Ce zic turiștii străini despre Aeroportul Otopeni. Un inginer agronom și unul de la drumuri, numiți în fruntea companiei de stat

Săptămâna trecută, omul de afaceri Ștefan Mandachi a ajuns în toate publicațiile după o postare acidă în care a criticat dur modul în care arată și serviciile de care dispune Aeroportul Otopeni. „Totul e o mântuială sinistră”, a concluzionat acesta, într-o postare care a strâns aproape 10.000 de aprecieri și aproape o mie de comentarii.

Turiștii străini, ca și românii, îngroziți și ei de Aeroportul Otopeni

„Am fost în toate aeroporturile din capitalele Europei iar la noi e un talmeș bașmeș, o cârpitură comunistă, învechit, nepractic. În afară de Poliția de frontieră, care mereu e ok, totul e o improvizație”, și-a început omul de afaceri postarea, o postare care a rezonat puternic în contextul în care au urmat sute de comentarii ale altor români care i-au dat dreptate cu privire la serviciile pe car ele oferă Aeroportul Otopeni.

„Da, un aeroport fix că administrația statului: las’ că merge și așa, supușii trebuie să ne plătească oricum”, a comentat o doamnă. „Fix pentru lucrurile astea am plecat din România! Pentru că nu se vă schimba nimic niciodată e o țară pierdută”, „Nicăieri în lume nu am văzut personal stând rezemat de pereți, scobindu-se în nas, cu cămășile murdare scoase din pantaloni. Asta completează imaginea României”, sau „Totul e lipicios, cleios, balustrade, geamuri, scaune. Muște. Personalul de la curățenie stă rezemat în mopuri și vorbește. Tare. Că în piață. Băile sunt insalubre și puține”, sunt doar câteva din reacțiile românilor nemulțumiți și ei de serviciile de care au parte pe aeroport.

Și acesta nu este vreun exces de autocritică al românilor. Turiștii străini care au trecut prin Aeroportul Otopeni au rămas și ei cu aceleași impresii. Pe site-ul Airmundo sunt nenumărate comentarii recente în care turiștii străini se declară nemulțumiți de serviciile de care au avut parte pe Otopeni. „Absolut cel mai prost aeroport în care am fost vreodată în viața mea. Nu există aer condiționat, este foarte cald, angajații sunt nepoliticoși”, a scris un bărbat în urmă cu câteva zile. „Zbor foarte mult. Acesta este cel mai prost aeroport din lume. Nicio informație deloc despre cele două zboruri întârziate , ridicol de scump, toalete oribile fără încuietori etc. Am urât fiecare moment” sau „Țările africane au aeroporturi mai bune decât această țară europeană. Aeroportul OTP este prea mic, a fost construit de comuniști pentru un trafic de 1000 de persoane pe an. Noii comuniști aflați la putere au încercat doar să mărească cumva locul vechi prin construirea unor terminale suplimentare, rezultând un aeroport urât și construit în mod stupid”, au fost alte comentarii alte turiștilor străini.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Putem exclude un posibil subiectivism al acestor comentarii în contextul în care Aeroportul Otopeni intră constant în clasamentele celor mai proaste aeroporturi din lume. În urmă cu câteva săptămâni, un site din India a dat un clasament al celor mai proaste opt aeroporturi din lume, cu Otopeni pe locul șase. Pe primul loc era Paris Orly, însă acesta e un aeroport cu aproape 30 de milioane de pasageri pe an, de trei ori mai mulți ca pe Otopeni. Un sondaj realizat în urmă cu un an de către AirHelp, o organizație pentru drepturile pasagerilor care operează în 30 de țări, plasa Aeroportul Otopeni pe locul patru în lume în topul celor mai proaste zece aeroporturi. În acest clasament, pe primul loc era plasat aeroportul Humberto Delgado din Lisabona, un aeroport tot cu aproape 30 de milioane de pasageri. (Sondajul a clasificat aeroporturile din lume pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60%), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%)).

De altfel, în multe dintre clasamentele privind cele mai proaste aeroporturi din lume Aeroportul Otopeni nu figurează tocmai pentru că este un aeroport mic, iar aceste clasamente se fac în funcție de întârzierile sau numărul de anulări al zborurilor.  A existat totuși în anul 2019 un alt clasament, realizat tot de către cei de la AirHelp, unde au fost incluse 132 de aeroporturi din lume, iar Otopeniul a ocupat poziția 129.

Salariul mediu lunar, peste 13.000 lei

În luna aprilie a acestui an, Guvernul a aprobat proiectul de buget al Companiei Naţionale “Aeroporturi Bucureşti” – S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și care gestionează aeroporturile Otopeni și Băneasa. Astfel, conducerea companiei a estimat o creștere a numărului de pasageri, de la 12,27 milioane în 2022 la 13,63 milioane în acest an.

