Credite mai scumpe și alte efecte nebănuite ale taxei de 2% pentru bănci. „Va vulnerabiliza întreaga economie”

Marea noutate sau surpriză din pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea marți a fost dublarea taxei pe cifra de afaceri, de la 1 la 2%, pentru bănci în anii 2024 și 2025. Economiștii sunt de părere că efectul imediat va fi o creștere a dobânzilor la credite, atât pentru populație cât și pentru companii, ceea ce va duce la efecte în întreaga economie.

Profiturile record aduc impozite noi

Perioada recentă, unde România a avut și o rată de inflație de 16%, a adus profituri record pentru băncile din România. Anul trecut, profiturile totale ale băncilor din țara noastră au crescut cu 25% față de anul precedent, ajungând până la suma de 10 miliarde. Creșterea a continuat și în acest an, în care inflația continuă să rămână în jurul valorii de 10%, rata de creștere fiind de peste 50% pe sector. Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din țară, a anunțat luna trecută o creștere a profitului înregistrat doar de către bancă de aproape 40% față de anul trecut, până 1,26 miliarde lei. Astfel, banca a anunțat că în prima parte a anului 2023 a contribuit cu 600 de milioane lei la bugetul statului. Potrivit calculelor celor de la Profit.ro, noua taxă ar majora povara fiscală a celor mai mari nouă bănci din România, ce dețin 80% din piață și care plătesc circa 2,15 miliarde lei impozit pe profit, cu circa 800 de milioane lei.

Economiștii sunt de părere că efectele acestei măsuri se vor resimți în întreaga economie, iar lucrul cel mai grav este că autoritățile au majorat această taxă de pe o zi pe alta fără niciun studiu de impact.

„Taxa de 2% pe cifra de afaceri a băncilor este un prototip al modului în care statul tratează economia privată. Creștem de pe o zi pe alta această taxă fără niciun studiu de impact și nici nu știu dacă și-au făcut calculele cu ce înseamnă efectele negative în sectorul bancar și mai departe în economie. Ei au calculat doar câți bani le va aduce la buget și doar atât.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În toată această scumpire a zonei financiare s-ar putea să ne afecteze pe mai multe canale. De la omul care se duce la bancă să-și ia un credit, și pentru care comisioanele bancare și indicii bancari s-ar putea să crească, la modul în care vin banii în România. Nu este exclus ca o parte dintre investitorii din acest sector se vor gândi de două ori a mai aduce bani în România în contextul în care au de plătit o taxă controversată, ce nu există nicăieri în lumea civilizată”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul financiar Adrian Negrescu, care subliniază că această taxă va ajunge să fie resimțită de către toată populația prin scumpirea creditelor. „Anulăm practic efectele pozitive ale scăderii inflație prin această taxă care va crea probleme multiple tuturor, pentru că de finanțarea bancară depindem toți, într-un fel sau altul”, a completat acesta.

„Oamenii vor plăti mai mult pentru rata la bancă. Plătind mai mult aici, vor avea mai puțin bani pentru alte cumpărături, pentru mers la film sau haine noi. Oamenii își vor realoca bugetul, și la fel vor face și firmele. În loc să dezvolte încă o linie de producție, în loc să mai deschidă o filială – acești bani vor fi absorbiți de către stat. Banca va face următorul lucru: unele vor pleca de pe piață, altele își vor reduce calitatea serviciilor, poate vor închide agenții”, a subliniat și economistul Radu Nechita, profesor la UBB.

Amintirea „taxei pe lăcomie”

Avocatul în fiscalitate, Gabriel Biriș susține că era obligația celor care au venit cu această măsură să producă și un studiu de impact al acestei măsuri. În privința efectelor, acesta se declară extrem de pesimist, susținând că am putea asista la repetarea episodului „taxei pe lăcomie” din era Dragnea, o măsură care să pună în pericol întreg sectorul. Reamintim că în 2019, după ce era introdusă așa numita taxă pe lăcomie, BNR avertiza că într-un an nicio bancă din țara noastră nu va mai înregistra profit (legea avea să fie amendată succesiv iar taxa pe activelor băncilor eliminată).

