majorarea de 10% a fost aplicată la valoarea contractului de la acea dată și nu valoarea inițială, rezultând în fapt o majorare de 11,39%. Mai mult, mai arată raportul curții, această majorare cu 10% a fost justificată de către conducerea CN Aeroporturi București prin apariția unei situații neprevăzute, și anume, „ajungerea la maturitate a contractului mai devreme cu șase luni”.
Potrivit companiei de stat, această situație neprevăzută ar fi apărut din două motive: „depășirea cantității estimate de deșeuri reciclabile prevăzute în contract și a valorii aferente serviciilor de salubritate” dar și pentru „îndreptarea valorii erorii materiale de determinare a valorii totale a contractului” prin diminuarea prețului total la valoarea de 10,19 milioane euro prin actul adițional nr.4 din 25.10.2022”. Cu alte cuvinte, compania ce administrează aeroporturile a acceptat poziția celor de la Clean Prest privind depășirea cantităților agreate în contract privind deșeurile reciclabile, dar și concluziile propriului audit intern, prin care diminuaseră contractul cu doar o zi înainte.
Curtea de Conturi respinge primul argument, susținând că datele nu indică o creștere a numărului de pasageri și al operatorilor economici care să justifice creșterea cantităților de deșeuri reciclabile colectate, depășire ce este pusă pe seama duratei procedurii de atribuire a contractului (din decembrie 2017 până în mai 2019).
„Or, indicatorii de trafic determinați la nivelul CN Aeroporturi București reflectă că în perioada de execuție a contractului, respectiv din anul 2019 până la finalul anului 2022, traficul de pasageri și traficul de aeronave au înregistrat o scădere în perioada de răspândire a infecției Covid-19, urmând ca abia începând cu anul 2022 numărul acestora să revină la valorile comparabile cu cele care se înregistrau în anul 2017 când au fost estimate cantitățile de servicii estimate în obiectul contractului”, se arată în raportul Curții de Conturi care notează că în aceeași perioadă nu a existat nici o creștere a numărului agenților economici.
Auditorii curții susțin că reprezentanții CNAB trebuiau să demareze încă de la finalul anului 2021 procedurile pentru achiziția serviciilor de salubritate în aeroporturi, în condițiile în care atunci mai erau circa 2,5 milioane euro la dispoziție pentru aceste servicii, sumă suficientă pentru plata acestor servicii timp de 10 luni, perioadă mai mult decât suficientă pentru finalizarea unei noi achiziții publice. Altfel, compania de stat a anunțat în octombrie necesitatea prelungirii serviciilor de salubritate susținând că suma de 526.000 euro nu mai asigura servicii de curățenie decât pentru o lună de zile.
În anul 2023, salariul minim este majorat din nou, de la 2.550 la 3.000 lei, situație în care firma avea dreptul să ceară o nouă majorare a contractului pentru cele câteva luni rămase din contract. Lucru pe care nu l-a făcut. Chiar și așa, mai arată raportul Curții, suma tot nu ar fi ajuns la suma de un milion de euro atribuită în octombrie 2022 firmei de salubritate pentru prestarea serviciilor până la finalizarea noului proces de achiziție.
„În anul 2023, conform influențelor salariale aduse de H.G. 1447/2022 prin care salariul minim brut a crescut pentru anul 2023 la suma de 3.000 lei lunar, de la 2.550 lei lunar, pentru perioada rămasă de executat (3,87 luni) entitatea contractantă avea dreptul să accepte o majorare a cheltuielilor salariale. Chiar și în acest context însă, ajustările de valoare datorate creșterii anuale ale salariului minim brut și nesolicitate de către operatorul economic, în sumă de 354.094 euro, nu acoperă majorarea substanțială a Actului adițional nr. 5/ 26.10.2022 în valoare de 1,09 milioane euro, care impunea organizarea unei noi proceduri de atribuire”, se mai arată în raportul Curții.
În luna mai a anului 2023, Clean Prest Active Srl avea să câștige noul contract pentru servicii de salubritate al CN Aeroporturi București. Suma totală de plată a fost de 1,44 milioane euro.