Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are în subordine 41 de case județene, incluzând aici și Municipiul București. Aceste instituții gestionează unul dintre cele mai mari bugete din țară, ce al asigurărilor de sănătate, bugetat în acest an la circa 62 miliarde lei. Săptămâna trecută, procurorii DNA au pus-o sub urmărire penală pe șefa, de la acea dată, a Casei de Asigurări de Sănătate din Maramureș, acuzată că ar fi luat mită de la mai mulți oameni de afaceri și directori de spitale din județ pentru derularea fără probleme a mai multor contracte publice.
Carmen Eleonora Prodan se afla la conducerea CAS Maramureș din septembrie 2015, fiind director executiv în cadrul instituției din anul 2009. Ultima ei declarație de avere, depusă în anul 2023, arată o avere considerabilă: două apartamente, dintre care unul în Capitală, două terenuri și un apartament, moștenite de soț, polițist pensionat, depozite bancare de 660.000 lei și un autoturism Volvo XC60, fabricat în anul 2018, și cumpărat în 2022 de către fosta directoare a casei județene. În anul 2009, potrivit declarației de avere de la acea dată, aceasta deținea un apartament de 50 mp în Baia Mare și un VW Passat. În prezent, un director general al unei case de sănătate câștigă anual circa 123.000 lei, ceea ce înseamnă un salariu lunar de puțin peste 10.000 lei. Noul director general al casei județene, numit temporar în 12 ianuarie, este medicul Dan Lazăr.
O radiografie a tuturor celor 41 de șefi ai caselor de sănătate județene arată că în marea majoritate a cazurilor aceste instituții sunt conduse de către oameni care, cel mai adesea, au lucrat în cadrul Caselor de la înființarea acestora în anul 1999. În multe cazuri vedem o rotire a cadrelor, directorii executivi, care se ocupă de relații contractuale, sunt numiți sau câștigă concursurile pentru conducerea instituțiilor. În multe situații, la schimbarea directorilor, aceștia revin la funcțiile de conducere anterioare pentru ca apoi să vedem o revenire în fruntea CAS-urilor.
Această dinamică a fost întărită prin reforma din anul 2020, atunci când directorul CNAS Adrian Gheorghe, cel numit în această funcție de ministrul Vlad Voiculescu, a schimbat titulatura funcțiilor de conducere, act prin care toți directorii și-au pierdut practic funcțiile. Cei care au dorit un nou mandat au trebuit să treacă printr-un examen extrem de greu, în vara anului 2021, doar 5 directori reușind să obțină o notă de trecere. Mulți și-au amânat data examenelor și au ales să rămână în funcție interimari.
Efectul acestei măsuri a fost că, în marea majoritate a cazurilor, doar oameni cu experiență în cadrul CJAS-urilor s-au prezentat și au reușit, în final, să promoveze. Sunt extrem de puține cazuri în care aceste Case sunt conduse de oameni care să nu fi activat în cadrul acelorași instituții ani întregi. Carmen Prodan, fosta șefă a CAS Maramureș, luase de altfel cea mai mare notă la concursul organizat de CNAS în iulie 2021. Pe de altă parte, în aceste cazuri, acolo unde directorii caselor județene au mandate obținute prin concurs ingerințele politice par minime. Există astfel și situații unde criteriile politice par să fi contat în aceste numiri.
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Alba este condusă din anul 2013 de către Silvia Puie, de profesie economist, cea care în anul 2021 a câștigat un nou concurs pentru al treilea mandat în funcție. Aceasta activează în cadrul instituției de la înființare, ocupându-se inițial de coordonarea serviciului de contabilitate, buget-finanțe. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în mai 2023, în anul anterior a avut un venit de 123.842 lei, puțin peste 10.000 lei lunar. Mai deține un apartament de 80 mp în Alba Iulia, achiziționat în 2020 împreună cu soțul, o casă și un teren intravilan (pe numele soțului însă) și un autoturism Skoda, fabricat în 2008. În 2022 a luat un credit bancar de circa 25.000 lei, credit scadent în 2025.
Declarația de avere de acum 10 ani arată că familia Puie deținea atunci aceeași casă și teren intravilan de pe numele soțului, două autoturisme (pe lângă Skoda, familia mai avea și un Volkswagen Polo) și un credit bancar de 30.000 euro. Practic, în cei zece de când s-a aflat la conducerea Casei județene, singurul bun important care apare achiziționat în această perioadă este apartamentul de 80 mp din Alba.
