News

Pandemia a crescut consumul de alcool, de droguri și violența domestică. Concluzia psihologului Cristian Munteanu

Din punct de vedere psihic, pandemia are efecte nocive extreme, iar jocul de-a restricțiile a creat un context care favorizează excesele de orice tip. Violența domestică și rețelele de socializare, „droguri” adiacente...
07.01.2022 | 09:02
Pandemia a crescut consumul de alcool de droguri si violenta domestica Concluzia psihologului Cristian Munteanu
Psihologul Cristian Munteanu analizează cum, în contextul pandemiei, consumul de alcool, de droguri și cazurile de violență domestică au crescut, iar noile „oferte” ale internetului crează pericole (sursa colaj fanatik)
ADVERTISEMENT

Viciile sedentarismului sunt alcoolul, stupefiantele, agresivitatea, lenea și dezinteresul și, în vreme de pandemie, ele sunt exacerbate. Psihologul Cristian Munteanu a cercetat dedesubturile psihozei create de coronavirus și restricții și a dezvăluit cauzele acestor, să le spunem delicat, „patimi”…

Încă din toamna anului trecut, FANATIK avertiza asupra creșterii consumului de droguri în rândul tinerilor, pe fondul pandemiei. La vremea respectivă, ținta era mediul comunităților școlare, însă problema este globală. Efectele psihice ale măsurilor alternative adoptate de autorități, de la perioadele de relaxare la „strânsul șurubului”, în momentele de revigorare a virusului, crează traume în cadrul societăților de consum.

ADVERTISEMENT

„În loc să bem o bere, două, bem nouă. În loc să fumăm un pachet de țigări, fumăm două… Se pare că există o apetență din ce în ce mai mare a generației tinere – și nu numai – pentru folosirea așa numitelor „droguri ușoare”. Consumul a crescut enorm, și nu o spun eu, ci se poate observa din statistici. Cazurile de depresie, de anxietate și violența domestică s-au înmulțit considerabil”, a argumentat interlocutorul nostru.

Psihologul susține că, în acest moment, putem discuta despre o alterare masivă a calității vieții, din pricina răspândirii masive, dar neuniforme, a virusului, în privința afectării generalizate a populației Globului.

ADVERTISEMENT
Cristian Munteanu
Psihologul Cristian Munteanu a tratat pacienți care au devenit victimele exceselor din timpul pandemiei (sursa facebook.com)

Psihologul Cristian Munteanu: „Izolarea sub umbrela autorității, de tipul „stați în casă”, a produs o schimbare uriașă în comportamentul cotidian”

Referindu-se la modul în care pandemia a afectat populația planetei, cu precădere în anumite zone, unde apare atât apetența pentru anumite excese, dar și exacerbarea unor porniri interioare agresive (pentru că tot discutam despre violența domestică), persoana intervievată a dezvoltat o teorie interesantă.

„Fără a fi statisticieni, observăm foarte clar că pandemia atacă, în general, statele democratice și, în primul rând, persoanele caucaziene. Nu prea vedem efecte devastatoare în Asia sau în alte părți ale lumii. Dar, în „zona albă”, dacă mi se permite să o numesc așa, unde rasa caucaziană este majoritară, efectele sunt devastatoare”, a precizat Cristian Munteanu.

ADVERTISEMENT

Argumentația a venit imediat: „În general, caucazienii locuiesc în state democrate, în care libera circulație a persoanelor și exprimarea opiniilor sunt garantate de constituții. Brusca izolare, în condiții aproape similare celor de război, a produs și produce, în continuare, efecte secundare extrem de neplăcute. Pentru a rezista, noi avem nevoie de mecanisme de „copying”. Oare, cum putem rezista acestei presiuni atunci când, pe toate canalele mediatice, se discută despre COVID și despre numărul de morți?”.

