Suedia, între aspirațiile NATO, pretențiile Turciei și criminalitatea internă. Cine este “vulpea kurdă” din curtea lui Erdogan

Turcia încă blochează aderarea Suediei la NATO, guvernul de la Stockholm fiind acuzat de Ankara de pasivitate în fața „teroriștilor” kurzi refugiați în țara nordică, cerând extrădări. În ceea ce privește Turcia, Suedia pune în balanță aspirațiile NATO și lupta împotriva criminalității interne.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat, luna trecută, undă verde intrării Finlandei în NATO, supunând cererea de aderare a acestei țări spre ratificare parlamentului turc. Candidatura finlandeză a fost aprobată în unanimitate. O decizie salutată imediat de Alianța Nord Atlantică. Suedia și Finlanda au depus concomitant candidatura la Alianță.

Stockholm, încă la mâna Ankarei

În contextul războiului din Ucraina, anunțul este strategic: Finlanda, supusă neutralității forțate a Moscovei după conflictul armat cu Uniunea Sovietică – în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – are cea mai lungă frontieră europeană cu Rusia, după Ucraina (1 340 km).

Situația este mai delicată pentru Suedia, care se confruntă încă cu obiecții din partea Ankarei. Turcia blochează intrarea în NATO, acuzând-o că adăpostește militanți și simpatizanți kurzi pe care îi numește “teroriști”, în special pe cei ai PKK și aliații săi din nordul Siriei și Irakului.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Vocea Ankarei este importantă. Turcia are cea mai mare armată din Europa și, timp de mulți ani, a fost esențială pentru apărarea întregului flanc sudic al Alianței, în special atunci când URSS încă mai exista. Ankara oferă baze pentru SUA și pentru armele sale nucleare, evident.

Erdogan irită SUA, irită NATO

Cu toate acestea, Turcia a devenit în ultimii ani o sursă de iritare tot mai mare pentru NATO și SUA. Ambițiile politice ale lui Erdogan în Orientul Mijlociu l-au pus în situații periculoase atunci când a acționat în Siria sau Libia, iritând în același timp mai multe state arabe.

Iar atunci când Ankara a alimentat  vechiul și încă mocnitul conflict cu Grecia, aceasta nu a îmbunătățit relațiile cu Washingtonul, existând destule mesaje și atenționări de la Casa Albă. Iar în ultimii ani, decizia lui Erdogan de a renunța la achiziționarea de sisteme de apărare antiaeriană americane și de a opta pentru sistemele rusești S-400 a provocat furie la Washington.

Americanii au decis un embargou asupra armelor, care include să nu vândă turcilor piese de schimb pentru avioanele de luptă F-16 fabricate în SUA. Au exclus Ankara și de la cooperarea privind avioanele F-35 și vânzarea avioanelor de luptă pentru aviația turcă.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Violențe între bandele din Stockholm

Luna trecută, Erdogan, a recunoscut “pașii concreți” făcuți de Finlanda în ultimele luni, dar “niciun pas pozitiv făcut de Suedia în ceea ce privește lista de teroriști”, referindu-se la cele peste 120 de cereri de extrădare formulate de Ankara. Mai ales incendierea unui exemplar din Coran în capitala suedeză a provocat o reacție virulentă a lui Erdogan.

În fața veto-ului turc, Suedia are de gestionat un echilibru dificil între drumul spre NATO și lupta împotriva criminalității interne, via pretențiile Turciei. Între altele, autoritățile suedeze vor să ajungă la un presupus baron al  drogurilor, suspectat de violențe între bandele din Stockholm, dar se pare că acesta se ascunde în Turcia.

Luna trecută, o bombă a distrus fațada unei case de la marginea capitalei suedeze, rănind o persoană și îngrozind zeci de alte persoane. Pe de altă parte, în ultima vreme s-au intensificat atacurile asupra locuințelor din Stockholm care au legături cu membrii unor bande, iar atentatul din martie se crede că a fost un atac asupra membrilor unei familii asociate cu un presupus narcotraficant.

“Vulpea kurdă” se află în Turcia

Dar presupusul baron al drogurilor nu va răspunde prea curând la întrebările poliției suedeze dintr-un motiv simplu: se află în Turcia. Cazul lui Rawa Majid, cunoscut printre asociați ca “vulpea kurdă”, reprezintă o inversare de roluri surprinzătoare pentru Suedia și Turcia.

Pentru guvernul suedez, relațiile cu Turcia reprezintă un act politic de mare anvergură, care opune cea mai mare prioritate a sa în materie de politică externă – aderarea la NATO – cu cea mai mare prioritate internă: combaterea criminalității violente.

După ce și-a obținut un pașaport turcesc în cadrul unui program de investiții în schimbul cetățeniei oferit de guvernul turc, Majid, în vârstă de 36 de ani, care a fost crescut în Suedia, se află deocamdată în afara razei de acțiune a justiției suedeze. “A fost solicitată extrădarea lui Rawa Majid din Turcia”, a declarat procurorul Henrik Söderman pentru Politico. “Autoritățile turce au spus că extrădarea nu este posibilă deoarece Rawa Majid este cetățean turc”.