CAS Arad este condusă de către Angela Cosma începând cu iulie 2021, atunci când a câștigat concursul pentru ocuparea postului de director, fiind însă și singurul candidat. Și ea lucrează în cadrul Casei de la înființarea instituției, deținând funcția de director economic din anul 1999. În anul 2012, s-a aflat chiar la conducerea Casei, în poziția de director interimar, aceeași poziție din care a și câștigat concursul pentru funcție în 2021. Potrivit declarației de avere depuse anul trecut, aceasta deține un apartament de 59 mp în Arad, cumpărat în 2002, un autoturism Citroen C4, fabricat în 2010, economii de peste 200.000 lei (jumătate în titluri de stat). Salariul încasat anul trecut a fost de 122.000 lei.
Directorul general al CAS Argeș este Ionuț Gheorghe (foto, alături de Alina Gorghiu), delegat în această funcție în iunie 2022. Acesta lucrează în cadrul CAS Argeș din anul 2014, unde era angajat pe post de consilier superior, iar ulterior s-a aflat la conducerea Direcției relații contractuale, în funcția de director executiv. Înainte de asta a fost director economic la Spitalul din Călinești, localitate unde anul acesta va candida la funcția de primar, după ce în luna martie a anului trecut a fost ales liderul PNL Călinești.
În declarația de avere din 2014 nu menționa decât niște spații comercial (140 mp) și economii de 2.000 lei, plus două credite de 100.000 dolari în total. Zece ani mai târziu, apar în plus un teren intravilan de 378 mp și alte trei autoturisme. Salariul lui Ionuț Gheorghe a fost de 105.000 lei, la care se adaugă alți 8.000 lei, renumerația pentru rolul de expert într-un proiect pe fonduri europene.
Conducerea CAS Bacău este asigurată de către Dan Stoica, numit interimar în anul 2020 în această funcție. Acesta a fost directorul executiv al CAS Bacău din anul 2006, salariul declarat anul trecut fiind de 124.000 lei. Salariul de bază a fost de 14..802 lei, la care se adaugă un sport de 2.200 lei, pentru condiții vătămătoare, plus alți 5.500 lei, indemnizația de hrană și voucherele de vacanță. Soția sa a fost consilier județean între 2016 și 2020, aleasă pe listele Partidului Social Românesc.
La Bihor, casa județeană de sănătate este condusă, începând cu anul 2021, de către Dorel Dulău, atunci când acesta a câștigat concursul pentru ocuparea acestui post. Anterior, timp de 12 ani a condus departamentul de management a spitalelor din cadrul Primăriei Oradea, unde era încadrat pe funcția de consilier juridic, fiind însă specialist în domeniul sănătății – fiind specialist în management sanitar. Are credite de aproape 130.000 lei, cât salariul anual primit de la CAS Oradea. În luna octombrie, presa locală relata că DNA Oradea a ridicat mai multe documente de la CAS Bihor în cadrul unei anchete ce a vizat desfășurarea concursului organizat în 2021 pentru ocuparea funcției de director general al Casei. Dosarul viza infracțiunile de trafic de influență și abuz în serviciu. Dulău și-a început cariera în domeniul sanitar în anul 2001, ca inspector în cadrul DSP.
La Bistrița Năsăud, casa județeană de sănătate este condusă începând cu anul 2021 de către Szekely Vilhelm. Acesta s-a mai aflat la conducerea CAS în perioada 2010-2012. Față de declarația de avere din 2010, nu apar modificări semnificative. Acesta deține mai multe terenuri agricole, moștenite chiar în 2010 alături de o casă, plus o altă casă de locuit, construită în 2007. Dacă în anul 2010 avea economii de circa 50.000 lei, egale cu veniturile anuale din fruntea Casei, în 2023, economiile acestuia erau de 43.000 lei, circa o treime din salariul anual. Singura modificare este înlocuirea unui autoturism Seat, fabricat în 2004, cu un Volvo, fabricat în 2014.
Tot din 2021, CAS Botoșani este condusă de către Alina Mustiață, care a câștigat concursul organizat de CNAS în luna mai a acelui an. Aceasta ocupase funcția de directoare executivă a Casei, și asigurase interimatul după pensionarea fostei șefe, Rodica Nicolau. Alina Mustiață lucrează în cadrul CAS Botoșani încă dinainte de 2010. Salariul încasat anul trecut a fost de 123.000 lei, dublu față de soțul său, angajat la Inspectoratul Județean de Jandarmerie. Potrivit declarației de avere, în 2021 a luat un credit de 90.000 lei, iar în anul următor a achiziționat un teren agricol de 4600mp la Ipotești.
