Cum pot fi concediați angajații STB. La ce riscuri s-au expus prin continuarea grevei după ce a fost declarată ilegală de instanță

Directorul STB, Adrian Criț, a anunțat marți, 25 ianuarie, că, urmare a protestului spontan de săptămâna trecută vor exista „cu siguranță” concedieri în rândul angajaților STB. El a subliniat că unii dintre aceștia vor trebui să suporte consecințele penale ale continuării protestului după decizia definitivă a instanței, care a declarat greva ca fiind ilegală.

Pot fi concediați angajații STB?

Câteva zeci de persoane erau prezente marți dimineața la sediul STB pentru a-și depune CV-urile în vederea ocupării unui post de șofer de autobuz, a relatat publicația G4media. Oamenii au declarat că speră să obțină un loc de muncă după concedierile în urma grevei, iar directorul STB susținea că societatea a primit în doar o zi de la postarea anunțului aproape 300 de CV-uri.

Avocații consultați de FANATIK au explicat că riscul principal pentru angajații STB, dar și pentru liderii sindicatelor, vine din nerespectarea deciziei Tribunalului București care a declarat ilegală greva de săptămâna trecută.

„Acuzațiile cu concedierea și dosare penale nu sunt lipsite de întemeiere. Este un drept la grevă, însă și dreptul acesta se exercită și el în condițiile unei legi speciale, care reglementează conflictele de muncă. Și problema este în felul următor. Chiar dacă greva a fost spontană, în momentul în care o instanță de judecată stabilește că ea trebuie să fie suspendată, și tu refuzi să respecți hotărârea judecătorească, te cam duci și în zona penală.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Deci problema nu e că au intrat în grevă, ci aspectul penal al chestiunii. Și acolo există și postura specială a liderului de sindicat, care în opinia mea se află într-un conflict de interese clar, pentru că este și membru al patronatului. Pentru că dacă ne uităm în Registrul comerțului, STB este o companie municipală și are ca acționar Consiliul General. Domnul în cauză este membru al Consiliului General, deci membru al patronatului. Dar dincolo de circumstanța persoanală a acestui lider de sindicat, să nu respecți o hotărâre a instanței de judecată este infracțiune.

În ceea ce privește decizia voluntară de oprire a muncii, aceea nu are caracter penal. Dar în momentul în care tribunalul a spus ok, vă opriți, că voi furnizați un serviciu vital și nu vă puteți opri așa pur și simplu, și fără să respectați pașii, pentru că legea conflictelor de muncă are și ea un crescendo, nu se ajunge direct la grevă – aici ei au forțat asta, îmbrăcând-o în protest spontan, dar asta în sine, intratul în grevă, nu este penal.

Penalul apare în momentul în care instanța le-a spus greva voastră este ilegală, deci trebuie să vă întoarceți la muncă, și nu aveți decât să declanșați conflict de muncă urmând pașii prevăzuți de lege. Toți cei care au încălcat hotărârea judecătorească se aleg cu dosar penal”, a declarat pentru FANATIK avocatul Surcel Alexandru Cristian.

Acesta este și mesajul pe care directorul STB și primarul Nicușor Dan l-au transmis angajaților. „Cei care au declanșțat această grevă ilegală vor suporta măsurile de rigoare: pe de-o parte, cele care derivă din regulamentul intern, pe de altă parte, cele care rezultă din ilegalitățile comise, de natură penale”, a declarat Adrian Criț.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

„Cine nu aplică o decizie judecătorească executorie săvârșește o infracțiune. Avem de-a face cu o manifestare total irațională. Să nu reiei lucrul riscând pierderea contractului de muncă și condamnarea penală e o atitudine irațională”, declarase și primarul Nicușor Dan după decizia instanței de vineri, 21 ianuarie.

De altfel, chiar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că ignorarea deciziei instanței și continuarea grevei de către angajații STB reprezintă un lucru foarte grav pentru că înseamnă o ignorare și a legii, și a justiției. „Până unde mergem cu ignorarea legii în acestă țară? Ce trebuie să facem ca urgent să recăpătăm încrederea în lege și în justiție, pentru ca atunci când spunem lege toată lumea să se alinieze, când spunem justiție toată lumea să tacă din gură și să pună în aplicare deciziile justiției? În absența acestui principiu, de respectare a hotărârilor judecătorești, totul devine, încet-încet, haos. Este inadmisibil”, declara acesta vineri 21 ianuarie.

