Cioloș, Barna și Darău, “mitraliați” în timpul alegerilor din USR-PLUS: “Au agendă extremă, caracteristică generației de îngâmfați ai stângii verzi!”

Membrii USR PLUS au început să aleagă viitorul președinte al formațiunii, printr-o procedură inedită, online. Candidații principali sunt Dacian Cioloș și Dan Barna, cărora li se adaugă „outsiderul” Irinel Darău. Însă, potrivit politologului Cătălin Avramescu, niciunul dintre actualii candidați la șefia USR n-ar putea avea o atitudine moderată, în condițiile în care ar candida la președinția României.

Dincolo de șansele reale la acest scrutin, care pot fi cu greu anticipate, profesorul Avramescu a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, că „atât Dacian Cioloș cât și Dan Barna au o agendă extremă, caracteristică birocrației de la Bruxelles, dar și generației de îngâmfați ai stângii verzi”.

Trebuie amintit că, potrivit statutului acestei organzații, președintele USR PLUS este ales pentru un mandat de patru ani, prin vot universal și egal. Scrutinul se desfășoară online, prin intermediul unei platforme securizate, iar dacă niciunul dintre candidați nu va izbuti să obțină majoritatea simplă din primul tur, primii doi clasați se vor califica în turul al doilea.

Politologul Cătălin Avramescu: „Prioritățile sunt legalizarea drogurilor și veselia non-stop, care îi coboară în ochii alegătorilor”

În opinia lui Cătălin Avramescu, prioritățile politicienilor la care face referire sunt „legalizarea drogurilor și veselia non-stop”, neexistând niciun program economic, adică „bufonerii” care îi coboară în ochii electoratului românesc.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Din punctul de vedere al interlocutorului nostru, dincolo de rezultatul acestor alegeri, USR PLUS nu va avea nicio șansă în cursa prezidențială. De altfel, se pare că acesta nu este, de fapt, scopul liderilor formațiunii respective, „ci propaganda pentru propriile cauze, bazându-se pe o anumită masă de manevră, pe care, eventual ar putea-o tranzacționa în eventualele negocieri politice”.

Avramescu nu crede că, deși sunt trei candidați la președinție, se poate vorbi despre dezbinare în USR. „Dimpotrivă, probleme au partidele care au un singur candidat oficial, ridicat la suprafață de oligarhiile care controlează acele formațiuni. USR dă dovadă de o relativă deschidere democratică. Și aici apare o discuție, pentru că, de fapt, sunt doar doi candidați principali, Dacian Cioloș și Dan Barna, iar fiecare este șeful aripilor principale, așadar nu aș merge prea departe cu laudele”, a argumentat politologul.

„Cioloș, sprijinit de Macron? Sună „franțuzește”, precum „Chirița în Iași!”

Cătălin Avramescu a analizat profilul fiecărui candidat. Prima provocare lansată de FANATIK a pornit de la o remarcă a Alinei Mungiu-Pippidi, făcută într-o emisiune difuzată la Aleph News, în care specialista în științe politice a sugerat că Dacian Cioloș s-ar bucura de sprijinul tacit al președintelui Franței, Emmanuel Macron, fără a detalia, însă, acest subiect.

Încă de la început, Avramescu a fost ironic: „Ce importanță are acest lucru? Da, sună „franțuzește”, dar este un fel de „Coana Chirița în Iași”! În al doilea rând, nu știm dacă această susținere este reală. Din punctul de vedere al USR-PLUS, contează dacă viitorul șef de partid va avea tracțiune electorală”.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

Profesorul Avramescu susține, însă, că atât Dacian Cioloș, cât și Dan Barna sunt soluții pierzătoare și că acest lucru a fost demonstrat. „Priviți câte procente a pierdut USR sub conducerea lui Barna și amintiți-vă că, în perioada în care a fost prim ministru, Cioloș a adus PSD-ul la putere, cu un scor uluitor. Asta s-a întâmplat pentru că, în mai puțin de un an, a reușit să exaspereze o bună parte din electorat, fiind cumva absent din peisajul mental românesc”, a precizat interlocutorul nostru.