CAS Brăila este condusă, încă din anul 2013, de medicul Tamara Camelia Nedelcu. Aceasta s-a mai aflat la conducerea instituției pentru câteva luni în anul 2001, când a fost delegată la conducerea casei județene. Aceasta lucrează în cadrul casei județene de la înființare, când conducea departamentul de contractare. Și după 2013 s-a aflat interimar la conducerea Casei, presa locală scria în 2016 că în acel an aceasta nu reușea să promoveze concursul organizat de CNAS pentru șefia casei din județul Brăila.
Anul trecut, pe lângă salariul de 122.000 lei, Camelia Nedelcu a încasat și o pensie de 68400 lei, plus alți 1000 lei, pentru funcția de conducerea CA-ului CAS Brăila. Acesta deține 3 apartamente în Brăila, dintre care unul moștenit, și economii de mai puțin de 20.000 euro. În anul 2019 a luat un credit de 100.000 lei, scadent în anul 2026. Astfel, față de anul 2014, când a venit la conducerea casei județene, apare în plus un apartament de 50 mp, cumpărat în 2017, dar și depozitele de economii, în urmă cu zece ani nedeclarând niciun cont de economii.
Tot din iulie 2021, în urma concursului organizat pentru desemnarea șefilor caselor județene, CAS Brașov este condusă de către Ancuța Daisa, cea care până atunci a ocupat postul de director executiv al instituției. Aceasta lucrează în domeniul sănătății publice de aproape 30 de ani, iar în cadrul CAS Brașov, de dinainte de 2011. Anterior, casa județeană de sănătate din Brașov a fost condusă, până în 2018, de către un comisar-șef, ce se pensionase din Poliție în 2016.
La CAS Buzău însă, noul director general cu delegație, este Simona Anghel numită de fostul șef al CNAS, Andrei Baciu, la finalul lunii octombrie, 2023. Simona Anghel ocupa funcția de director executiv, și s-a mai aflat la conducerea casei județene, tot cu delegare, în 2010 și între 2019 și 2020. Din 2020 până la finalul lui 2023, CAS Buzău a avut nu mai puțin de șase directori generali, poziția fiind ocupată anterior, tot prin delegare, de Eliza Oncel, delegată de la CAS Prahova. Simona Anghel a lucrat în cadrul CAS Buzău de 15 ani, presa locală a scris că aceasta a fost cercetată în trecut de către DNA pentru că ar fi acționat la ordin politic, privind mai multe controale la un lanț de farmacii ale unui rival politic.
Potrivit declarației de avere din 2013, Simona Anghel deținea împreună cu soțul Ovidiu Anghel, fost subprefect și director Electrica Furnizare, membru PNL, via PDL, un teren agricol în satul Spătaru și un apartament de 93 mp în Buzău achiziționat în 2007. În plus, era menționat un credit, contractat în 2011 pe 25 de ani, în valoare de 288.000 lei. Salariu pe care-l încasa în 2013 pentru funcția de director executiv era de 47.000 lei, jumătate din cât câștiga soțul la Electrica Furnizare SA.
În declarația de avere din 2023 apare apartamentul din 2007, un autoturism Renault fabricat în 2019 și un depozit de economii de 150.000 lei. De asemenea, nu mai apare menționat nici creditul luat în 2011, scadent în 2036. Și în anul 2007 aceasta menționa un alt credit, de peste 100.000 de franci elvețieni, scadent și el în anul 2037, care însă nu a mai apărut în declarațiile de avere ulterioare.
La CAS Călărași, director general este, din 2020, Silviu Drăgan, cel care a ocupat funcția de medic șef al instituției încă din anul 2013. Acesta a încercat să ajungă la conducerea instituției și în 2016, însă atunci a picat examenul organizat de CNAS, obținând doar 21,5 puncte. Cu doi ani înainte ajungea în atenția presei, când s-a îmbătat atât de rău încât a chemat Salvarea, dar medicii nu au reușit să-l urce în ambulanță pentru că medicul era supraponderal, fiind necesară intervenția militarilor de la ISU.