„Cel mai mare risc pe care-l are această măsură este să readucă agențiile de rating la București să evalueze posibilitatea ca această taxă să aibă un efect similar ca taxa pe lăcomie din 2019, care să afecteze stabilitatea sistemului bancar. Deci, să ia în considerarea scăderea ratingului de țară. Eu cred că acesta e principalul risc acum”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș, care subliniază că nu este suficient să ne uităm pe cifrele și profiturile înregistrate de bănci pentru a înțelege impactul măsurii.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„La bănci e o chestie ciclică, nu trebuie să ne uităm doar la cifrele de anul acesta cu profiturile obținute. Aceste agenții se vor uite pe o perioadă lungă, și știm în ce situație au fost băncile când am avut criza financiară. Creșterea dobânzilor ca urmare a acestei măsuri, un efect anticipat fără dubiu, va crea un risc de neplată pentru clienți. Adică să vedem iar un număr mare de credite neperformante.

Dacă mai adăugăm și impozitul de 1% pentru restul companiilor cu cifră de afaceri de 50 milioane, unde nu știm care va fi impactul, apoi măsurile de creștere a TVA-ului, căci despre asta vorbim, e posibil să ducă iar la creșterea inflației și nu știm cum va reacționa BNR-ul. Posibil să majoreze dobânda, adică încă un cost în plus pentru toată lumea. Nu ne putem închipui o cale mai rapidă de a vulnerabiliza întreaga economie decât aceste trei măsuri”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Nu toate efectele vor fi ușor vizibile

Profesorul Cristian Păun a calculat că, la un credit de 50.000 euro pe o perioadă de 30 ani, o taxă nouă de 1% ar duce la creșterea ratei lunare cu 376 lei (rată inițială de 1.458 lei / lună ar ajunge 1.834 lei / lună). Calculul este făcut la o rată a dobânzii de 7%, la care se adaugă taxa de 1%. La 2%, această creștere ar fi deci cu aproape 700 lei, deci aproape 150 euro. Dacă acesta e un efect imediat al taxării băncilor, economiștii sunt de părere că marea majoritate a efectelor acestei măsuri vor fi greu de perceput. Asta pentru că băncile joacă un rol cheie în economie, iar impunerea unui cost pentru credite va crea efecte multiple.

„Nu știu în ce măsură vom detecta „cu ochiul liber” toate efectele acestei taxe. În economie, utilizăm și raționamente contrafactuale, adică noi trebuie să ne punem problema și, de exemplu, unde ar fi fost dobânzile în absența acestei taxe. Acum dobânzile sunt pe un trend de scădere. Ei bine, acest trend va fi frânat acum de această taxă, care va contribui la creșterea dobânzilor sau la frânarea scăderii lor.

La covrigi și roșii se observă imediat creșterea prețurilor în cazul unei taxe noi. Aici lanțul cauzal este foarte simplu. În sistemul financiar, același fenomen e mult mai complex. E de așteptat să vedem o reducere a creditării, care din nou trebuie judecată la nivel contrafactual, care ar fi fost nivelul în absența acestui impozit? Ea poate să crească, dar asta nu înseamnă că în absența taxei ea nu ar fi putut să crească mai mult. La fel, ea poate să nu scadă din alte motive, BNR ar putea să ieftinească dobânda de politică monetară. Dacă BNR ieftinește prețul banilor mai repede decât ar fi făcut-o altminteri, acest lucru va avea un efect direct asupra inflației”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Profesorul Radu Nechita este de părere că singurul efect, de prin rang, ce poate fi anticipat este că această nouă taxă va fi transferată către consumatori, adică se va regăsi aproape în totalitate în dobânzile percepute la credite. Dincolo de efectele secundare, ce rămân o mare necunoscută, acesta este de părere că modul în care au fost introduse aceste noi impozite a generat un grad de incertitudine în rândul populației.

„În privința băncilor oricum noi putem cuantifica efectul de prim rang, o taxă de 2% pe un sector neconcurențial ne putem aștepta la o transmitere aproape integrală la consumatorul fără alternative. Dar există alte efecte, de rang secund, dă faliment micul producător ce depinde de credite – însă acestea sunt foarte greu de detaliat.

Mai mult, chiar simpla discuție a acestor taxe, presupunând că aceste impozite nu se vor pune în aplicare, toate aceste discuții amplifică o stare de incertitudine ce contribui la amânarea de investiții, la anularea de decizii, la întărirea imaginii de țară nesigură. Este o consecință pe care nu o putem cuantifica, iar pentru mulți cetățeni e mai degrabă abstractă. Sunt sigur însă că incertitudinea această îi afectează însă și pe mulți oameni – posibilitatea creșterii ratei la bancă, unii vor amâna unele cheltuieli, s-ar putea să renunțe la cumpărarea unei case”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.

