Criticul literar Nicole Manolescu, președinte al Uniunii Scriitorilor Români, a decedat pe 23 martie, la 84 de ani, în timp ce se afla internat la Spitalul Elias din București. Marți, Manolescu fost înmormântat la cimitirul Sfântul Ioan din Râmnicu-Vâlcea, orașul său natal. Manolescu a fost cronicar la revistele Contemporanul și România literară, înainte de 1989.
În 1997, Manolescu a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 2013 a fost ales membru titular al instituției. Din 2005 și până la data decesului, Manolescu a ocupat funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. În această calitate, el a fost dat în judecată de Augustin Ostace, un medic stomatolog care compune și poezii, deoarece nu a fost primit în Uniunea Scriitorilor.
Ostace l-a acuzat pe Manolescu de abuz în serviciu. Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, plângerea a fost înregistrată pe 19 septembrie 2023 la Judecătoria Sectorului 1, fiind formulată împotriva soluției de clasare emise într-un dosar din 2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. În esență, petentul a motivat că faptele lui Nicolae Manolescu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de articolul 297 și articolul 321 Cod penal.
Augustin Ostace a arătat că decizia CCR în justificarea soluției de clasare a fost una care a restrâns sfera infracțiunii de abuz în serviciu. El a mai subliniat că își susține acuzațiile penale împotriva numitului Nicolae Manolescu. Ostace a mai precizat că „Nicolae Manolescu se face covinovat de genocidul comunist din România comunistă, iar acesta trebuie judecat de o instanță independentă și imparțială”, după cum se menționează în dosar.
Instanța a arătat că, prin ordonanța din data de 26.05.2023 emisă în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, menținută prin ordonanța din data de 10.08.2023, emisă în dosarul nr. 235/II/2/2023 al prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu.
În dosar se arată că, la data de 27.04.2023, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a fost înregistrată plângerea penală formulată de Augustin Ostace cu privire la unele nereguli privind dosarul său de înscriere în cadrul Uniunii Scriitorilor din România, în sensul că i-a fost respinsă cererea sa de dobândire a calității de membru. În urma sesizării astfel formulate, s-a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.
Instanța a menționat că soluția de clasare este motivată pe faptul că din probele administrate nu rezultă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii specifice, având în vedere că potrivit jurisprudenței CCR, neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată prin raportare la atribuțiile de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului.
Prin ordonanța 235/II/2/2023, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de Augustin Ostace, reținându-se că din probele administrate nu rezultă că sunt întrunite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu. Instanța a mai arătat că, analizând plângerea formulată de către Adrian Ostace în raport de soluția de clasare dispusă de către procuror prin ordonanța din data de 26.05.2023, se reține că plângerea formulată de către petent este neîntemeiată.
Curtea a apreciat că, pentru a atrage răspunderea penală, este necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar, neexistând gradul de pericol social al unei infracțiuni, fapta atrage, după caz, numai răspunderea administrativă sau disciplinară. De asemenea, prin deciziile Curții Constituționale cu numerele 405 din 2016 şi 518 din 2017, s-a statuat că dispozițiile cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu sunt constituționale în măsura în care, prin sintagma ”îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege ”îndeplinește prin încălcarea legii”, se mai arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanța a arătat că nici în plângerea penală formulată şi nici cu prilejul cercetărilor nu s-a putut identifica în mod concret care este prevederea legală prezumat încălcată de către intimatul Nicolae Manolescu. În dosar se arată că organele de urmărire penală au reținut în mod corect că, din probele administrate în cursul urmăririi penale, nu rezultă o încălcare sau o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor din legislația primară, în speță fiind vorba despre o încălcare a statutului USR, care, după caz, nu poate atrage o răspundere penală, ci un alt tip de răspundere (disciplinară/administrativă/civilă).
Pentru aceste motive, care s-au alăturat celor reținute de către organul de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară a reținut că soluția de clasare a cauzei cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu este legală și temeinică, motiv pentru care, în cauză, se impune ca plângerea astfel formulată să fie respinsă. Pe 5 ianuarie 2024, Judecătoria Sectorului 1 a respins, ca neîntemeiată, plângerea lui Augustin Ostace, care a fost obligat de instanță să-i plătească lui Nicolae Manolescu cheltuielile judiciare în valoare de 5.908,83 lei.