Cine sunt și ce afaceri au primarii stațiunilor de pe litoral

Primarul Radu Mazăre va rămâne în istorie și pentru implicarea sa în turismul de pe litoral. Ales în această funcție în anul 2000, acesta a reușit în doar câțiva ani să transforme radical stațiunea Mamaia, ale cărei zile de glorie păreau să apună, transformând-o în principalul punct de atracție al turiștilor veniți la mare. Nimeni nu va uita carnavalurile pe care acesta le organiza sau decizia de a planta palmieri în stațiune. Astăzi însă, mare parte din acest proces început de administrația Mazăre își arată costurile, nordul stațiunii Mamaia devenind un haos urbanistic. Dincolo de Constanța însă, turiștii veniți pe litoral pot alege între alte opt-nouă stațiuni, iar – așa cum dovedește scurtul episod Mazăre-Mamaia – primăriile acestor stațiuni și orașe pot juca un rol important în dezvoltarea acestora.

La nord de Constanța, Corbu și Năvodari

Comuna Corbu, aflată la câțiva kilometri nord de Năvodari, a devenit o atracție pentru turiști prin plaja sălbatică de acolo, parte din Rezervația Naturală Delta Dunării. Localitatea însă a intrat recent în atenția presei după ce a fost aprobată construcția unui complex rezidențial, cu vile și blocuri, pe malul mării. În prezent, construcția „satului pescăresc”, așa cum a fost caracterizat proiectul, este blocată în instanță, după ce Tribunalul Constanța a decis în februarie 2023 să anuleze autorizația de construire din 2020 și certificatul de urbanism din 2019. Curtea de Apel Constanța urmează să dea o decizie definitivă în acest caz.

Comuna Corbu este condusă de primarul Vasile Lumînare (foto deschidere, dreapa), ales în anul 2020 după ce a candidat pe listele PMP. Între 2016 și 2020 acesta a fost consilier local în aceeași comună, fiind membru al Partidului România Unită – formațiune de extremă dreapta condusă de fostul deputat PSD Bogdan Diaconu ce l-a avut candidat în 2020 pentru europarlamentare pe fugarul Sebastian Ghiță.

Primarul Vasile Lumînare, care s-a înscris în PMP în iunie 2020, deținea în anul 2016 trei terenuri (2,5 ha -agricol, 1ha -forestier și 3.500 de mp, intravilan) și o casă de locuit de 400 mp, toate în comuna Corbu și toate primite moștenire. Singura sursă de venituri era cultura cerealelor, ce îi adusese în acel an aproape 80.000 lei. Acum, potrivit ultimei declarații de avere depuse în iunie 2023, primarul din Corbu deține 69 de terenuri, toate în comuna Corbu, dintre care doar 3 moștenite.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Marea majoritate a acestora sunt terenuri agricole, iar suprafața lor totală este de peste 750.000 de metri pătrați. Acesta mai deține patru case, toate moștenite, trei spații comerciale, două în Corbu și unul în Năvodari, dar și mai multe autoturisme și utilaje agricole. În anul 2022, acesta a contractat mai multe credite: 3, scadente în 2023, în valoare de un milion lei, și alte cinci, scadente în 2027, în valoare totală de peste 230.000 euro. Tot în 2027 este scadent un alt credit mai vechi, în valoare de 900.000 lei. În 2023 mai are scadent un leasing de 100.000 euro, iar în 2025, unul de 150.000 euro. În anul 2020, nu avea trecut niciun cont bancar, deși dobândise deja peste 50 de terenuri.

Cu o populație de puțin peste 5.000 de locuitori, comuna Corbu a avut în 2022 venituri de peste 15 milioane lei, înregistrând un deficit bugetar de 1,2 milioane lei. În ceea ce privește principalele cheltuieli, peste 540.000 lei s-au dus pe reparațiile curente a străzilor din comună, un milion lei pe servicii de apă, canal și salubritate, aproape 500.000 lei s-au dus pe cheltuielile judiciare, peste 1,5 milioane lei au fost alocați ca finanțare nerambursabilă pentru școala din comună, iar pentru întreținerea grădinilor și parcurilor din localitate au fost alocați 33.000 lei. Salariile angajaților primăriei au fost de 2,4 milioane lei.

În ceea ce privește orașul Năvodari, care are o populație de circa 44.000 de locuitori, acesta a avut anul trecut un buget de 122,5 milioane lei, reușind să cheltuiască doar 119,2 milioane. Doar salariile de bază din primărie au fost de 10,4 milioane, iar orașul are și un buget pentru capitolul turism. La acest capitol, pentru construcții au fost cheltuiți 500.000 lei, pentru mașini și echipamente 100.000 lei, pentru reclamă și publicitate 35.000 lei iar pentru bunuri și servicii peste 4 milioane lei. Pentru categoria întreținere grădini publice, parcuri și zone verzi, materialele și costul serviciilor a fost de peste 900.000 de lei, puțin sub suma de 1.06 milioane lei, salarii de bază ale personalului care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi.