Dacă în declarația de avere din 2017, singurul lucru pe care-l menționa era un autoturism Citroen, pe lângă un credit de 68.000 lei, în declarația de anul trecut apar: un teren intravilan de 2000mp, cumpărat împreună cu soția chiar în 2017, două autoturisme Peugeot, depozite de 240.000 lei și 44.000 euro, plus un împrumut de 75.000 lei, acordat unei persoane fizice. La această evoluție a contribuit și venitul soției, medic și ea, de peste trei ori mai mare decât al șefului CAS Călărași.
Și în fruntea CAS Caraș-Severin a fost numit un politician, de data aceasta fără experiență în domeniul medica. Este vorba de fostul subprefect al județului și fost lider PMP, în prezent vice-președinte PSD al organizației județene, Ionuț Mihai Popovici. Numirea sa în această funcție a fost făcută în iunie 2022, fiind semnată de către Adela Cojan, președintele de atunci al CNAS.
Ionuț Mihai Popovici, care în prezent este consilier județean, dar și președintele Asociației crescătorilor de animale din zona de vest, este asociat principal (95%) la firma de transport/construcții Number One Group Srl. După anul 2019, atunci când a realizat un profit de 500.000 lei la o cifră de afaceri de 1,2 milioane, firma nu a mai avut activitate economică. În acel an, firma liderului PSD a câștigat un contract public de 170.000 lei cu Romsilva, filiala din Caraș-Severin. În urma acestui contract, ce presupunea construcția unui drum forestier, a rezultat un proces între firma Number One Group și o firmă subcontractantă, cu acuzații de fiecare parte privind neplata unor costuri. În luna octombrie a anului trecut, instanța a admis o cerere de executare silită a firmei șefului CJAS pentru recuperarea sumei de 5,7 milioane lei.
Potrivit declarației de avere din 2023, Popovici Mihai deține circa zece terenuri, un apartament și alte două case și are economii de 100.000 lei. Anul trecut acesta a vândut o casă de vacanță pentru suma de 311.500 lei, sumă puțin peste cele două credite pe care le are contractate, ce însumează 285.000 lei.
La Cluj, casa de sănătate este condusă de către medicul Brustur-Chirilă Lucia Luminița. Aceasta a mai condus CAS Cluj între 2017 și 2020, a rămas apoi în funcție cu delegare, iar apoi, în anul 2021, a fost unul dintre cei cinci candidați pe țară care a luat notă de trecere la concursul organizat de CNAS. Înainte de asta a ocupat postul de director executiv în cadrul instituției. În declarațiile ei de avere nu apar menționate active financiare sau bunuri imobile.
La CAS Constanța, conducerea este asigurată, tot din 2021, de către Luminița Nagy. Aceasta a mai condus CJAS în anul 2019, însă este director executiv în cadrul instituției din anul 2017. Anterior, a fost director în cadrul Primăriei Sulina, acolo unde, în anul 2014, a condus societatea comercială a primăriei, ASPL Sulina Srl. Soțul acestei a fost consilier local tot în Sulina, începând cu anul 2016, timp de un mandat, fiind ales ca independent.
În declarația de avere din 2018 menționa un apartament de 66 mp, în Sulina, cumpărat în 2006, o casă moștenire din care deținea doar o cotă parte, două autoturisme, dintre care o Dacia 1300, un credit de 27.000 euro și un împrumut, pe un an, de 100.000 euro de la o persoană fizică. În ultima declarație de avere din 2023, menționează, pe lângă apartamentul din Sulina o casă de locuit în Constanța, cumpărată în 2019, două autoturisme, o Toyota Yaris și un Hyundai Bayon, ultimul fabricat în 2023 și depozite bancare de 350.000 lei. De asemenea, menționează vânzarea unei case pentru suma de 130.000 euro.
La casa județeană din Covasna conducerea instituției este asigurată de către directorul general Tatu Dragoș. Acesta se află la conducerea casei județene din anul 2015, iar din anul 2012 a fost directorul executiv al CAS Covasna. Potrivit declarației de avere, anul trecut acesta a primit moștenire două terenuri și două autoturisme, și are economii de 300.000 lei, pe care le-a investit în titluri de stat. Este singura diferență notabilă față de bunurile declarate în 2014.