În ceea ce privește veniturile companiei, au fost prognozate venituri de 1,13 miliarde lei, în creștere cu 11,33% față de anul 2022, principala sursă a veniturilor fiind cele încasate din taxele pentru aeronave și pasageri. „Veniturile aeronautice (activitatea de bază) în valoare de 868.386,34 mii lei, au fost estimate în anul 2023 față de anul 2022 în creștere cu 14,65%, cu o pondere de 77,61% în total venituri din exploatare”, se arată în documentul citat, unde se menționează că din închirierea spațiilor, din parcări și publicitate sunt estimate la circa 250 de milioane lei (22% din totalul veniturilor, în creștere cu 3,4%).

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Cheltuielile companiei au fost estimate la 844,5 milioane lei, în creștere cu 15% față de anul 2022, adică o creștere cu peste 110 milioane. Din această sumă, cheltuielile cu personalul sunt estimate la 261 de milioane, reprezentând 31% din totalul cheltuielilor companiei și „estimate în creștere cu 16,32% faţă de suma aprobată în bugetul rectificat al anului 2022 ”, adică cu 35 de milioane lei. Din această sumă, 20 de milioane reprezintă banii pentru majorarea salariilor în funcție de inflație.

Numărul angajaților estimat pentru finalul anului 2023 este de 1.499, precizându-se că salariul mediu în companie este de peste 13.000 lei, în creștere cu 5%. „Câștigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, în valoare de 13.583,26 mii lei/salariat, a fost estimat în creștere cu 5,24% față de cel preliminat/realizat în anul 2022”, se mai arată în documentul citat.

În ceea ce privește cheltuielile salariale, trebuie subliniat că salariile afective reprezintă 204 milioane lei, aproape un sfert din această sumă, 47 de milioane, reprezentând bonusuri salariale. Pentru conducerea companiei, adică directoratul și consiliul de administrație, au fost alocate 2,4 milioane lei, 1,4 milioane fiind destinate doar CA-ului.

În ceea ce privește profitul brut estimat, acesta ar urma să ajungă la 293 milioane, în creștere cu 1,72% față de anul 2022. Cheltuielile cu investițiile au fost estimate la 437 de milioane, cu 50 sub necesar, în creștere cu impresionanta sumă de 382 de milioane față de anul 2022.

În ceea ce privește investițiile la Aeroportul Otopeni, acolo unde în ultimii cinci ani nu s-au mai făcut alte investiții, ele prevăd extinderea platformei de staționare pentru avioane, modernizarea terminalelor și a benzilor de bagaje la plecări, locuri noi de parcare cu stații de încărcare electrică, dar chiar și un parc fotovoltaic. De altfel, în decembrie 2022, Compania Națională Aeroporturi București a semnat un contract de peste 300 de milioane lei pentru modernizarea căilor de rulare și creșterea capacității de parcare a aeronavelor, cel mai mare contract de investiții din ultimii zece ani.

Pe de altă parte, așa cum notează publicația Economedia, finalul acestui an este modernizarea căilor de rulare și creșterea capacității de parcare a aeronavelor, după decembrie 2023, Comisia Europeană nu mai finanțează investițiile în aeroporturi. În ceea ce privește noul terminal al Aeroportului Otopeni, ultima dată avansată este 2028.

Cine se află la conducerea companiei de stat

În postarea sa, Ștefan Mandachi îi vede vinovați pentru starea aeroportului chiar pe cei din compania de stat. „Manageri din bani publici, zeci de milioane aruncate pe gâște. Zero brand de țară, zero strategie, zero chef de muncă”, a scris omul de afaceri. O opinie care apare în multe dintre răspunsurile la postarea sa. „Dar cine e în consiliul de administrație? Toate putorile politice, toți incompetenții, toți repetenții clasei sunt puși în consiliul de administrație de la Tarom, că e frumos, se plătește bine”, a comentat o altă persoană.

Directorul executiv al CNAB încasează lunar suma de 39.660 lei, iar un membru al Consiliului de Administrație al companiei 12.656 lei brut.

Inginer de drumuri, director executiv

În urmă cu un an, în iulie 2022, Consiliul de Administrație al CNAB a numit un nou director general mandatat în persoana lui Sorin Radu Păun. De profesie acesta este inginer, lucrând în domeniu imediat după terminarea studiilor de specialitate în 1991. Până în 1994 a lucrat la trei firme, ajungând șef de șantier pentru construcții de drumuri și edilitare, iar apoi din 1994 până în 2003 ajunge la firma SC Genesis Internațional, unde ajunge director de asigurare a calității. Între 2005 și 2007, lucrează iar la aceeași firmă, de această dată din funcția de director general.