Potrivit aceleiași surse, Dacian Cioloș este un birocrat european, care își caută o carieră politică, dar nu neapărat în România: „Se pare că el folosește această candidatură ca pe un mijloc de a mai fi băgat în seamă la Bruxelles. Toate enunțurile lui Cioloș sunt în favoarea Comisiei Europene. Oare, de când a apărut în viața politică românească, a existat măcar un aspect minor, în care să aibă o părere diferită de cea a Comisiei Europene? Consider că Dacian Cioloș este un simplu mandatar, care nu trebuie să fie luat în serios ca om politic”.

Misteriosul Dan Barna n-a vorbit despre dezastrul economic, ci de droguri

În opinia lui Avramescu, Dan Barna este un personaj misterios: „Când oamenii încep să facă o meserie, motivul este legat de faptul că simt o chemare. Spre exemplu, dacă joci tenis, nu poți persevera la nesfârșit, dacă tot timpul dai pe lângă minge. Nu mi se pare că domnul Barna are vreo chemare pentru politică”.

Intervievatul nostru și-a argumentat afirmația amintind de un interviu oferit de liderul USR PLUS, după alegerile parlamentare, unde respectiva formațiune a obținut un scor mai mic decât se așteptau simpatizanții săi.

„Imediat după anunțarea rezultatelor, Dan Barna a dat un interviu. Ce a dezvoltat el acolo? Nu dezastrul electoral, problema coaliției sau programul de guvernare, ci a spus că vrea legalizarea drogurilor!”, a continuat analistul politic.

Irineu Darău, posibila revelație de tip… Animal Planet

Irineu Ambrozie Darău este un personaj mai puțin cunoscut în politica românească. Cel de-al treilea candidat la șefia USR PLUS este senator și la data de 12 octombrie va împlini vârsta de 35 de ani. Cătălin Avramescu susține că există posibilitatea ca Darău să profite de lupta de orgolii dintre Dacian Cioloș și Dan Barna, „însă, având în vedere situația confuză din USR-PLUS, previziunile sunt riscante”.

„Sigur, am văzut la Animal Planet, cazuri de confruntări între două animale feroce, la finalul cărora un al treilea a câștigat turma de mioare. Însă, spre deosebire de fiarele sălbatice de la Animal Planet, unii politicieni au capetele tari, osificate. Ca să te oprești, trebuie să te doară, ceea ce nu este valabil și în cazul lor”, a glumit, ironic, profesorul Avramescu.

Potrivit profesorului Avramescu, contextul în care cele două formațiuni, USR și PLUS au fuzionat sunt, încă, neclare, iar acest aspect își pune amprenta și asupra alegerilor. Partenerul nostru de discuție consideră că ar fi fost firesc ca, mai întâi, să asistăm „la o fuziune reală și abia ulterior să discutăm despre alegeri”.

„Cei trei candidați vor distrugerea familiei normale!”

Politologul Cătălin Avramescu și-a continuat „tirul” asupra celor trei candidați, amintind de un talk-show în care s-a pus problema, atât de delicată, a mariajelor între persoane de același sex.

„De curând, am urmărit o discuție purtată între cei trei candidați și am fost uimit de ipocrizie. Au fost întrebați frontal dacă sunt de acord cu căsătoriile homosexuale. Bănuiesc că le-a fost frică să spună „da, grupul nostru parlamentar votează, cu trei mâini, pentru căsătoriile homosexuale!”. Toți trei au „scăldat-o” și au spus că sunt de acord, cel puțin, cu parteneriatul civil”, a rememorat profesorul.

