Controversele iscate de Alina Gorghiu în Parlament. Noul ministru al justiției, printre cei care au reinstituit pensiile speciale

Alina Gorghiu va fi următorul ministru de justiție al României, la doi după ce a fost în centrul unui scandal major legat de o modificare a legislației penale propusă de către senatorul PNL, anume posibilitatea executării la domiciliu a pedepselor cu închisoare de până la șapte ani.

Parlamentar la al patrulea mandat

Alina Gorghiu are studii juridice făcute la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, examenul de licență dându-l la facultatea de drept a Universității București în 2001. În 2012 a obținut titlul de doctor în drept la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză de doctorat intitulată „Infracţiuni contra drepturilor electorale”.

În cariera profesională, a lucrat ca avocat în mai multe cabinete de avocatură, precum și ca practician în insolvență. Ca deputat (2008-2016), a activat în Comisia juridică, ocupând inclusiv funcția de secretar al comisiei. În primul mandat de senator, Gorghiu a fost membru în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, care a funcționat în perioada 2017-2019, în perioada anterioarei guvernări a PSD.

În acei ani, Alina Gorghiu a fost printre reprezentanții liberalilor care au combătut propunerile de modificare a legilor justiției, inițiate în perioada în care Liviu Dragnea a fost președinte al PSD, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar. Însă tocmai când perioada Dragnea se încheiase, Gorghiu a reușit ca printr-un singur proiect de lege să-și pună în cap magistrații, organizațiile societății civile, precum și conducerea PNL. Este vorba de o inițiativă legislativă depusă la finele anului 2019, prin care ar fi devenit posibilă executarea pedepselor cu închisoare la domiciliu, dacă acestea sunt de până la șapte ani, sub supraveghere electronică.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Legea cu care Alina Gorghiu l-a enervat pe Orban

De asemenea, beneficiarii acestui mod de executare a pedepsei trebuiau să nu fi fost condamnați anterior la pedepse cu închisoarea mai mari de doi ani, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei și să fie de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. Executarea pedepsei la domiciliu nu era posibilă nici pentru cei care au săvârșit infracțiuni cu violență, trafic de persoane, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu ș.a.

„Posibilitatea executării la domiciliu a pedepselor ce nu depășesc 7 ani închisoare, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, face ca statul român să nu își poată îndeplini rolul de apărare a unor valori fundamentale protejate prin Constituție, în contextul în care limitele speciale ale pedepselor au fost reduse pentru cele mai multe din infracțiunile contra patrimoniului și multe altele incriminate prin Codul penal și legile speciale”, reclamau, într-un comunicat comun, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție.

În aprilie 2020, proiectul a fost adoptat de către Senat cu o largă majoritate, senatorii PSD, UDMR și USR votând cot la cot în favoarea proiectului. Însă la Camera Deputaților, proiectul a fost respins o lună mai târziu, după o reacție neobișnuit de virulentă a premierului Ludovic Orban, la adresa Alinei Gorghiu.

„Este o aberaţie. E un proiect de lege care a fost iniţiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL. PNL nu susţine acest proiect de lege, Guvernul pe care îl conduc este categoric împotriva acestui proiect de lege (…) Acest proiect este neavenit, este un proiect care nu are nimic de-a face cu politica penală a statului român în viziunea Guvernului pe care îl conduc, este un proiect care pare să ofere soluţii unor oameni certaţi cu legea şi nicidecum să ofere o soluţie pentru problemele existente la ora actuală în România”, a comentat Ludovic Orban.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Întrebat dacă Alina Gorghiu va fi sancționată pentru acea inițiativă, Ludovic Orban a răspuns negativ, dar într-o manieră ofensatoare pentru subordonata sa de atunci: „S-a autodescalificat, nici nu mai are nevoie de vreo sancţiune. Beneficiază din plin de sancţiunea cetăţenilor.”

Odată cu acel proiect, Gorghiu a depus o altă inițiativă legislativă, prin care era reglementată folosirea brățărilor electronice în supravegherea „pușcăriașilor la domiciliu”, precum și a agresorilor în cazurile de violență domestică. Cum „închisoarea” la domiciliu nu a trecut de votul Parlamentului, brățările pot fi folosite exclusiv pentru respectarea ordinelor de protecție. Însă doar anul trecut, Ministerul de Interne a demarat un proiect-pilot în București și alte trei județe prin care sunt folosite brățările electronice pentru supravegherea agresorilor în cazurile de violență domestică. Abia din 2025, MAI va avea suficiente brățări pentru a ține departe soții bătăuși de victimele lor.

Ca ministru al justiției, Alina Gorghiu va trebui să gestioneze și relația cu asociațiile magistraților pe tema pensiilor speciale de care aceștia beneficiază. În ultimele luni, Gorghiu l-a criticat în mai multe rânduri pe ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru întârzierea reformei privind pensiile speciale. „Dacă ne uităm la tabelul cu responsabilii, în dreptul pensiilor de serviciu responsabil este Ministerul Muncii. Asta e realitatea. Când ţi-ai asumat răspunderea de ministru al muncii ştiai că ai şi pensiile de serviciu, că ai şi legea salarizării de elaborat, sunt jaloane în PNRR”, spunea Gorghiu pe 19 aprilie, potrivit News.ro.

Pensionarii „speciali” care-i sunt datori lui Gorghiu

Însă tocmai Alina Gorghiu este unul dintre „artizanii” problemei pensiilor speciale. Acestea fuseseră eliminate aproape în totalitate de către premierul Emil Boc dar, în perioada guvernelor conduse de către Victor Ponta, PSD și PNL au refăcut întregul sistem. Una din legile prin care au fost reinstituite pensiile speciale o are ca inițiatoare chiar pe Alina Gorghiu, alături de alți câțiva liberali.

Este vorba de Legea 83/2015 de modificare a Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă. Astfel au redevenit beneficiari de pensii speciale piloţii, însoţitorii de bord/ membrii echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 50 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca
personal aeronautic civil navigant profesionist.

Acestora li se adaugă navigatorii, mecanicii şi/sau inginerii de bord naviganţi, operatorii radionaviganţi, inginerii de recepţie şi control aeronave şi inginerii de recepţie şi control mijloace PNA-TC, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 25 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant.

Potrivit legii la care Gorghiu a fost co-autor, categoriile menționate anterior primesc o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, iar pentru fiecare an complet care depăşeşte vechimea minimă se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din media veniturilor totale brute, fără a depăşi 100% din baza de calcul.