Comercializarea uleiurilor esențiale, pusă în pericol de un obscur regulament european. Cum ar fi fost afectați consumatorii români

Uniunea Europeană este vocea cetățenilor săi, inclusiv în România. Cea mai recentă ilustrare vine dintr-un domeniu la care mulți nu s-ar aștepta – uleiuri esențiale.

Industria uleiurilor esențiale, pusă în pericol

În data de 4 octombrie, membrii Parlamentului European au adoptat o nouă legislație care modifică regulamentele europene privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea produselor pe piață. Vechea categorie confuză a „amestecurilor care conțin mai mult de o singură substanță” dispare din calcul.

Extrasele naturale şi inofensive din plante vor fi corect grupate sub numele de „substanțe de origine botanică naturală”. Regula proaspăt introdusă completează două legi existente, (UE)1107/2009 şi (UE) 528/2012 referitoare la insecticide organice.

Decizia Parlamentului anulează hotărârea unilaterală a Agenției Chimice a Uniunii Europene (ACUE). ACUE susține aşa-numita „abordare concentrată pe hazard” prioritizând securitatea absolută.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Practic vorbind, dacă o singură moleculă dintr-o substanţă ar putea fi periculoasă sub condiţii ipotetice de laborator, atunci substanţa respectivă va fi supusă unui set de măsuri punitive. Fiind puse la un loc cu tot soiul de compoziţii artificiale periculoase, uleiurile esenţiale ar fi fost distribuite sub reguli foarte stricte (în cel mai bun caz) sau scoase de pe piaţă cu totul (în cel mai rău scenariu).

Din fericire, şi spre deosebire de ACUE, Parlamentul European nu a pierdut din vedere interesele statelor membre. Multe ţări europene sunt printre cele mai importante producătoare de extrase naturale de pe glob.

Două exemple de remarcat sunt Bulgaria, ţara celebrei văi Kazanlak care exportă ulei de trandafir în valoare de 92 milioane de euro, şi Franţa, al treilea exportator de lavandă din lume (ajungând la 458 milioane de euro). România nu se numără printre jucătorii majori în această industrie.

Cu toate acestea, economia românească beneficiază de piaţa europeană de cosmetice, care piaţă nu ar putea exista fără uleiuri esenţiale. Nu mai puţin de nouă sute nouă zeci şi două de arome şi emulsii fac posibile şampoanele, deodorantele, trusele de machiaj şi alte cosmetice pe care românii le folosesc zilnic. Românii cheltuie 1,5 miliarde de euro anual pe astfel de produse. Mulțumită Parlamentului European, acest număr va continua să crească cu 2,4% până în 2026, contribuind la prosperitatea noastră, a afacerilor aferente şi-a celorlalte state membre.

Digisport.ro

FOTO Cum a apărut Gigi Becali la palatul din Aleea Alexandru, după ce FCSB a devenit campioana României

Produsele cosmetice s-ar fi putut scumpi

Prin decizia sa, Parlamentul European mai arată că nu ignoră criza inflaţionară cu care se confruntă românul obişnuit. Rata inflaţiei în România s-a menţinut la o rată ridicată de 9,3% în August 2023, mult peste rata zonei euro de 5,2%. Ţara noastră era deja pe ultimul loc la capitolul venit disponibil din Uniunea Europeană. Dar, atâta timp cât inflaţia (şi astfel, preţurile generale) rămâne ridicată, va fi din ce în ce mai greu oricui să economisească bani sau chiar să-şi permită bunuri esenţiale.

În acest context, regulamentele ACUE ar fi făcut obiectele uzuale şi mai puţin accesibile oricui, amplificând efectele inflaţiei şi suferinţa populaţiei. Gestul politicienilor europeni garantează siguranţa economică a milioane de români.

Noua legislaţie este doar începutul. Pentru ca legea să intre în vigoare, Parlamentul European ar trebui să intre în trialog instituţional cu membrii Comisiei Europene şi a Consiliului European. România, Spania (președintele Consiliului European din august 2023), Franţa, Bulgaria şi celelalte state membre trebuie să încurajeze acest demers în interesul lor şi a tuturor cetăţenilor europeni.

De asemenea, politicienii europeni şi români sunt în poziţia să impună reguli mai bune Agenţiei Chimice. Prioritatea este schimbarea „abordării concentrate pe hazard” într-o metodologie realistă şi echilibrată. O abordare bazată pe risc şi nu pe hazard ar calcula nivelul de expunere real la pericol a consumatorului şi ar pune în balanţă costurile economice şi sociale ale oricărei restricţii.

Pe viitor, ACUE trebuie să ia în considerare articolele care arată că uleiurile esențiale sunt perfect sigure pentru persoanele şi mediul din jurul nostru şi să solicite studii asupra impactului socio-economic a regulamentelor de mediu. Numai aşa poate să respecte nevoile şi dorinţele consumatorilor de rând.

Autorul acestui text, Emil Pânzaru, este manager pe cercetare la Consumer Choice Center, unde luptă pentru libertatea consumatorilor din toată lumea. Articolele sale anterioare acoperă o gamă largă de probleme politice, de la chestiuni de securitate energetică şi până la politicile publice privind fumatul. Articolele sale anterioare au apărut în publicații precum Adevărul, Brussels Times, Parliament Magazine şi European Scientist.