Potrivit psihologului, în asemenea momente de cumpănă și mai ales de nesiguranță, tot ceea ce considerăm a fi „vicii” sau lucruri care ne fac plăcere, se exacerbează. Așa cum era de așteptat, dincolo de măsurile firești de prevedere și de combatere a pandemiei, fenomenul restrictiv nu putea să nu-și pună amprenta, nu doar din punct de vedere social, cât mai ales psihic, la scară largă.

ADVERTISEMENT

„Izolarea și impunerea condițiilor sub umbrela autorității, de tipul „stați în casă”, au produs o schimbare uriașă și bruscă în comportamentul cotidian. Deodată, a trebuit să ne zăvorâm în case de la ora 21, să nu mai mergem pe stradă în grupuri sau să nu mai călcăm în restaurante și să purtăm măști”, a explicat Munteanu.

ADVERTISEMENT
Relaxare alcool
Consumul de băuturi alcoolice în exces, unul dintre riscurile pe timp de pandemie (sursa hepta.ro)

Bem mai mult și ne mințim că nu „vedem” lucruri

Efectele erau previzibile, mai ales pentru specialiști: „Imediat a apărut refuzul, iar acesta se manifestă în foarte multe feluri, inclusiv în a avea o viață anormală. Din această cauză, mulți dintre semenii noștri cedează patimilor. Se gratifică pentru a echilibra. Homeostazia psihică ne obligă să găsim acele mecanisme prin care, credem noi, ne putem gratifica corect”.

Izolarea, combinată cu momentele de relaxare, poate produce efecte care pot avea urmări de nebănuit, unele dintre acestea, ireversibile. Dincolo de satisfacția de moment produsă de un substitut al „libertății”, ne trezim într-un moment de răscruce.

Cristian Munteanu a pus degetul pe rană: „Bem mai mult, uităm, ne facem că nu vedem lucruri… Și, da, este adevărat, violența domestică, consumul de droguri și de alcool au crescut. Comportamentul se află, de multe ori, la limită sau chiar se depășesc limitele…”

Mai în glumă, dacă putem vorbi despre latura amuzantă a „fenomenului”, dar, în același timp, foarte serios, consumul de alcool are, în general, o componentă socială. Expresii precum „mergem la o bere?” fac parte din limbajul cotidian și nu presupun nimic nociv. Ba, mai mult, denotă dorința de socializare.

Tocmai din acest motiv am fost curioși dacă, și mai ales de ce, există persoane care preferă, chiar și într-un „decor” pandemic, să stea de vorbă singuri, dar cu un pahar în față. Vorbim despre singurătate, ori despre plictiseală?…

„Nu! Unii nu se plictisesc. Ba chiar se întâlnesc în grupuri și fac același lucru. Fiecare persoană se manifestă separat. Dar, repet, dacă, înainte de pandemie omul ar fi băut două pahare, ei bine, acum consumă nouă…”, a venit răspunsul, rapid.

Stupefiante
Stupefiantele, de orice tip, sunt la mare căutare pe fondul pandemiei (sursa hepta.ro)

Terapia anti-drog, exclusiv în cadru instituționalizat. Dai un ban, dar scapi cu viață!

Am dorit să aflăm dacă la ușa cabinetului psihologului Cristian Munteanu au bătut persoane care au avut de suferit din punctul de vedere al „viciilor pandemice”. Aici există, însă, două tipuri de tratament: cel, să-l numim, „particular” și cel instituționalizat, iar diferențele sunt esențiale.

Intervievatul nostru ne-a dezvăluit: „Am avut parte de asemenea cazuri. Primul pas al unei terapii constă în identificarea rădăcinilor. De multe ori, noi vedem efectele, dar există situații în care acestea nu sunt vizibile. Totuși, le putem identifica prin tehnici specifice de psihoterapie. Câteodată, avem de-a face cu o problemă minoră care a declanșat respeciva situație, nu neapărat cu pandemia”.