În județul Dâmbovița, casa de sănătate este condusă din iulie 2021 de Cristina Sima, jurist și fost lider sindicat la Spitalul Județean din Târgoviște și consilier județean, ales la alegerile din 2020 pe listele PNL. Înainte de PNL, Sima a mai fost membră în Partidul Conservator, ALDE și Pro România. „Voi, cei de la PSD ar trebui să aveți curajul să ieșiți în fața oamenilor și să vă cereți scuze pentru erorile comise în sănătate pe perioada cât v-ați aflat la guvernare”, spunea în campania electorală. Odată cu numirea la Casa Județeană de Sănătate, aceasta și-a dat demisia din Consiliul Județean. Potrivit ultimei declarații de avere, deține un apartament de 62 mp în Târgoviște, cumpărat în 2015, an în care a făcut și un credit de 93.000 lei, iar, după numirea la CJAS, a mai făcut un credit de 120.000 lei.
CJAS Dolj este condusă din luna mai a anului trecut de către Ștefan Mihaela, jurist de profesie, cea care a condus instituția din anul 2014 până în 2020, atunci când PNL și-a impus propriul om. Soțul Mihaelei Ștefan este șef birou la RAT Craiova, regia de transport urban, fost consilier județean din partea PSD (în 2019) și consilier la Camera Deputaților. În 2020 a ocupat poziția 33 pe listele PSD la Dolj. Ștefan Mihaela a fost numită la șefia casei din funcția de șef-birou în cadrul aceleiași instituții. Potrivit ultimei declarații de avere, aceasta are două credite de aproape 350.000 lei.
La Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București conducerea este asigurată, începând cu anul 2018, de către directorul general Ion Mîțu. Anterior acesta fusese director executiv în aceeași instituție, șeful Direcției de Control. Experiența în sănătate a acestuia nu se oprește însă aici, între 2015 și 2017, conducând CAS Mehedinți. De profesie economist, cu un doctorat despre administrația locală, obținut în 2013 la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara, Ion Mîțu a fost prefect al județului Mehedinți între 2009 și 2012, în timpul Guvernului Boc.
În anul 2012 candidează pentru un mandat de senator pe listele PDL, fiind prim-vicepreședinte al PDL Mehedinți, (în alianța AFD atunci cu PNȚCD), ajungând în atenția presei naționale cu un clip de campanie în care a folosit un clip cu motanul Garfield. Alegerile se soldează cu o înfrângere, iar în anul următor trece, împreună cu mai mulți primari din județ, la PNL, presa locală scriind despre Ion Mîțu că este un apropiat al deputatului Mihai Stănișoara.
Potrivit ultimei declarații de avere, Ion Mîțu deține o cotă parte dintr-o casă moștenită, un autoturism Skoda Octavia, fabricat în 2011 și datorii de 411.000 lei la o „societate de creanțe”. Soția acestuia este acționară la o societate medicală, Neuro Diamed Srl, firmă înființată în anul 2016, adică anul după ce Ion Mîțu era numit șef la CAS Mehedinți. Anul trecut aceasta a încasat 179.000 lei din dividendele firmei. În anul 2010, atunci când era prefectul județului, Mîțu Ion nu avea trecut în declarația de avere decât un autoturism Mercedes.
Din noiembrie 2022, CAS Galați este condusă de către medicul Ciprian Groza, fost consilier județean, ales pe listele PSD. Din anul 2016 acesta a ocupat funcția de director adjunct al DGASPC Galaţi, funcție din care a fost obligat să demisioneze după ce a declarat, cu privire la o fată de 14 ani, găsită plină de sânge pe o stradă din oraș a fost, că a fost un caz de „sex consimțit” și un „caz nefericit”. La finalul anului următor, Gorza își recâștigă însă funcția prin concurs, iar apoi s-a transferat în cadrul CJAS Galați, pe o funcție inferioară.
În anul 2021, a fost și consilierul președintelui Consiliului Județean, Costel Fotea (PSD), cel care anterior îi ceruse demisia din conducerea DGASPC, după declarația șocantă. „Am cerut demisia directorului general adjunct de la DGASPC pentru acele declarații, nu e posibil ca un director de Protecţia Copilului să facă asemenea declaraţii. E inacceptabil. Totodată, am trimis încă de ieri, am semnat un ordin pentru o comisie de anchetă la DGASPC să vedem ce s-a întâmplat acolo”, declara același Fotea în 2019.
Din 12 ianuarie 2024, la conducerea CSA Giurgiu a revenit Florentina Popescu, cea care s-a mai aflat la conducerea casei județene între 2017 și 2020, între 2010 și 2012, în 2008 și între 2005 și 2008 din nou. Între 2013 și 2014 a mai ocupat o funcție de director în cadrul Primăriei Giurgiu, fiind considerată o apropiată a fostului lider PSD, Nicolae Bădălău, fiind aleasă și șefa organizației de femei a PSD din județ.