Din 2016, orașul Năvodari este condus de primarul Florin Chelaru, ales pe listele PSD. Acesta lucrat timp de trei ani la Petromidia SA, unde a fost șef Serviciu Instalații până în anul 2000, atunci când a intrat în politică. A fost membru PNL până în anul 2010, între 2005 și 2008, fiind chiar președintele organizației liberalilor din Năvodari, când a trecut la PSD, unde din 2020 este președintele organizației locale. Între 2008 și 2016 a fost viceprimar al orașului.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

În ultima declarație de avere, completată în iunie 2023, singurul bun menționat de către edilul PSD este un autoturism Renault, fabricat în anul 2001. Nu menționează nicio casă, apartament sau cont de economii. Autoturismul Renault este singurul bun menționat în toate declarațiile de avere depuse de către acesta. Deșii nu deține conturi bancare sau alte bunuri, acesta trece în schimb o datorie la ANAF, contractată în anul 2021, în valoare de 34.000 lei acum, scadentă în 2024. Datoria la ANAF apare în declarația de avere și pentru că este publică, fiind vorba de o amendă rezultată după o hotărâre judecătorească, dictată pentru nerespectarea termenelor de comunicare a informațiilor de interes public în baza legii 544/ 2001.

Singura evoluție notabilă este cea în cazul soției acestuia. În 2023, acesta menționează că soția sa a câștigat peste 17.500 euro, fiind, pe PFA, administrator al unei firme din Mamaia Sat. În anul trecut, aceasta câștigase 40.000 lei. În anul 2018, acesta câștigase 65.000 lei din „confecții haine hand-made”, bani înregistrați tot pe PFA.

În declarația de interese, primarul Florin Chelaru menționează că este „simpatizant” a Marii Loje masonice din România.

Cine e primar în Eforie și Costinești

La sud de Constanța, Eforie Nord și Eforie Sud fac parte din orașul Eforie, oraș cu o populație de circa 10.000 de locuitori, care anul trecut a avut un buget de 77 de milioane lei. În anul 2000, primarul în funcție, Robert Nicolae Șerban, a obținut un nou mandat în fruntea orașului. Membru al PNL, și șef al organizației locale, Robert Șerban deținea în anul 2014, atunci când era doar viceprimar al localității, un teren de 650 mp în Eforie Nord (50%) și un teren de 1500 mp în Agigea.

Nu deținea alte bunuri, locuințe sau conturi de economii, și avea un venit anual de 30.000 lei. În ultima declarație de avere, completată în iunie 2023, acesta menționează, pe lângă terenul din Agigea, alte două terenuri intravilane, unul de 500 mp în Eforie Sud, achiziționat în 2021, și un altul de 280 mp, în Constanța, achiziționat în 2020. Deține în plus alte două locuințe, plus locuri de parcare, în Constanța, una de 94 mp, și alta de 27 mp, dobândite în 2020 prin contract de donație.

În documentul citat mai menționează că deține două bărci cu motor, Yamaha și Finval Fishpro JS, dar și remorci pentru acestea, însă nu deține un autoturism, proprietate personală. Soția acestuia este angajată ca manager general la propria firmă de turism (Adaquest SRL) – un hotel/ pensiune din Eforie Nord.

Anul trecut aceasta a încasat peste 344.000 lei din dividende și salariu. În anul 2016, firma avea o cifră de afaceri de 50.000 lei și pierderi de 13.000 lei, însă datele financiare din 2021 arată că firma ajunsese la o cifră e afaceri de 1,1 milioane lei și un profit de peste 355.000 lei. Șerban Andreea Rodica, soția primarului din Eforie, mai deține o unitate de cazare, Panoramic Blu 100 Srl, însă acesta are o cifră de afaceri de doar 200.000 lei.

Primarul Robert Șerban a fost trimis în judecată în ianuarie 2020 pentru abuz în serviciu, într-un dosar ce vizează vânzarea unui teren către o firmă în care acționar este viceprimarul din Eforie. Dosarul se află încă în instanță, în faza de cameră preliminară.

Eforie Nord este una dintre cele mai mari stațiuni de pe litoral, având o capacitate de circa 20.000 de locuri de cazare. Doar din taxele hoteliere, primăria Eforie a încasat anul trecut 2,7 milioane lei, însă pentru întreținerea grădinilor și parcurilor din oraș, primăria a cheltuit nu mai puțin de 1,7 milioane lei, în condițiile în care salariile de bază în primărie sunt puțin peste 4 milioane lei.