„Însă, repet, maladia COVID-19 este o umbrelă care ne-a acoperit pe toți, pe tot mapamondul. Dușmanul este invizibil. Acum 100 de ani, oamenii nici măcar nu aveau cunoștință de existența virusurilor. Microscoapele erau prea mici pentru a detecta această formă de viață non-viață”, a adăugat Munteanu.

Potrivit surselor noastre, cabinetele psihoterapeuților sunt pline de persoane care cer ajutorul, din pricina celor menționate anterior. Pe lângă faptul că, în față, li se așează, metaforic vorbind, o „oglindă”, psihologii merg pe teoria motivației. Ce îi îndeamnă pe unii să consume droguri, iar pe alții să bea peste măsură… Aici se ascunde cheia.

„La capitolul legat de consumul de stupefiante, situația devine mai complicată. Sistemul nervos central este inundat de drog. Din acel moment, nu mai interacționăm cu o persoană care are o gândire liberă. Rațiunea este onubilată de efectul drogului. Lucrurile depind foarte mult și de intensitatea efectului distrugător produs de respectiva substanță”, a precizat psihologul.

Cristian Munteanu a adăugat că, în general, terapia necesară persoanelor care consumă asemenea substanțe nu se produce în cabinetul psihologului, ci într-un cadru instituționalizat: „Vorbim despre clinici specializate, în care persoana afectată intră de bună voie și nesilită de nimeni și stă acolo cât este necesar. Pacientul este internat, iar în clinica respectivă există psihoterapeuți care se ocupă de aceste cazuri speciale. Este un cost enorm pentru bolnav și pentru stat, dar individul scapă de moarte!”

TikTok
TikTok, o aplicație la modă, în rândul adolescenților (sursa hepta.ro)

Adolescenții și TikTok, „drogul” internautului: Satisfacție garantată și fabrică de bani

Pentru tineri, dincolo de alcool și de anumite substanțe interzise, există și tentația internetului. Online-ul este la modă, laptopul sau tableta fac parte din familie, iar, în vreme de pandemie, rețelele de socializare joacă rolul de panaceu cvasi-universal. E bine, e rău?… Ne-am adresat și noi specialistului, pentru a afla dacă „drogul internautului” a prins aripi…

„Există o anumită foame de stimuli. Internetul, tableta, telefonul mobil, toate oferă accesul la „pastile” în care există o multitudine de stimuli. Deja s-a făcut o statistică, iar cel mai accesat nu mai este Google, ci TikTok. Mecanismul este simplu. Avem o imagine cu o persoană care produce niște afirmații, iar totul se desfășoară pe parcursul unor filmulețe foarte scurte. Respectând limitele bunului simț, oricine poate încărca materiale în acea aplicație. În acest mod, observăm cum anumite glumițe simple au milioane de vizualizări”, a precizat Munteanu.

Psihologul a subliniat că foamea de stimuli este satisfăcută în acest mod, ba chiar și celebrul facebook se dovedește depășit, deoarece difuzează și informații care nu ne trezesc, neapărat, interesul.

„TikTok garantează maximum de stimuli: Imagine, sunet, culoare, rostire, vorbire „ochi în ochi”, umor, imagini cu o înaltă tentă sexuală, care se tot repetă. Apar anumite teme, care se rostogolesc de la un utilizator la altul, există comparație, și mai ales o foame teribilă de notorietate. „Păi, dacă ăla face așa, atunci vreau și eu!”… Și atunci, fiecare filmuleț se multiplică precum în oglinzi paralele”, a adăugat interlocutorul nostru.

Cristian Munteanu este de părere că, în această situație, „totul devine similar cu o temă primită la școală, pe care fiecare tânăr o desăvârșește în felul său. Unul are succes mai mare, altul, mai mic. Dar fiecare dorește să apară acolo. Unde mai pui că vorbim și despre faptul că aplicația este și o sursă excelentă pentru a câștiga bani. Există persoane care și-au cumpărat case, mașini, s-au aranjat pe viață, grație acestui fenomen”.

