Coran ars în Suedia. Până unde poate merge libertatea de exprimare?

Coran ars în fața unei moschei din Stockholm: proteste diplomatice, indignare internațională, intruziune în ambasada suedeză din Bagdad. Manifestația în timpul căreia au fost arse mai multe pagini dintr-un exemplat de are repercusiuni grave. Premierul suedez Ulf Kristersson a declarant că se distanțează de astfel de acte.

Coran ars: risc de violențe și repercusiuni grave

Izolat sau nu, actul comis în Suedia de către un refugiat irakian care a dat foc unui Coran reaprinde riscul unor repercusiuni grave, inclusiv represalii violente. Autoritățile suedeze sunt cu atât mai conștiente de acest lucru cu cât precedentul caz de incendiere a unul exemplar din Coran, comis la 21 ianuarie în apropierea ambasadei Turciei la Stockholm de către activistul de extremă-dreapta danezo-suedez Rasmus Paludan, a afectat planul lor strategic de aderare la NATO, blocat de Ankara.

Turcia critică de asemenea Stockholm-ul pentru că a primit militanți kurzi sau simpatizanți ai PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), o grupare politică armată considerată teroristă de mai multe țări și inamic declarat al regimului turc. Premierul suedez a făcut aceeași afirmație la 30 iunie, la trei zile după ce refugiatul irakian Salwan Momika a ars în public mai multe pagini din Coran în cadrul unei demonstrații. „Este dificil de știut care vor fi consecințele. Cred că trebuie să ne gândim la acest lucru și în Suedia. Aceasta este o problemă serioasă de securitate, nu există niciun motiv pentru a insulta oamenii”, a declarat liderul conservator suedez Ulf Kristersson.

Coran incendiat în fața celei mai mari moschei din Stockholm

„Demonstrația de incendiere a unor pagini din Coran este în mod clar un act public și politic, un act de ostilitate”, a declarat Sophie Gherardi, co-fondatoare a Centrului de studii pentru religii Cefrelco. În ciuda riscurilor pe care le prezintă astfel de acte, autoritățile suedeze le-au permis întotdeauna să aibă loc în numele libertății de exprimare și de manifestare. Acest lucru nu este lipsit de dezbateri și contradicții.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Prima demonstrație planificată de Salwan Momika, în februarie, a fost refuzată de poliție pe motiv de risc de dezordine publică. Însă demonstranții au făcut apel în justiție și au obținut câștig de cauză în fața tribunalului administrativ și apoi în fața curții administrative de apel, pe motiv că nu exista o legătură suficient de clară între demonstrațiile planificate și riscurile invocate de poliție, scrie TV5Monde. Miercuri, 28 iunie, la Stockholm, Salwan Momika, un irakian în vârstă de 37 de ani refugiat în Suedia, probabil că nu a ales la întâmplare locul și data faptei sale: în ziua sărbătorii musulmane Eid al-Kebir, în fața celei mai mari moschei din capitala suedeză.

„Rugăciune punk” pentru Putin

„Faptul de a profana ceva considerat sacru de altcineva este un act de ostilitate agravat”, spune Sophie Gherardi. Ea adaugă: „Se poate spune că Pussy Riot (un grup punk feminist rusesc), care în urmă cu câțiva ani a cântat o ‘rugăciune punk’ într-o catedrală ortodoxă din Rusia, a făcut un gest similar atacând simbolic sacrul adversarului lor politic”.

Adversarul lor, în 2012, a fost nimeni altul decât Vladimir Putin, a cărui victorie la alegerile legislative din decembrie 2011 a fost puternic contestată de opoziție, care a denunțat fraude masive.În ciuda acestui fapt, victoria sa contestată a fost încununată de apropierea sa de Patriarhul Moscovei, Chiril, aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Ruse. În Rusia, trei membre ale trupei Pussy Riot au fost condamnate în august 2012 la doi ani de închisoare pentru „huliganism” și „incitare la ură religioasă”.

Autorul faptei vrea interzicerea Coranului în Suedia

În Suedia, demonstrația autorizată a refugiatului irakian Salwan Momika face acum obiectul unei anchete pentru „agitație împotriva unui grup etnic”, deoarece a avut loc în apropierea unei moschei. „Nu vreau să fac rău țării care m-a primit și mi-a păstrat demnitatea”, a declarat Salwan Momika pentru un ziar suedez. El a adăugat că dorește să vadă Coranul interzis în Suedia.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Cazul anterior de incendiere a unui exemplar din Coran în Suedia a avut alte intenții politice, potrivit autorului său: să denunțe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO. Rasmus Paludan, un activist danez-suedez de extremă dreapta care conduce mișcarea anti-imigrație și anti-islam „Linia dură”, a făcut din incendierea unui Coran metoda sa preferată de acțiune.