Comuna Costinești, care are oficial o populație de sub 3.000 de locuitori, a avut anul trecut venituri de puțin peste 14 milioane lei și cheltuieli de 12,9 milioane, unde doar salariile de bază ale angajaților primăriei au însemnat 1,7 milioane lei. La categoria întreținere grădini publice, parcuri și zone verzi, primăria a alocat în 2022, 28.000 lei pentru construcții, și 776.000 lei pentru alte bunuri și servicii pentru întreținerea și funcționarea acestora. Un alt exemplu este capitolul străzi, unde primăria a alocat 200.000 lei pentru reparații și 1,3 milioane pentru bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare.

În 2020, locuitorii comunei și-au ales un nou primar, Jeanu Dumitru, ales pe listele PMP, care anterior a ocupat funcția de consilier local. În declarația de avere din 2019, deci de când era doar consilier local, acesta menționa că deține 50% din două terenuri, unul intravilan de 200 mp, primit prin donație, și unul agricol de 10.000 mp, cumpărat, ambele în Costinești. Tot în Costinești acesta deținea o casă de locuit, de 139 mp, acolo unde avea și un spațiu comercial. Toate erau dobândite în anul 2007.

Acesta mai menționa un autoturism BMW, produs în 2013, iar ca venituri trecea doar 6.000 de lei, indemnizația de consilier local, și alocația copilului. În ultima declarație de avere, din iunie 2023, apar în plus două autoturisme Peugeot, un contract de închiriere de 10.000 lei pentru spațiul comercial și indemnizația de primar de peste 100.000 lei. În niciun document nu apar menționate conturi de economii.

Câteva cuvinte și despre comuna Tuzla, aflată la sud de Eforie. La alegerile din 2020, primar în această localitate a fost ales Taner Reşit, cel care a candidat pe listele PSD. Acesta a mai avut un mandat în fruntea primăriei între 2016 și 2020, după ce în 2012 a fost ales, pe listele Partidului Noua Generație, consilier local, ocupând funcția de viceprimar. În anul 2017, acesta era condamnat la 2 ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru că, împreună cu un om de afaceri, ar fi șantajat și obligat administratorul unei firme din localitate să le dea suma de 48.000 euro.

Aceste fapte se petreceau în 2015. Potrivit declarației de avere din 2022, acesta deținea 9 terenuri intravilane în localitate, patru dintre acestea moștenite. La finalul anului însă, acesta trece zece terenuri intravilane dar și două case, prin contract de donație, pe numele mamei și al soției. La fel se întâmplă și cu spațiile comerciale pe care acesta le deținea, care trec pe numele soției. Taner Reşit este vicepreședinte al PSD Constanța.

Mangalia și stațiunile din sud

Cele șase stațiuni la sud de Costinești, de la Olimp la Saturn, fac parte administrativ din municipiul Mangalia. Cu o populație de peste 35.000 de locuitori, Mangalia a avut anul trecut un buget de 166,4 milioane lei. Salariile de bază ale angajaților instituțiilor au reprezentat 9,8 milioane lei, serviciile de salubritate au însemnat 5,5 milioane lei, iar la capitolul turism, primăria a alocat peste 550.000 lei – 250.000 lei bunuri și servicii și alți 380.000 lei, „pentru alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”.

Mangalia este condusă din anul 2012 de către primarul Radu Cristian, președintele PNL Mangalia. Aflat la al treilea mandat, ultima declarație de avere a primarului Mangaliei ar putea lăsa impresia unui oficial care nu s-a îmbogățit în funcție. Potrivit documentului, acesta deține, împreună cu soția, 25% dintr-un teren de 10.650 mp din Tuzla și doar 102.000 lei într-un cont de economii, puțin sub indemnizația anuală de 120.000 lei. Totuși, acesta menționează că deține ceasuri și bijuterii, achiziționate în perioada 2.000-2023, în valoare de 53.000 euro, plus, și-a vândut două automobile pentru suma totală de 63.000 euro.

Totuși, imaginea de politician înstărit, dar nu bogat peste măsură, este una falsă – primarul din Mangalia este în fapt unul dintre cei mai bogați politicieni. Fost comisar în garda financiară între 2000 și 2005, și apoi șeful Gărzii Financiare Constanța, între 2005 și 2012, declarația de avere a lui Radu Cristian de acum doi ani arată că acesta deținea mai mule terenuri agricole cu o suprafață de aproape 90.000 mp, terenuri intravilane în suprafață de 142.000 mp și 5 imobile (case și spații comerciale/industriale) în suprafață cumulată de 1.326 mp, marea majoritate pe numele soției, primite ca moștenire (presa locală a ridicat mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea acestui fapt). În plus, tot soția acestuia, angajată la Administrația Porturilor Constanța, câștiga în 2021 aproape 500.000 lei din chiriile pe cedarea folosinței. Soții Cristian au vândut două terenuri și un automobil pentru suma totală de 250.000 euro.