„Așadar, au folosit expresia „cel puțin”. Adică, de fapt, ei sugerează timid, pe sub masă, că, de fapt, vor mai mult decât parteneriatul civil, însă le este frică s-o spună. Ar fi bine să recunoască în fața propriului electorat că, de fapt, vor distrugerea familiei normale! În schimb, ei apelează la „fumigene”, de genul „progres”, „cel puțin”, etc. Nu așa se face politică, ci prin asumare”, a argumentat Avramescu.

Acesta este un alt motiv pentru care, așa cum afirma la început, politologul nu are încredere în niciunul dintre cei trei candidați la șefia USR PLUS într-o eventuală cursă prezidențială. Potrivit lui Cătălin Avramescu, scrutinul pentru funcția de președinte „n-ar trebui să fie doar un concurs de orgolii, ci o competiție în care intră numai oameni raționali și cu simțul imensei responsabilități, asumate”.

„Un candidat rațional este moderat, deoarece alegerile prezidențiale se câștigă cu scorul de 50% +1. Degeaba îți adjudeci 30% din voturile exprimate în primul tur și te califici în finală, dacă ești atât de extremist încât restul de 70% dintre votanți sunt îngroziți de perspectiva ca tu să ajungi în fruntea statului. Repet, un candidat rațional trebuie să-și propună un scor de 50% + 1, ceea ce înseamnă că nu poate promova idei extremiste, precum căsătoria homosexuală în România, pentru că râd până și curcile!”, a detaliat partenerul nostru de dialog.

Deficitul de democrație, viciul partidelor românești

Am fost curioși să aflăm și dacă, după părerea politologului Avramescu, alegerile pentru președinția USR PLUS ar putea fi decise chiar din primul tur. Aici, însă, predicțiile sunt dificile.

Argumentul este următorul: „Cei de la USR au un sistem de vot online. Eu sunt adeptul votului online, dar nu cred că partidele noastre au niște registre bine puse la punct, prin care să vedem clar cine este membru sau cine este suspendat. Cred că a venit timpul ca partidele românești să fie reglementate prin lege precum partidele politice americane”.

Cătălin Avramescu a oferit ca exemplu situația din SUA, unde există instituția alegerilor primare, una impusă prin lege: „De regulă, acestea sunt organizate de stat, nu de către partide. Altfel spus, liderii de partid nu pot manevra alegerile, așa cum se întâmplă la noi. Ca urmare, candidații oficiali care sunt desemnați în fiecare district sunt, cu adevărat, reprezentativi pentru electoratul respectiv”.

„În România, când vine vorba despre alegeri în partide se mobilizează doar o pătură foarte subțire, de la vârf, și o face doar pentru șefia partidului. Așadar, nu cred că partidele românești sunt, nici pe departe, democratice. Dimpotrivă, ele suferă de un deficit de democrație”, a continuat, politologul, pe un ton aspru.

„Ne-am obișnuit cu o varietate politică lamentabilă”

Cătălin Avramescu și-a expus o convingere fermă, dar are și o întrebare retorică: „Noi cerem partidelor să promoveze democrația, în România. Însă, paradoxul este că ele însele se află printre cele mai nedemocratice instituții. Cum să faci democrație cu partide care, structural, sunt nedemocratice?”

În final, politologul s-a referit și la echipele celor trei candidați, precizând că nu a observat, nici la USR și nici la PLUS, vreun personaj care să-l impresioneze cu abilitățile politice. Ulterior, pornind de la speța în cauză, s-a referit, în termeni globali, la întreaga clasă politică.

„Sigur, putem găsi câteva aspecte pozitive ale unor politicieni, dar, până la a impresiona este cale lungă. În România, am ajuns să fim obișnuiți cu o varietate politică „atât de” lamentabilă, încât ne rugăm la Dumnezeu să ne trimită măcar un om mediocru. Ca orice țară decentă, România ar trebui condusă de oameni cu mari abilități politice”, a încheiat Cătălin Avramescu.