În noiembrie 2020, el a fost arestat în Franța și expulzat. În Belgia, alți cinci activiști au fost arestați, fiind acuzați că au vrut să răspândească ura, plănuind să ardă copii ale Coranului la Bruxelles.
Pe 21 ianuarie, la Stockholm, Rasmus Paludan a ars un exemplar al Coranului lângă ambasada Turciei. Acest lucru a provocat furie în lumea musulmană.

Erdogan: „Insultarea musulmanilor nu înseamnă libertate de exprimare”

Printre reacțiile internaționale, Marocul și-a rechemat ambasadorul. Turcia, la rândul său, a blocat procesul de aderare a Suediei la NATO, pentru care are drept de veto. Au fost lansate apeluri la boicotarea produselor suedeze. Statele Unite au reacționat și ele. Purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel, a declarat: „Am spus întotdeauna că arderea textelor religioase este lipsită de respect și ofensatoare”.

„Putem observa uneori reacții exagerate în țările în care lupta religioasă face parte din jocul politic”, notează Sophie Gherardi, care subliniază că, în acest sens, „este ușor de instrumentalizat”. De asemenea, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat joi Suedia pentru că a autorizat evenimentul. „Îi vom învăța pe occidentalii aroganți că insultarea musulmanilor nu înseamnă libertate de exprimare”, a declarat el.

Spectrul amenințării teroriste

Pe lângă demonstrațiile de furie și ostilitate, suspecți „considerați a avea legături internaționale cu extremismul islamist violent” au fost arestați în Suedia, potrivit serviciilor de informații suedeze. Riscul unui atac al fundamentaliștilor este real, chiar dacă „un atac nu a fost considerat iminent”.

În 1988, la Paris și în alte orașe franceze, „fundamentaliști creștini au pus bombe la proiecția filmului Ultima ispită a lui Hristos, deoarece au considerat că este ofensator. Întotdeauna există oameni gata să se simtă jigniți”, subliniază Sophie Gherardi. „Cu cât mai mult sacralizăm și ridicăm o carte în ierarhia sacrului, cu atât mai mulți oameni vor fi gata să considere că aceasta (incendierea) este o crimă absolut impardonabilă împotriva sacrului”.

În cazul activistului de extremă-dreapta Rasmus Paludan, nu există nicio îndoială că un grup deschis anti-islam și anti-imigrație intenționează să stigmatizeze musulmanii, potrivit criticilor. În conformitate cu principiile sale de libertate de exprimare și de manifestare, Suedia nu îi împiedică acțiunea în contextul în care guvernul premierului conservator suedez a încheiat o alianță cu democrații suedezi de extremă dreapta. La rândul său, refugiatul irakian Salwan Momika intenționează să își continue acțiunea. „În termen de zece zile, voi arde steagul irakian și Coranul în fața ambasadei irakiene din Stockholm”, a declarat el pentru cotidianul suedez Expressen.

Ambasadorul Suediei, convocat la Riad

Arabia Saudită l-a convocat pe ambasadorul suedez pentru a denunța incendierea paginilor din Coran, un act care provocat o reacție diplomatică puternică în lumea musulmană, a anunțat luni presa saudită de stat, scrie RTBF. Arabia Saudită, unde se află cele mai sfinte locuri ale islamului, Mecca și Medina, condamnase deja incidentul de miercuri, în care Salwan Momika, în vârstă de 37 de ani, a călcat în picioare un exemplar al cărții sfinte musulmane și a dat foc mai multor pagini.

Ministerul de Externe l-a convocat duminică pe ambasador pentru a cere Suediei „să înceteze toate acțiunile care contravin direct eforturilor internaționale de răspândire a valorilor toleranței, moderației și respingerii extremismului și care subminează respectul reciproc necesar relațiilor dintre popoare și state”, a relatat agenția oficială de presă saudită.

Incidentul de la Stockholm a coincis cu începutul festivalului Eid al-Adha și cu sfârșitul pelerinajului anual de Hajj în Arabia Saudită, declanșând o serie de reacții în întreaga lume musulmană. Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Maroc au convocat, de asemenea, ambasadorii suedezi în semn de protest. Organizația pentru Cooperare Islamică, cu sediul în Arabia Saudită, a cerut duminică măsuri colective pentru a împiedica arderea din nou a unor copii ale Coranului.