Cine este Rawa Majid

Potrivit informațiilor din mass-media suedeză, Majid s-a născut în Iran, dar s-a mutat în Uppsala, la aproximativ 70 de kilometri nord de Stockholm, în copilărie. În 2010, a fost condamnat la opt ani de închisoare în Suedia pentru infracțiuni legate de droguri, printre care se numără manipularea de cocaină importată din Olanda. La scurt timp după ce a fost eliberat, din cauza unor aparente amenințări cu moartea, s-a mutat în Irak și apoi în Turcia.

Experții sugerează că o serie de condamnări ale unor lideri ai lumii interlope din Suedia – bazate pe spargerea comunicațiilor criptate – i-au oferit lui Majid ocazia de a revendica mai mult teritoriu pe piața drogurilor. Presupusa rețea infracțională a lui Majid este, fără îndoială, cea mai importantă dintre numeroasele grupări pe care poliția suedeză spune că le investighează.

Printre altele, se numără o bandă rivală numită rețeaua Dala, cu sediul în sudul Stockholmului și despre care se crede că este condusă de un personaj din lumea interlopă numit Grecul. Majid a rămas în mare parte departe de ochii publicului până la începutul anului trecut, când ceea ce se crede a fi un conflict între banda sa și rivalii săi a început să escaladeze în Stockholm.

Grupul Foxtrot

Un proces legat de un incident violent – uciderea unui bărbat în sudul capitalei suedeze în martie anul trecut – trebuia să înceapă săptămâna trecută, potrivit calendarului instanței. Într-o declarație a procurorilor înaintea acestui proces, s-a afirmat că cei patru bărbați și o femeie inculpați au legături cu un grup denumit de poliție Foxtrot, pe care Majid l-ar fi condus.

De asemenea, în declarație se menționează că Majid este suspectat de pregătire pentru comiterea unei crime. Majid a făcut puține declarații publice și nu este clar dacă are un avocat în Suedia. Într-o conversație telefonică recentă cu un reporter al televiziunii suedeze, Majid a negat toate acuzațiile care i se aduc.

Azil pentru opozanții lui Erdogan

Deocamdată, de luni de zile, Turcia blochează intrarea Suediei în NATO – cerută după ce Rusia a lansat războiul în Ucraina – susținând că Suedia adăpostește infractori căutați. Dar, în ultimele decenii, Suedia a încercat să joace rolul de apărător al drepturilor omului și al libertății de exprimare în Europa.

În diferite etape – cum ar fi în urma represiunii dizidenților în urma unei presupuse tentative de lovitură de stat în Turcia în 2016 – Suedia a oferit azil opozanților statului turc care fugeau de ceea ce aceștia au descris ca fiind persecuție din motive politice (afirmații adesea susținute de grupurile pentru drepturile omului).

Cu toate acestea, guvernul de la Ankara sugerează că zecile de jurnaliști și activiști turci care au căutat refugiu în Suedia în ultimii ani sunt de fapt teroriști și complotiști la lovitură de stat care intenționează să-l răstoarne pe președintele Erdogan. Instanțele suedeze au analizat cererile de expulzare ale Turciei, în conformitate cu un acord încheiat la summitul NATO de la Madrid, vara trecută, între Suedia, Turcia și vecinul nordic al Suediei, Finlanda.

Până în prezent, autoritățile suedeze au hotărât că un bărbat, Mahmut Tat, ar trebui să fie deportat, în timp ce altor persoane vizate pentru extrădare de către Turcia li s-a acordat dreptul de a rămâne în Suedia în conformitate cu legile locale privind azilul. Tat a cerut azil în Suedia după ce a fost condamnat în Turcia pentru asociere cu PKK, pe care UE l-a desemnat drept organizație teroristă.

“Suedia și-a deschis brațele pentru teroriști”

Finlanda a înregistrat un succes în ceea ce privește candidatura sa la NATO, după ce Turcia a sprijinit-0 în cele din urmă – însă aceasta continuă să blocheze Suedia. “Suedia și-a deschis brațele pentru teroriști, nu este cazul Finlandei”, a declarat Erdogan la mijlocul lunii martie, pentru a explica poziția diferită a guvernului său cu privire la candidaturile celor două țări la NATO.

Dincolo de disponibilitatea mai mare a Suediei de a accepta solicitanți de azil din Turcia, Ankara și-a exprimat, de asemenea, indignarea față de un protest recent din Stockholm, în cadrul căruia a fost ars un exemplar din Coran. Pe fondul creșterii numărului de decese prin arme de foc, guvernul premierului Ulf Kristersson se află sub presiune pentru a arăta că a făcut progrese în investigațiile sale în cazul lui Majid.

Dar guvernul suedez știe că dacă forțează prea mult Turcia aceasta ar putea afecta șansele sale de intrare în NATO. Ambasada Turciei la Stockholm nu a răspuns la întrebările trimise prin e-mail cu privire la cazul Majid. Ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strömmer, a refuzat o cerere de interviu. Dar Ashraf Ahmed, un oficial din cadrul unității ministerului suedez de Justiție pentru cazuri penale și cooperare judiciară internațională, a încercat să minimalizeze orice tensiuni. “Suedia și Turcia au o cooperare juridică bine pusă la punct”, a declarat acesta.