În 2021, presa a scris că ea a plătit pentru organizarea unei petreceri cu maneliști, petrecere organizată în pandemie pentru fiul deputatei PSD Elena Dinu. Până în 2020 apărea ca asociat într-o firmă de construcții din județ, Rav Construct Srl, firmă care în acel an avea o cifră de afaceri de peste 12 milioane lei. În ultima declarație de avere, menționează doar că a fost salariată la această companie. Mai menționează trei carduri de cumpărături, cu datorii în sumă totală de circa 36.000 lei.
CJAS Gorj este condusă din 2021 de către Amalia Carmen Făgaș, care la acea dată era membru USR. Ea a reușit să ia o notă de trecere la concursul CNAS la a doua încercare, după ce cu două luni înainte luase doar 59 de puncte. Aceasta lucrează în cadrul CJAS din anul 2010, unde a fost economistă și consilier. Deține un apartament (39mp) în Capitală și o casă de locuit (308mp) în Târgu Jiu. Conduce un autoturism BMW.
În județul Harghita, casa de sănătate este condusă de către Duda Tihamer Attila. Acesta și-a început mandatul în mai 2020, însă s-a mai aflat la conducerea Casei între 2013 și 2020, dar și între 2010 și 2012. Potrivit declarației de avere, anul trecut a încasat puțin peste 100.000 lei, dividende de la firma unde este acționar, SC Energy Plus Srl. În anul 2022, firma raporta un profit de 196.000 lei, iar șeful CAS Harghita își estima valoarea acțiunilor la această firmă la suma de 285.000 lei.
La CAS Hunedoara, din ianuarie 2021, noul președinte-director general este David Adrian Nicolae, fost președinte al Consiliului Județean între 2015 și 2016. Acesta și-a început cariera politică în UNPR, în 2012 obținând un mandat de consilier local pe listele acestui partid, după care, în 2014, a trecut la PNL. Fost administrator public al municipiului Deva, până în 2020, an în care a candidat din nou la șefia CJ Hunedoara, obținând doar un mandat de consilier județean.
Are în CV mai multe funcții obținute pe linie de partid: consilier al directorului Complexului Energetic Hunedoara, consilier al primarului din Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi apoi, și din 2018 consilier al primarului liberal al municipiului Deva, Florin Nicolae Oancea. În ultimii trei ani a luat mai multe credite, în valoare totală de circa 530.000 lei. Este acționar la un hotel de pe litoral, anul trecut încasând dividende de 72.000 lei. Soția sa este judecător, având un salariu dublu față de al său.
Începând cu anul 2008, conducerea casei județene din Ialomița a fost asigurată de către Mihai Geantă. În cei 16 ani au fost mai multe perioade în care acesta a fost revocat din funcție de către conducerea CNAS, de fiecare dată, conducerea fiind preluată de către directorul economic al Casei, Doina Stan, aflată în această funcție din 2010. Este vorba de un an, între 2012 și 2013, câteva zile în 2020 și din nou, din mai 2023 până în prezent. Doina Stan este pensionară și reangajată în cadrul CJAS Ialomița.
La CAS Iași, conducerea instituției este asigurată, din luna mai a anului 2017, de către Radu Gheorghe Ţibichi. Angajat în cadrul CAS Iași din 1999, acesta a mai fost, pentru scurte perioade, delegat în funcția de director general. Specialist în politici de sănătate, Gheorghe Ţibichi a fost director în cadrul instituției începând cu anul 2006. A fost unul dintre cei cinci directori care au promovat examenul organizat de CNAS în anul 2021. La finalul anului trecut declara că „accesul la servicii medicale în România este bun faţă de multe ţări dezvoltate şi multe ţări cu bugete de 8-10 ori mai mari decât al nostru, ceea ce nu este un lucru simplu”.
CAS Ilfov este condusă, din anul 2020, de către președinta-director general Aurelia Isărescu, delegată în această funcție. Aceasta este directoare în cadrul instituției încă din anul 2009, și a mai condus casa județeană între anii 2012-2017 și 2018-2020. În anul 2021 a fost unul dintre candidații care, deși înscriși la examenul din acel an, nu s-a prezentat.