Părintele nu poate îndeplini rolul de psiholog

Am întâlnit, deseori, cazuri în care părinții erau extrem de deranjați de faptul că odraslele lor petrec, nopți în șir, pe internet. Potrivit multor voci, contextul pandemic, combinat cu varianta de învățământ online, au dus, și în cazul puștilor, la o relaxare excesivă. Pe undeva, este firesc ca tinerii să încerce să evadeze și să caute un Univers paralel, diferit de cel în care știrile de la televizor le oferă doar motive care să le sporească anxietatea.

„Așa este, pentru că realitatea nu este atât de colorată ca pe rețelele de socializare. Este lentă, ternă și repetitivă, pe când în lumea virtuală, totul este posibil. Poți fi împărat, poți cumpăra orașe… Ai posibilitatea de a tranzacționa, iar de aici a apărut și acest „boom” enorm al criptomonedelor. De fapt, din ce am înțeles de la specialiștii din sistemul bancar, discutăm despre entități care nu sunt atât de sigure pe cât par la prima vedere”, a extrapolat discuția psihologul intervievat.

L-am întrebat pe Cristian Munteanu cum poate deveni un părinte psiholog la domiciliu, și cum poate acesta să-și convingă copilul să nu mai prindă zorii în fața laptopului, tabletei, ori telefonului.

„Nu putem discuta despre un asemenea tip de transpunere. Întotdeauna, părintele va doar fi părinte, pentru copilul său. Este singurul rol pe care îl poate avea toată viața și ar fi bine să înțeleagă acest aspect. Nu poate fi nici măcar prieten cu fiul sau cu fiica sa… Sigur, poate fi un părinte foarte cald, apropiat, dar prieten poate deveni oricare alt om, mai puțin tata și mama”, a venit răspunsul.

„Este firesc să fim supărați! Nu suntem moluște!”

De asemenea, am dorit să aflăm și care este impactul psihologic, pro și contra, în perioadele de relaxare impuse de autorități. Făcând un pic de haz de necaz, asistăm la un tip de spectacol de genul „Cu mască, fără mască”. Apoi, vorba aceea, se „strânge șurubul” din nou, iar efectele nu întârzie să apară.

Partenerul nostru de dialog a explicat: „Nivelul de stres crește substanțial. Mai clar, după ce te-ai aflat sub oboroc, dacă mi se permite metafora, ți s-a dat drumul, și apoi, din nou, reîncep restricțiile. Supărarea este o reacție firească. Ar fi anormal să fie altfel, pentru că nu suntem moluște! Gândim, avem emoții, iar acestea ne definesc”.

„Dar ar fi bine să purtăm aceste măști și să suportăm restricțiile. Cu toții avem cunoștințe care au simțit pe pielea lor această pandemie. Eu însumi am trecut prin boală și n-a fost deloc ușor. Firesc ar fi să ne gândim că unii chiar au pățit-o rău…”, a continuat Munteanu.

Psihologul a reamintit faptul că întregul context pandemic reprezintă „un pressing uriaș, care se întinde de aproape doi ani, și este logic să ne afecteze tipul de gândire, relațiile sociale și tipul de muncă. Ne-a afectat pe toți, inclusiv pe copii”.

„Această pandemie, care, așa cum am afirmat la început, îmi trezește bănuieli în privința afectării enorme a rasei caucaziene și mai puțin a altor populații, se va încheia. Dar sunt extrem de curios dacă unele persoane, care nu s-au vaccinat, realizează că alții de lângă ei au murit „un pic”. Nu mult, doar „un pic”. Există cazuri celebre ale unor oameni care regretau că nu s-au vaccinat și… s-au prăpădit”, a punctat intervievatul FANATIK.

Concluzia finală a psihologului Cristian Munteanu este că, una peste alta, refugierea în stimulii puternici, gen alcool, droguri și mai ales în internet, prin acest nou produs numit TikTok, demonstrează că nivelul de stres este foarte ridicat.