Consilierii prezidențiali, trimiși să supravegheze guvernele. Klaus Iohannis prelungește o tradiție inaugurată de Băsescu

Doi dintre foștii consilieri prezidențiali ai lui Klaus Iohannis sunt miniștri PNL în guvernul Ciolacu, actualul președinte o tradiție deja destul de veche prin care șeful statului încearcă să controleze mai îndeaproape Guvernul prin desemnarea unor miniștri care i-au fost anterior colaboratori la Cotroceni. Primii pași timizi în această direcție au fost făcuți de către Ion Iliescu, însă abia Traian Băsescu a făcut un standard din această modalitate de a-și crește influența la Palatul Victoria.

Iliescu și Constantinescu, s-au ferit să-și trimită oamenii la Guvern

Fiind o republică semiprezidențială, România are o putere executivă împărțită între prim-ministru și președinte, iar uneori s-a ajuns în situația ca cei doi să intre în conflict chiar și atunci când aceștia aveau aceeași culoare politică sau când proveneau din partide care au ajuns împreună la putere. Astfel, șeful statului a încercat să prevină situația în care scapă Guvernul de sub control, inclusiv prin numirea unor consilier prezidențiali în funcții ministeriale.

În timpul primelor sale mandate, după îndepărtarea lui Petre Roman în urma mineriadei din septembrie 1991, Ion Iliescu nu a mai avut probleme cu cabinetele de la Palatul Victoria, iar singurul consilier prezidențial transferat la Palatul Victoria a fost Dan Mircea Popescu, ce a fost ministru al Muncii în guvernele Stolojan și Văcăroiu, precum și o scurtă perioadă în 2004, la finalul mandatului guvernului lui Adrian Năstase.

În 1990-1992, Iliescu la avut pe Ioan Mircea Pașcu drept consilier pe probleme de politică externă, acesta fiind ulterior secretar de stat în MApN (1992-1996), pentru ca abia în guvernul Năstase să fie ministru plin. În al treilea mandat, niciunul dintre consilierii lui Iliescu nu a mai fost transferat la Palatul Victoria, mai ales că premierul a avut un grad mai mare de independență față de Cotroceni decât predecesorii săi.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Emil Constantinescu este singurul președinte care nu a trimis niciunul dintre consilierii prezidențiali la Guvern, deși a avut relații turbulente cu primii doi premieri din timpul mandatului său, Victor Ciorbea și Radu Vasile, singurii prim-miniștri care au fost demiși prin decret prezidențial.

Consilierii prezidențiali care au călcat pe nervii garda veche din PDL

Lucrurile s-au schimbat radical odată cu mandatele lui Traian Băsescu. Imediat după alegerea sa ca președinte în 2004, Băsescu l-a cooptat în „guvernul” său de la Cotroceni pe Vasile Blaga, un colaborator apropiat la vremea aceea, însă s-a răzgândit imediat și numai după câteva zile l-a trimis la Palatul Victoria pentru a ocupa funcția de ministru de Interne în guvernul Tăriceanu.

După expulzarea PDL din guvernul lui Călin Popescu-Tăriceanu, Băsescu a trebuit să aștepte anul 2008 pentru a avea parte de un guvern pe placul său. În guvernele Boc I și II și Ungureanu, președintele a trimis mai mulți dintre apropiații săi, care au fost la un moment dat în echipa sa de la Cotroceni, în funcții ministeriale.

Un prim exemplu a fost cel al Elenei Udrea care a devenit un personaj cunoscut publicului după ce presa a relatat despre „blonda de la Cotroceni”, numită într-o funcție de consilier de stat. Din această funcție, Udrea a provocat prima criză în relația dintre Băsescu și Tăriceanu cu scandalul „bilețelului roz”. În primul guvern Boc, Elena Udrea a devenit ministru al Turismului pentru ca, din 2009, să ocupe mult mai importantul portofoliu al Dezvoltării Regionale.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Udrea a fost socotită reprezentantul direct al președintelui la Palatul Victoria, precum și la partid, fapt ce a nemulțumit lideri din vechea gardă a PDL, precum Vasile Blaga, Sulfina Barbu ș.a. Conflictul a ajuns la apogeu în 2013 când Blaga și Udrea s-au luptat pentru șefia partidului. Victoria lui Blaga a determinat ruptura dintre Băsescu și PDL și sciziunea ulterioară a celor care au fondat mai apoi PMP.

Nu este primul caz în care unul dintre consilierii prezidențiali ai lui Băsescu a intrat în conflict cu PDL. Sebastian Lăzăroiu a condus din 2007 Departamentul Planificare și Analiză Politică al Administrației Prezidențiale, fiind socotit „eminența cenușie” a șefului statului în acei ani. După un scandal de corupție în care a fost implicat ministrul Muncii Ioan Botiș, în locul său a fost desemnat Lăzăroiu, în iunie 2011. Sociologul a rezistat în funcție numai trei luni, fiind demis de către premierul Emil Boc, la insistențele conducerii partidului. Motivul a fost legat de faptul că Lăzăroiu a spus că nu ar deveni membru PDL, „așa cum este el acum”. Nu era prima dată când Lăzăroiu critica partidul de guvernământ, însă acum o făcea din postura de ministru, lucru care i-a iritat de liderii democrat-liberali.