În județul Mehedinți, casa de sănătate este condusă, din noiembrie 2021, de directoarea generală Drina Albu. Aceasta nu s-a mai aflat la conducerea instituției, însă a ocupat o funcție de conducere în cadrul CJAS din anul 2009. Înainte să ajungă în fruntea instituției, era șefa serviciului de decontare.
Casa județeană de sănătate din Mureș este condusă de către Biro Rodica. Aceasta s-a mai aflat la conducerea instituției între anii 2015 și 2020, până când a fost revocată din funcție de către președintele CNAS. Aceasta a atacat decizia în instanță, obținând în primă instanță repunerea în funcție și plata retroactivă a drepturilor salariale. O decizie în apel a venit abia în decembrie 2023, când instanța a constatat lipsa de obiect a cererii în condițiile în care aceasta redevenise director general. Rodica Biro deține o funcție de conducere în cadrul instituției de dinainte de 2010.
CAS Neamț este condusă din iunie 2022 de către Nadia Elena Harpa. Ea a mai condus casa județeană de sănătate în perioada 2017-2020, după o scurtă perioadă în care a fost consilier juridic în cadrul instituției, fiind de profesie avocat. Este soția primarului PSD al orașului, Daniel Harpa, cel care conduce orașul din anul 2012. În luna mai a anului trecut acesta din urmă a fost ales președintele PSD Neamț.
La Olt, directorul general al Casei este Cirjan Carmen-Liana, în funcție din iulie 2021. Are o experiență de 20 de ani în cadrul instituției, presa locală scriind că, în momentul în care a luat concursul pentru ocuparea funcției avea susținerea PNL.
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Prahova este condusă din anul 2017 de către Octavian Cătălin Măguleanu, cel care în anul 2014 avea funcția de consilier în cadrul aceleiași instituții. Din anul 2020, atunci când Casa a venit cu o nouă metodologie pentru ocuparea funcțiilor de directori generali, el s-a aflat la conducerea instituției cu delegare. În luna septembrie a anului trecut a părăsit instituția pentru un post de director adjunct în cadrul CNAS central. După mai puțin de două luni s-a reîntors la conducerea casei județene.
La CAS Sălaj, director general este Stana Olga. Aceasta a mai condus Casa între 2015 și 2020, când și-a pierdut funcția în urma schimbărilor legislative de atunci, însă a reobținut-o în urma concursului din iulie 2021. A ocupat funcția de director executiv în cadrul CAS Sălaj încă din anul 2009. Soțul acesteia a condus Direcția Silvică Sălaj, în prezent lucrează la Ocolul Silvic Jibou, localitate unde este și consilier local, ales pe listele PSD. Soții Stana dețin două terenuri, un apartament și o casă de locuit. Cei doi au în proprietate trei autoturisme: un Audi Q5, un BMW și un Volkswagen.
În județul Satu Mare, casa de sănătate este condusă de către Curta Mihaela Codruța, care și-a obținut mandatul de patru ani în urma concursului organizat de CNAS în vara anului 2021. Presa locală a scris atunci că aceasta are o experiență de 20 de ani în cadrul instituției, ocupând anterior funcția de director executiv.
Casa de asigurări de sănătate a județului Sibiu are un nou director general din iulie 2022, atunci când, prin ordinul șefului CNAS a fost numită în această funcție Nicoara Florentina Denisa, de profesie economist. Anterior a fost directorul general al Spitalului de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu.
În județul Suceava, casa de sănătate este condusă, începând cu luna februarie a anului trecut, de către Bleorţu Victor Cristi. Acesta s-a mai aflat de patru ori la cârma instituției, cel mai devreme în anul 2010. În februarie 2023 a revenit la conducerea Casei după ce fosta directoare, Larisa Blănari, fost consilier județean ales pe listele PSD, a renunțat la funcție.
Potrivit presei locale, decizia a venit după ce a fost aleasă în fruntea organizației de femei a PSD Suceava, urmând să candideze pe listele social-democraților la alegerile europarlamentare. Aceasta fusese numită la conducerea CJAS în iulie 2022, chiar în locul lui Cristi Bleorțu. De profesie economist, Bleorțu a avut o funcție de conducere în cadrul Casei încă din anul 2010, iar soția sa este învățătoare. Potrivit ultimei declarații de avere, familia Bleorțu are două autoturisme, un Mercedes și un BMW.
La Teleorman, CJAS este condusă de către Nicușor Tiță, fostul director economic al instituției la începutul anilor 2010, și cel care a mai condus casa județeană între anii 2012 și 2015. Presa locală scrie că este fost membru PSD, fiind deseori văzut în evenimentele de campanie electorală ale social-democraților. Acesta a fost delegat la conducerea Casei în mai, 2020.