Concedirea angajaților STB

În ceea ce privește concedierea angajaților, chiar dacă directorul STB a dat asigurări că ele vor avea loc spunând că „cu siguranță o sa fie angajați concediați”, specialiștii în domeniu susțin că procesul nu este unul atât de ușor pe cât ar vrea conducerea societății. În primul rând este nevoie de formarea unor comisii de disciplină care să stabilească încălcarea regulamentului intern, plus că, o astfel de decizie poate fi atacată în instanță.

„Orice concediere nu e atât de simplă, trebuie să existe niște motive, care să fie stabilite de o comisie disciplinară. Și asta implică o anumită procedură prevăzută de codul muncii și apoi, binențeles, aceste decizii se pot contesta în instanță, ceea ce înseamnă totuși un proces destul de lung”, a declarat pentru FANATIK avocata Oana Leonte.

„Concedierea angajaților în acest caz ține de regulametul intern al STB, toți angajații care au încălcat decizia instanței se aleg cu dosar penal, dar acest lucru nu exclude ca pentru ceilalți să existe o sanțiune disciplinară. În momentul în care greva a fost declarată ilegală se cheamă că tu ai absentat nemotivat de la lucru. Nu mai ești în grevă ci încalci Codul Muncii și e răspundere disciplinară”, a completat și avocatul Surcel Alexandru Cristian.

Sindicatele amenință încă că vor lupta împotriva fiecărei decizii de concediere care ar putea avea loc și susțin că o astfel de acțiune din partea conducerii STB ar presupune costuri uriașe pentru societate.

„Sigur unii oameni s-au speriat după amenințările cu desfacerea contractelor de muncă, dar nu este un lucru atât de simplu să concediezi un angajat, sunt proceduri de urmat, eu unul nu am motive să fie îngrijorat”, a declarat pentru FANATIK liderul sindical Mihai Tranca.

„De unde știe domnul director general că noi nu putem demonstra în instanță faptul că vina îi aparține chiar lui pentru că nu am ieșit în traseu. Există un punct în contractul colectiv de muncă care spune că dacă din vina angajatorului salariatul nu primește de lucru i se plătește salariul de bază. În instanță noi putem demonstra că din vina lui nu am ieșit pe traseu. Pentru concedierea unui angajat este necesară alcătuirea unor comisii de cercetare disciplinară, convocarea salariatului la cercetarea disciplinară, există o procedură întreagă – acolo trebuie să vii și să susții cu probe, după care se întocmește un proces verbal în care se propune sancțiunea.

Noi am câștigat însă în instanță multe astfel de concedieri comandate, și oamenilor li s-au plătit toate salariile din urmă. Orice sancțiune care se dă astfel o vom ataca în instanță. Ne vom judeca și acolo ani de zile. Vă dați seama ce costuri trebuie să suporte societatea pentru un singur om”, a completat liderul de sindicat.

Și Vasile Petrariu, liderul Sindicatului liber din STB, cel care a fost atacat direct pentru faptul că este și membru PSD, a susținut că procedura de concediere este una greoaie, dând asigurări că șeful STB nu poate concedia direct oamenii. „Există nişte proceduri, nişte instrucţiuni. În funcţie de acuzele care se aduc, fiecare, punctual se va discuta într-o comisie de cercetare disciplinară, comisie care va decide. În regulamentul nostru intern nu există ca procedură concedierea directă. Sunt câteva articole din regulamentul intern care pot fi interpretate şi sancţiunile pleacă de la avertisment până la concediere”, a explicat acesta după ce a fost audiat de procurori pentru continuarea acestei greve.

Starea de alertă a limitat dreptul la grevă

Legea 55/2020 prin care a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României în contextul pandemiei COVID-19 prevede ca, pe întreaga durată a acestei perioade plus 90 de zile, contractele colective de muncă să rămână valabile (Art. 20), iar legislaţia privind dialogul social prevede că, pe durata de valabilitate a unui contract colectiv, nu pot fi declanşate conflicte colective şi grevă. Aceasta face ca în orice domeniu în care există un contract colectiv de muncă conflictele colective să fie ilegale. În plus, art. 29 din Legea 55/2020 interzice în mod expres ca pe durata stării de alertă angajații din sectoare considerate esențiale, printre care și transportul public, să declanșeze conflicte colective de muncă.