De altfel, la finalul lunii trecute a fost trimis în judecată de către DNA Constanța, fiind acuzat că ar fi încheiat 95 de contracte de asistență juridică cu dedicație, ce ar fi adus un prejudiciu de 2,7 milioane euro. „Este de precizat faptul că o parte dintre acestea ar fi fost încheiate în condițiile în care, la nivelul primăriei Municipiului Mangalia, existau deja contracte de asistență juridică încheiate cu o altă societate de avocatură, în care ar fi fost prevăzute onorarii și de peste 200 de ori mai mici față de cele stabilite în noile contracte”, se arată în comunicatul DNA.

2 Mai și Vama Veche

Cele două sate din sudul județului Constanța fac parte ambele, la nivel administrativ, din comuna Limanu. Primar în această comună este Daniel Gheorghe Georgescu (PSD), aflat acum la al doilea mandat. Potrivit CV-ului său, acesta a lucrat ca economist timp de 18 ani, între 1998 și 2016, la o firmă de turism din Jupiter (Delta Aurora SA), iar din anul 2005, până în 2016, a fost administratorul propriei firme. Este vorba de cunoscutul restaurant din Vama Veche, La frontieră. El deține 95% din acțiunile firmei, iar soția acestuia restul de 5%. Anul trecut, pensiunea și restaurantul din Vama Veche a avut o cifră de afaceri de 3,48 milioane lei și un profit de 387.000 lei. Ultima declarație de avere, depusă în mai 2023, arată că acesta a încasat 220.000 lei, dividende de la această firmă.

În primul an de funcționare, La Frontieră a avut o cifră de afaceri de 114.000 lei, iar până în anul 2011, localul reușește să treacă de un milion de lei, cifră de afaceri. Din anul 2012 până în anul 2016, firma ajunge de la 1,29 milioane lei la 2,97 milioane, cu un profit de 750.000 lei. Este perioada în care, după zece ani, firma reușește să obțină un profit semnificativ, cel mai probabil după anii în care au fost făcute investiții. Este totuși și perioada în care Daniel Georgescu este consilier local. Mai mult, analiza datelor financiare realizate pe site-ul Confidas arată că randamentul economic al restaurantului/ pensiunii La Frontieră, profitul net raportat la activele firmei, este mult peste rata sectorială.

Mai mult, aceasta nu este singura firmă a actualului primar. Acesta deține 30% din acțiunile Resort Acvamarin SRL, o pensiune pentru care nu există date financiare, și 50% din acțiunile fabricii de mobilă Andre Mob Design SRL, ce avea în 2021 o cifră de afaceri de 65.000 lei. Celelalte 50% din acțiunile firmei sunt deținute de către tatăl acestuia, Dumitru Gheorghe, fost consilier local PSD în comuna Limanu. Acesta este asociat în alte patru firme, toate cu activitate în domeniul cazării, ce funcționează în 2 Mai.

Cea mai importantă dintre acestea este Glamping 2 Mai SRL, cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei. O altă firmă unde tatăl actualului primar deține 50% din acțiuni este Tina 2 Mai SRL, cu o cifră de afaceri de circa 150.000 lei, firmă care în urmă cu zece ani era în centrul unui scandal privind autorizațiile de construcție pe plajă. Aceleași acuzații au fost aduse anul trecut și cu privire la firmele lui Daniel Georgescu.

Potrivit ultimei declarații de avere, Daniel Georgescu deține cinci terenuri intravilane în Vama Veche și 2 Mai. Cel mai mare dintre cele cinci terenuri, achiziționat în 2021, are o suprafață de 57.526 mp, fiind localizat în satul 2 Mai. Acesta mai deține un apartament în Mangalia, o casă de vacanță în Vama Veche cu o suprafață de 1425 mp, o casă de locuit în Limanu, 180 mp, achiziționată în 2021, și o altă casă de locuit, de această dată în 2 Mai, cu o suprafață de peste 500 mp, unde deține doar o cotă parte de 34%.

În ultimii trei ani acesta a achiziționat bijuterii în valoare de 90.000 lei, iar în conturi are peste 800.000 lei. Din închirierea spațiilor comerciale pe care le deține în Vama Veche, acesta mai încasează alți 125.000 lei.

Comuna Limanu a avut anul trecut încasări la buget de 22,9 milioane lei, salariile de bază în primărie fiind de peste 2 milioane lei. Primăria Limanu a alocat în 2022 pentru străzi, drumuri și poduri peste 1,3 milioane lei, pentru serviciile de salubritate a plătit 3,5 milioane lei iar, la capitolul cultură, recreere și religie, a alocat 400.000 lei pentru bunuri și servici de întreținere.