De ce consumatorii vor plăti taxa de 2%

Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, nu s-a declarat îngrijorat de noua taxă, susținând că la profiturile pe care le fac, băncile pot plăti impozitul de 2%. „Sunt suficiente resurse încât 2% să nu genereze vremuri apocaliptice. 600 de milioane de lei este, plătesc 41 de bănci. Împărțim 600 de milioane de lei la 41, să vedeţi cât vine pe o bancă şi dacă vi se pare mult”, a spus ministrul de finanțe.

Economiștii subliniază că poate părea contraintuitiv sau, mai grav, o dovadă de lăcomie faptul că băncile vor transfera costul acestei taxe către consumatori – adică persoanele și firmele care au nevoie de credite. Până la urmă, dacă o bancă are un miliard de lei profit într-un an, faptul că statul îi va lua în plus 50 sau 100 de milioane nu poate fi un capăt de drum, și se poate obișnui cu o rată de profitabilitate mai mică. Ar fi la fel cum un mic comerciant care face un profit de 1.000 de lei se poate obișnui cu ideea că va face profit 900 de lei, fără să majoreze costurile produselor cu 100 de lei.

Profesorul Radu Nechita spune însă că băncile vor transfera cea mai mare parte a costurilor acestei noi taxe pentru că ele operează pe o piață mai puțin concurențială, ceea ce le permite să facă acest lucru. Spre exemplu, o compania precum Dacia Renault, care operează pe o piață concurențială, nu poate face același lucru.

„Sistemul bancar din România este mai puțin concurențial decât ar putea să fie. În aceste condiții, o taxă suplimentară este imediat transmisă către consumator. Într-un sector foarte concurențial, dacă am suprataxa Dacia aceștia nu ar putea să transfere prețul către consumator, consumatorii au mult mai multe opțiuni. Nu toată taxa va putea fi transferată către consumator, ci doar o bună parte din ea, până la urmă e un cost în plus. Dar, în condițiile în care avem un sector mai puțin concurențial acel sector are posibilitatea de a transfera mai ușor orice taxă către consumator. Vedem același lucru la companiile de utilități, de exemplu.

Oricum, faptul că băncile înregistrează un profit mai mare în România este și motivul pentru care vin aici, într-un mediu mult mai instabil politic, mult mai supus incertitudinilor juridice, în care este o piață mult mai restrânsă. Toate aceste lucruri fac ca rata de profitabilitate să fie un pic mai mare”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că fiecare actor economic își urmărește propriul interes, fie că este vorba de o mare bancă sau de consumatorul care alege produsul mai ieftin din magazine, motiv pentru care nu ar trebui să ne surprindă faptul că băncile vor pasa această taxă către populație.

„Nimeni nu are drept scop în viață să plătească taxe. Lucrul ăsta nu există la nimeni, nici la consumatori și nici la bănci. Scopul fiecăruia este să câștige în viața asta, nu să muncească degeaba. Impozitele nu sunt de la Dumnezeu. Ele sunt un preț pentru bunurile publice. De aceea plătim aceste impozite, nu plătim ca proștii. Toată lumea face chestia asta. Consumatorul care se duce la raft și alege produsul mai ieftin nu este lacom? De ce nu le cumpără pe cele mai scumpe? Scopul fiecăruia nu este să piardă, să se ruineze. Acest comportament este condamnabil, Biblia ne învață să chivernisim. A fi prudent, a economisi, de a nu risipi – sunt principii morale”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan, care subliniază că oricum băncile se află în poziția avantajoasă de a pasa marea majoritate a costurilor reprezentate de noua taxă către consumatori.

„Doar în mică parte băncile vor suporta costurile acestei taxe. Restul se va răspândi. De ce, pentru că poziția în care se află băncile le permite acest lucru. Noi avem 30-40 de bănci care intră în contracte cu zeci de mii de firme, milioane de români. Și atunci, unei bănci îi este foarte simplu să modifice condițiile contractuale pentru milioane de clienți astfel încât aceștia să nici nu observe. Le mărește cu 0,25% acolo sau întârzie să le scadă, că băncile gândesc pe termen lung … și atunci clientul o să vadă că dobânda rămâne aceeași și o să spună că impozitul nu a avut un efect. Greșit, a avut, doar că nu-l vede”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.