Copiii, învățați din școală să plătească taxele și impozitele. “Este un act de civism”. Ce prevede Strategia Națională de Educație Financiară

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică proiectul de Strategie Națională de Educație Financiară 2023-2030, prin care elevii vor fi învățați din timp elemente legate de gestionarea banilor, economisirea lor și evitarea cheltuielilor nenecesare. Însă documentul își propune să facă și treaba ANAF mai ușoară prin formarea de noi generații care să fie instruite de la vârste fragede să-și plătească de bunăvoie taxele.

Conformarea fiscală voluntară, „un act de civism”

Astfel, în proiect se spune clar că o componentă importantă a educației financiare este educația fiscală, care nu se reduce doar la informații legate de modul în care funcționează sistemul taxelor și impozitelor, ci și instruirea copiilor ca atunci când vor deveni contribuabili să-și plătească taxele fără să crâcnească.

„Educarea timpurie a viitorilor contribuabili spre conformarea fiscală voluntară, trebuie să fie percepută drept o atitudine corectă, în care plata taxelor este atât o obligație legală, cât și un act de civism. Transmiterea sistematică și structurată de informații referitoare la sistemul de taxe și impozite și la beneficiile acestuia are ca scop educarea populației pentru o înțelegere pozitivă a rolului taxelor și impozitelor, în vederea reducerii evaziunii și fraudei fiscale și pentru a oferi cetățenilor informații despre serviciile și facilitățile care sunt posibile cu ajutorul taxelor și impozitelor (educație, asistență medicală etc.)”, se spune în proiectul Strategiei.

Ministerul Educației vrea să sprijine Ministerul de Finanțe și ANAF care, anul trecut, au derulat proiectul Quick Wins 8, care constă într-o serii de campanii de conștientizare a contribuabililor privind serviciile oferite plătitorilor de taxe ce au avut ca scop „promovarea unei culturi prin care conformarea fiscală voluntară să fie percepută drept o atitudine corectă, în care plata taxelor este atât o obligație legală, cât și un act de responsabilitate socială.”

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

„Prin urmare, se constată că este necesar ca educația financiară a tinerilor (viitori contribuabili) să conțină și o componentă de educație în domeniul fiscal. În acest context, în anul 2022, ANAF a susținut în universități, la nivel național, prezentări în care au fost abordate subiecte precum rolul și importanța ANAF în societate, dezvoltarea României pe baza taxelor și impozitelor colectate, precum și serviciile electronice oferite de instituție prin intermediul cărora contribuabilii își pot îndeplini obligațiile fiscale”, se mai spune în proiectul Strategiei de Educație Financiară.

Cursurile de educație financiară, introduse deja de doi ani

Începând cu anul școlar 2020-2021 a devenit obligatorie predarea unui curs de educație financiară pentru elevii de clasa a VIII-a. De asemenea, pentru elevii de liceu sunt disponibile cursuri opționale de educație financiară prin mai multe proiecte derulate în ultimii ani.

Astfel România se află, alături de Cehia, Danemarca, Portugalia și Suedia, printre statele UE în care educația financiară este obligatorie, de sine stătătoare sau prin intermediul altor discipline, însă numărul statelor europene care au făcut demersuri pentru obligativitatea acestei discipline este de circa 20.

Introducerea acestor cursuri este justificată prin nivelul scăzut al cunoștințelor de ordin financiar pe care le are cea mai mare parte a populației. Este invocat un studiu realizat în anul 2022 de către Institutul de Economie Mondială al Academiei Române în anul 2022, intitulat „Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Sondajul realizat în cadrul acestui studiu a arătat că există patru deficiențe importante: lipsa resurselor financiare (53% dintre respondenți nu au economisit sau investit, menționând lipsa resurselor financiare drept cauză principală), lipsa abilităților și cunoștințelor financiare (92% din populația României este analfabetă din punct de vedere financiar), lipsa de încredere în instituțiile financiare (27% dintre respondenți au o preferință specifică pentru economisirea în numerar), reticența de a primi informații (39% dintre respondenți au declarat că nu sunt interesați să primească informații financiare).