„Pe scurt, orice conflict colectiv de muncă la STB este automat ilegal, indiferent de forma lui. Tribunalul București, atât de des invocat de conducerea STB, nu a făcut decât să constate cum se aplică o lege strâmbă.

Spun lege strâmbă pentru că în cei doi ani s-au schimbat semnificativ condițiile economice. Avem inflație mare și ne-au izbit facturile la energie. Oamenii acoperiți de contracte colective au, în general, salarii între cel minim și cel mediu, adică sunt puternic afectați de creșterea generalizată a prețurilor. Iată însă că legea le ia cel mai important mecanism de negociere”, a subliniat sociologul Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.

Astfel, mai multe organizații non-guvernamentale, printre care Centrul de Resurse pentru participare publică sau ActiveWatch, au cerut parlamentarilor să înlăture această prevedere din lege.

“Aceste măsuri, care au fost rezonabile pe termen scurt, devin împovărătoare după aproape doi ani de stare de urgenţă şi stare de alertă. Conform legii, durata maximă a unui contract colectiv de muncă este de doi ani, deci aproape toate aceste contracte au expirat şi ar trebui iniţiate noi negocieri. În foarte puţine cazuri, din proprie iniţiativă, angajatorii au acceptat noi negocieri. În general, contractele au fost prelungite automat, conform legii”, au susţinut organizaţiile semnatare.

Potrivit acestora, suspendarea negocierilor colective poate duce la situaţii limită, cum este cea de la Societatea de Transport Bucureşti (STB).

“Angajaţii nu au dreptul nici să reia negocierile colective, nici să iniţieze conflicte colective de muncă. Se văd astfel nevoiţi să recurgă la metode la limita legii, precum oprirea spontană a lucrului. Acest lucru duce la radicalizarea poziţiilor şi afectează inutil beneficiarii serviciului. În condiţiile unui conflict declarat conform legii, ar fi fost menţinute minim o treime din servicii”, au atras atenţia ONG-urile semnatare.

„Oprirea voluntară a muncii și greva nu sunt același lucru”

Marius Ghincea, expert în politici publice și cadru universitar la Johns Hopkins School of Advanced International Studies, sublinia importanța distincției între oprirea voluntară a muncii, un drept garantat de dreptul la libertate individuală, dar cu consecințele de rigoare, și dreptul la grevă, așa cum este el prevăzut de legislație.

„Oprirea voluntară a muncii și greva nu sunt același lucru. Prima este rezultatul libertății individuale, cea din urmă este un drept constituțional colectiv care se exercită în condițiile legii.

De altfel, nici nu poți să declanșezi grevă în perioada stării de urgență, pentru că guvernul a decis că dreptul la grevă îi limitează abilitatea de a controla pandemia. De ce? Nu e foarte clar. În absența dreptului la grevă, garantat de constituție dar suspendat de guvern, oprirea voluntară a lucrului e alternativa pentru a exprima o nemulțumire.

Oprirea voluntară a muncii implică că fiecare individ, în nume propriu, se oprește din lucru. Nimeni nu poate fi obligat să muncească. Munca e un drept, nu o obligație. Dacă ar fi o obligație, ar fi sclavie. Iar sclavia e interzisă”, sublinia acesta.

În ceea ce privește amenințările cu concedierea angajaților care au luat parte la grevă acesta susținea că ele sunt amenințări goale de conținut, și că STB nu poate concedia 90% din angajații săi.

„Fiecare are libertatea de a decide dacă vrea să muncească sau nu, cu consecințele de rigoare. De aici amenințările lui Nicușor și ale conducerii STB privind desființarea contractelor de muncă. Care este o mare cacealma! Hai să îl vedem desființând contractele de muncă la 90% din STB. Cu cine îi înlocuiește? În cât timp? Care ar fi consecințele pentru transportul public?”, a subliniat Marius Ghincea.