Drumul invers: de la Guvern la Cotroceni

Relații mai bune cu partidul a avut Mihai Stănișoară care a fost consilier prezidențial pe probleme de apărare în 2007-2008 pentru ca apoi să devină ministru al Apărării Naționale în primul guvern Boc (2008-2009). Înainte de a deveni ministru de Externe în guvernul Boc II, și Teodor Baconschi a trecut pe la Cotroceni fiind consilier la Departamentul pentru Relația cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă în 2006-2007.

Însă cariera ministerială a lui Baconschi s-a terminat abrupt în ianuarie 2012, când a fost demis de către Emil Boc din cauza unor considerații la adresa protestatelor antiguvernamentale de amploare din acea iarnă. „Opţiunea e simplă: reformă, responsabilitate, siguranţă sau regres, populism, domnia bâtei. Alegerea o va face însă România vrednică, România care munceşte, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă şi ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moştenitorilor Securităţii”, a scris Baconschi pe blogul său, afirmație ce a amplificat furia populară. Boc l-a sacrificat imediat pe Baconschi, cu speranța că-și va salva astfel guvernul.

Unii dintre consilierii prezidențiali ai lui Băsescu au parcurs și drumul invers: au fost mai întâi miniștri și apoi cooptați în echipa de la Cotroceni, precum Cristian Diaconescu sau Bogdan Drăgoi. Chiar și Sebastian Lăzăroiu, după demiterea de la Guvern, a fost din nou chemat din nou la Administrația Prezidențială. De asemenea, au fost mulți consilieri care au primit ulterior alte funcții importante în stat, printre ei fiind Claudiu Săftoiu care a fost numit apoi director al Serviciului de Informații Externe.

Apărarea, Externele și Educația, domeniile pe care și le-a rezervat Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a menținut tradiția promovării consilierilor prezidențiali în funcții ministeriale chiar dacă nu la aceeași scară ca predecesorul său. Dintre miniștrii PNL ai guvernului care tocmai a fost instalat, doi sunt foști consilieri la Cotroceni. Ligia Deca păstrează portofoliul Educației, pe care l-a deținut și în guvernul Ciucă.

Deca a fost chemată la Cotroceni încă din 2014 și a contribuit la elaborarea proiectului „România educată”, astfel că se explică de ce președintele a dorit ca la Educație să fie o persoană apropiată care să se ocupe de implementarea efectivă a proiectului. De altfel, și predecesorul lui Deca, Sorin Cîmpeanu, a fost susținut de către șeful statului, însă a fost nevoit să demisioneze din cauza unui scandal de plagiat.

Printre noii miniștri este și Luminița Odobescu, la Ministerul Afacerilor Externe, care vine de la Cotroceni, unde a fost șefa Departamentului pentru Afaceri Europene. După o lungă carieră diplomatică, Odobescu a devenit consilier prezidențial în 2021. Ea a făcut practic rocada cu Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe, care a devenit șeful Departamentului de Politică Externă de la Cotroceni.

Însă Klaus Iohannis a impus și alte persoane apropiate în funcții din Guvern sau în alte demnități, fără să le treacă mai întâi pe la Administrația Prezidențială. De exemplu, chiar Aurescu a fost perceput în PNL ca o persoană mai apropiată de Iohannis decât de partid, motiv pentru care fostul șef al diplomației românești chiar a fost atacat de către lideri ai liberalilor. Prim-vicepreședintele Rareș Bogdan nu și-a ascuns nemulțumirea că acest minister era condus de o persoană din afara partidului. „Nu noi l-am numit acolo, ci statul”, afirma Bogdan în martie. Și alți lideri liberali l-au criticat pe ministru după ce a fost ratat obiectivul intrării României în zona Schengen.

Cazul Nicolae Ciucă

De altfel, președintele Iohannis a reușit să impună chiar în fruntea PNL o persoană fără vechime în partid, dar cu care a colaborat îndeaproape de pe vremea când Nicolae Ciucă era șeful al Statului Major General al armatei. Imediat după ce a trecut în rezervă, Ciucă a fost pus pe lista PNL la alegerile parlamentare din 2020 și apoi numit ministru al Apărării în guvernele Orban și Cîțu.

„Pe Ciucă îl cunosc personal, e adevărat că l-am pus ministru că mi-a cerut Iohannis, dar în momentul în care Iohannis a vrut să-l propună premier, m-am luat cu mâinile de cap şi i-am spus lui Iohannis ‘categoric nu’”, spunea Ludovic Orban în iunie 2022. Până la urmă, Ciucă a ajuns și premier și președintele PNL, iar Orban a plecat cu totul din partid.

Chiar dacă în guvernul Ciucă, PNL a trebuit să renunțe la portofoliul Apărării, se pare că președintele a ținut să aibă o influență mare în domeniu, un indiciu fiind faptul că fostul ministru Vasile Dâncu a plecat de la MApN invocând o relație dificilă cu Klaus Iohannis.