În județul Timiș, casa județeană este condusă de către Victor Dumitrașcu, aflat la conducerea instituției din mai 2017. A mai condus CAS Timiș între 2000 și 20006, apoi între 2012 și 2015 și în anul 2009. În prezent acesta a rămas interimar la conducerea instituției, în condițiile în care în ultimii ani niciun candidat nu a obținut o notă peste 7 pentru a prealua această funcție. În anul 2017, Victor Dumitrașcu a renunțat la mandatul de consilier județean, obținut pe listele PSD, pentru a prelua conducerea Casei. Este prorector al Universității de Medicină „Victor Babeș” din Timișoara.
CAS Tulcea este condusă de către Eugenia Vasile. Aceasta este directoarea generală a instituției din anul 2012, și lucrează în cadrul Casei de la înființare (1999). A ocupat această poziție prin concurs, luând printre cele mai mari note pe țară, atât în 2012 cât și după reforma din 2020. În anul 2010, când a ajuns director în instituție, deținea două apartamente în Tulcea, unul de 48 mp și unul de 30 mp. În ultima declarație de avere menționează, pe lângă apartamentul de 48 mp, un altul de 177 mp tot în Tulcea, cumpărat în 2014, și un altul de 58 mp, în Capitală, cumpărat în 2019, an în care a făcut un credit de 215.000 lei. Deține două autoturisme, un Opel și un Mercedes. Soțul lucrează în cadrul prefecturii Tulcea.
În județul Vâlcea, casa de sănătate este condusă de către Costinel Alin Voiculeț, în funcție din 2021. Lucrează în cadrul CAS Vâlcea de la înființare, iar anterior a fost timp de un an economist la Spitalul Județean Slatina. A mai fost delegat la conducerea instituției în 2009, 2012 și 2015 după ce, între 2013 și 2015 a avut un mandat în fruntea CAS. La fel, între 2017 și 2020 a mai avut un mandat de director general. Practic, începând cu anul 2010 a fost fie director executiv în cadrul Casei, coordonând relațiile cu furnizorii, fie directorul general al instituției. Potrivit ultimei declarații de avere, acesta deține un apartament de 65 mp în Râmnicu Vâlcea, cumpărat în 2008, și două autoturisme, un VW Passat și un Audi, fabricat în 2017.
Mihaela Gabriela Chitariu a fost delegată al conducerea CJAS Vaslui în septembrie 2021, și se află în continuare la conducerea casei județene. Atunci, aceasta l-a înlocuit pe liberalul Marius Arcăleanu, care nu a obținut o notă de trecere la examenul organizat de CNAS. Acesta era și el delegat la conducerea instituției. De altfel, din anul 2015 toți directorii casei județene au fost delegați în această funcție, niciunul nereușind să obțină postul prin concurs. Gabriela Chitariu a mai fost, timp de doi ani și jumătate, între 2017 și 2019, delegată la conducerea instituției. Aceasta a ocupat funcția de director executiv în cadrul instituției începând cu anul 2013. În acel an, potrivit declarației de avere, deținea patru terenuri, un apartament de 90 mp și avea de achitat un credit de 47.000 lei, credit ce reprezenta aproape 2/3 din venitul anual al acesteia din acel an, ce se ridica la suma de 69.000 lei. În declarația de avere din 2023, menționează doar un teren agricol și un apartament de 65 mp, fără alte active financiare.
În județul Vrancea, casa județeană de sănătate este condusă de către Marta Harabulă, de profesie economist. Aceasta se află la conducerea instituției din mai, 2020, atunci când a fost delegată în funcția de director general. Până atunci fusese director executiv pentru relații contractuale, funcție pe care o deținea din 2010. În acel an, potrivit declarației de avere de la acea dată, deținea împreună cu soțul un apartament în Focșani, cumpărat în 1992, și un autoturism VW. În anul 2016, aceștia cumpără un apartament în Capitală, de 78 mp, menționând un credit ipotecar pe zece ani în valoare de 235.000 lei. În ultima declarație de avere nu mai apare menționat decât un credit de 50.000 lei, după ce, în anul 2021 au trecut pe numele fiicei unul dintre apartamente. Soțul Martei Harabulă este manager economic la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, în 2022 având un salariu de 123.000 lei, cu 6.000 mai puțin decât soția.