Consecințele mobilizării parțiale anunțate de Vladimir Putin. De ce decizia ar putea grăbi înfrângerea Rusiei

Perspectiva ca armata rusă din Ucraina să primească întăriri substanțiale poate provoca îngrijorare, însă decizia de mobilizare parțială anunțată de președintele Rusiei poate fi ineficientă din punct de vedere militar și riscantă din punct de vedere politic.

Noii soldați riscă să rămână neinstruiți

Într-o analiză publicată de Forbes, sunt prezentate o serie de argumente în sprijinul ideii că mobilizarea rezerviștilor nu va avea rezultatele scontate de Moscova. Nu doar că nu va inversa cursul războiului care, în urma ofensivei ucrainene din Harkov, decurge în favoarea Kievului, ci chiar ar putea accelera înfrângerea Rusiei. „Mobilizarea în Rusia nu rezolvă nimic. Durează luni întregi să transformi civilii în soldați. Rusia are nevoie de soldați de ieri, nu peste șase luni”, a afirmat Mike Martin, expert în studii de război la King’s College din Londra.

Cei 300.000 de ruși care vor fi mobilizați nu au instructori, unități care să-i includă, comandanți care să-i conducă și nici echipamentul necesar să intre în luptă. Conform estimărilor occidentale, Moscova a trimis deja în luptă majoritatea cadrelor militare cu experiență care ar trebui să-i pregătească pentru luptă pe noii recruți. Astfel, pe termen scurt, armata rusă chiar ar trebui să retragă anumite cadre militare de pe front, în loc să mărească efectivele din linia întâi.

Iar soldații cu experiență deja au fost trimiși pe front, cu rezultate nesatisfăcătoare. Un exemplu este Corpul de armată 3 de Tancuri, ce a intrat în luptă pentru a stăvili ofensiva ucraineană din zona Harkov. Deși alcătuit din voluntari și militari aflați sub contract, adunați din bazele de instrucție de pe teritoriul rus, această unitate a rămas cu efective incomplete, de circa 10.000 în loc de 20.000 de oameni. Odată ce a intrat în luptă, a fost practic distrus ca unitate combatantă, fără să fie în stare să stăvilească iureșul ucrainean.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Rusia ar avea probleme și să-i încartiruiască pe soldați din cauza numărulu redus de cazărmi, iar cheltuilile cu întreținerea lor vor reprezenta un efort considerabil pentru finanțele Moscovei. „Pentru a executa mobilizarea în caz de război, trebuie să menții capacități masive în exces pe timp de pace. Ceea ce a făcut Uniunea Sovietică. Unul dintre motivele pentru care armata sovietică era atât de îngrozitor de excesivă era că menținea un surplus enorm de capacități doar pentru cazul mobilizării”, a afirmat Kamil Galeev, un expert în politica rusească. Însă în anii 90, armata rusă a vândut o mare parte a infrastructurii logistice din perioada sovietică. „Nu sunt școli în surplus și poligoane pentru a instrui noii recruți. Nu sunt cazărmi în surplus pentru a-i încartirui, nu sunt ofițeri în surplus pentru a-i instrui”, a continuat Galeev.

Lipsa rezerviștilor activi, un handicap major pentru Rusia

O altă problemă este că Rusia a început încă din timpul verii să trimită pe front soldați, inclusiv deținuți, după o perioadă foarte redusă de instruire, de circa 30 de zile. Unii dintre ei au dezertat la scurtă vreme după ce au ajuns pe front. Dacă pe front vor fi trimiși soldați care au fost recrutați cu forța în urma deciziei de mobilizare anunțate de Putin, este posibil ca numărul de dezertări chiar să crească având consecințe dezastruoase chiar și asupra moralului celor care sunt dispuși să lupte.

În plus, noii soldați vor trebui înarmați, iar Rusia pare că are probleme din acest punct de vedere, după ce a pierdut câteva mii de vehicule blindate de la începutul războiului până acum, astfel că au fost scoase din arsenale tancuri vechi, T-62, pentru a acoperi pierderile suferite.

Deși ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat că vor fi chemați sub arme doar bărbați sub 35 de ani care au făcut deja serviciul militar, asta nu înseamnă neapărat că sunt pregătiți să intre în luptă. Țările NATO mențin ceea ce se numește „o rezervă activă”, alcătuită din oameni cu experiență militară și care, după lăsarea la vatră, continuă să intruiască la intervale regulate, anual sau chiar lunar, în timp ce au și un loc de muncă civil. Abia recent Rusia a început să facă pași în această direcție. În 2019, armata rusă avea doar circa 5.000 de oameni care constituiau o asemenea „rezervă activă” și abia din 2021 s-a constituit cadrul care ar urma să permită extinderea acestei rezerve până la un maxim de 100.000 de oameni, potrivit unei estimări făcute de Institute for the Study of War.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Pericol politic pentru Vladimir Putin

Decizia de mobilizare comportă și riscuri politice pentru regimul lui Vladimir Putin. Potrivit Foreign Affairs, trimiterea în luptă doar a militarilor cu contract și a voluntarilor l-a ajutat pe președintele Rusiei să mențină ficțiunea „operațiunii militare speciale”, în timp ce rușii au continuat să-și vadă de viața cotidiană. Anunțul mobilizării echivalează practic cu recunoașterea faptului că țara se află în război, iar rușii vor trebui să înfrunte realitatea brutală a faptului că tații, frații sau fiii lor vor fi luați de acasă și trimiși pe front. Acest lucru ar putea genera tulburări interne și contestarea deschisă a regimului politic, fiind posibilă și evitarea sistematică a recrutării de către tinerii chemați sub arme.

Chiar dacă pentru ruși este un motiv de mândrie națională modul în care s-au mobilizat pentru a respinge invaziile declanșate de Napoleon I și Adolf Hitler, reacția lor față de războaiele declanșate de către Rusia și apoi pierdute a fost de contestare a regimului politic. Un prim exemplu este războiul ruso-japonez din 1904-1905, care a provocat o revoluție în Rusia ce a fost la un pas să doboare regimul țarist. De asemenea, invadarea Afganistanului din 1979 a fost impopulară în URSS, iar prelungirea războiului de gherilă cu mujahedinii afgani a contribuit din plin la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Un război mai „murdar”

Pe de altă parte, mobilizarea trebuie considerată și un semnal de alarmă întrucât arată că Putin încă nu este dispus să se recunoască învins de Ucraina. De asemenea, războiul ar putea deveni unul și mai „murdar” și mai periculos pentru populația civilă. Este vorba de bombardamente asupra unor ținte civile, precum școli sau spitale, precum și distrugerea sistematică a infrastructurii Ucrainei, într-o încercare de a surpa moralul ucrainenilor pe durata iernii. Dacă războiul ar intra într-o asemenea fază, este posibil ca Occidentul să facă presiuni asupra Ucrainei să accepte încheierea unei păci, indiferent de cât de mari ar putea fi concesiile pe care Kievul ar fi nevoit să le facă.

În schimb, Ucraina are atuul conferit de victoria de la Harkov, iar faptul că fluxul de aprovizionare din Occident s-ar putea amplifica cu echipament militar greu ar face ca armata ucraineană să fie mult mai pregătită să reziste unei eventuale ofensive de primăvară a rușilor, chiar dacă aceștia vor avea efectivele sporite în urma mobilizării.