De aici pleacă director general adjunct la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNADNR) de unde, după numai două luni, ajunge consilier la Secretariatul General al Guvernului. În martie 2008 își dă demisia din această funcție, după ce presa a scris că tatăl său, Nicolae Păun, este asociat în firma Genesis Int., firmă care avea contracte de 15 milioane de euro chiar cu CNADNR. „Între 2001 și 2004, societatea “Genesis” a fost preferată de cuplul Miron Mitrea (ministru)-Sergiu Sechelariu (secretar de stat) de la Ministerul Transporturilor, care i-a încredințat numeroase contracte. Între ele figurează și asfaltarea orașului Bacău. Atunci, primarul orașului, Dumitru Sechelariu, a declarat presei că lucrările au fost cedate firmei “Genesis” deoarece așa a venit ordinul de la București”, scria România Liberă.

După scurta perioadă în administrația centrală acesta se întoarce la conducerea firmei Road Consulting SRL, propria sa firmă, în faliment din 2020, pe care a mai condus-o între 2003 și 2005, și pe care o conduce până în 2018. Din 2018 este administratorul firmei SAT Reabilitare-Reciclare, în cadrul grupului de companii STRABAG, companii despre care presa a scris că sunt controlate de un oligarh rus.

Un ultim detaliu legat de Sorin Radu Păun, plătit cu 40.000 lei pe lună la CNAB, este că soția acestuia, Kaitor Mihaela Ioana, este secretar de stat în cadrul SGG, fiind inițial în aparatul de lucru al vice-premierului Kelemen Hunor. Aceasta a mai lucrat în trecut în cadrul SGG, la SRR dar și ca secretar de stat la Ministerul Culturii.

Declarațiile de avere ale celor doi indică un cuplu care trăiește modest, achiziționând doar un apartament de 51 mp în Capitală în 2011, un autoturism Audi, fabricat în 2012 și economii de circa 10.000 de euro.

Inginerul agronom, șef al CA-ului CNAB

La Consiliul de Administrație al Aeroportului Otopeni lucrurile stau și mai rău. Președintele CA-ului, numit în octombrie 2022, este secretarul de stat din Ministerul Apărării, Eduard Bachide. Acesta a fost numit în cadrul MApN în mai 2022, după ce între 2018 și 2022 a fost șeful Direcției interne a Parlamentului României, direcția care se ocupă de paza și accesul în clădire.

Ca educație, acesta a obținut licența în inginerie și management agroturistic la Universitatea Bioterra (1998-2003), iar apoi, între 2006 și 2008 a făcut un master la Universitatea de Ştiinţe Agronomice. În anul 2013 face și un curs de perfecționare la Colegiul Național de Apărare în Securitate și Bună Guvernare. Primul loc de muncă pe care-l menționează în CV apare însă abia în anul 2012, fiind director la cabinetul ministrului pentru relația cu parlamentul. Finalul anului 2012 îl găsește la MApN, director al cancelariei ministrului, unde lucrează timp de doi ani. Apoi, între 2015 și 2016 este consilier parlamentar, fără a specifica pe ce domenii de activitate. Acesta menționează în CV competențele digitale, „utilizarea buna a programelor de comunicare (e-mail ; messenger ; skype etc) | Microsoft Office (Word, Excel, Power Point) | Navigare Internet (IE, Google Chrome, Firefox, Opera, etc.)”. Acesta pare că nu a lucrat nicio zi în mediul privat.

Într-o declarație de avere mai veche, cea din 2016 de pe site-ul Camerei Deputaților, apare că Eduard Bachide nu deținea niciun bun. Acesta menționa salariul de director adjunct la Direcția interne, 36.000 lei, dar și renumerația primită pentru faptul că era membru în Consiliul de Administrație al companiei de stat din industria energetică, Smart SA, 27.633 lei.

În ultima declarație de avere din 2023, acesta menționează vânzarea unui apartament al unei rude, pe care a încasat 120.000 euro, dar și faptul că deține un apartament nou, de aproape 150 mp în Voluntari. În bancă apar economii de 50.000 de euro, iar în acest an a luat un credit, scadent în 2024, de la CEC Bank, în valoare de 778.000 lei. Anul trecut, acesta a avut un venit de la stat de 147.253 lei, adică peste 12.000 lei pe lună.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că și soția acestuia lucrează în administrația centrală, fiind directoarea de cabinet a președintelui Camerei Deputaților în perioada în care această funcție a fost ocupată de către Marcel Ciolacu.

Alți membri în Consiliul de Administrație al CNAB sunt Mihei Bogdan Lari, fostul șef al Direcției Generale a Vămilor, în prezent șef al Biroului Vamal Otopeni, despre care FANATIK a scris pe larg aici, dar și Georgeta Bumbac, fina senatorului PSD, Felix Stroe. Director general în Ministerul Sănătății din anul 2011, acesta este membru în CA și al Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, de unde a încasat anul trecut 171.000 lei, dublu față de cât încasează de la CNAB și peste cei 129.000 lei, încasați de la MS. În anul 2015 a urmat cursurile de securitate atât de la Colegiul Național de Apărare cât și de la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazu”. Anul trecut, soții Bumbac și-au cumpărat un apartament în București de 164 de metri pătrați.