Cresc preţurile la legume. Ninsorile scumpesc masa de Paște! Anunț alarmant: „Costul de producție e foarte mare”

Ninsorile scumpesc masa de Paște! Acesta este avertismentul transmis de legumicultori. Oamenii sunt disperați și spun că au investit până acum foarte mulți bani pentru a ieși cât mai repede pe piață. Frigul le-a dat însă peste cap toate socotelile. 

Indiferent că discutăm despre cei care au ales să planteze salată, ceapă verde sau ridichii, primele apariții ale primăverii sau fermieri care au mers pe roșii și castraveți, toți se plâng de vreme și de banii pe care i-au băgat până acum pentru a păstra o anumită temperatură legumelor.

Fără programul Tomata, legumicultorii spun că au fost lăsați de izbeliște de autorități. Mulți dintre ei și-au desființat solarele și au rămas cu mici grădini pentru consum propriu.

Ninsorile de martie scumpesc masa de Paște!

Fermierii transmit că nu o dată au rămas cu datorii chiar și atunci când primeau ajutor de la Guvern. Acum, fără prea mulți bani pentru 2021, aceștia au redus din capacitate și ridică din umeri la întrebarea: „ce vor mânca românii de Paște?”.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

De altfel, avertismentul legumicultorilor români este unul cât se poate de ferm. Oamenii spun că recolta va fi una mult mai mică în acest an și în piețe vor ajunge cu precădere legume din import.

„Discuția este una mult mai amplă. Chiar și când luam ajutorul ăla de la Guvern să știți că nu se îmbogățea nimeni. Eu aveam solarele în câmp. Roșii, ardei, vinete. Credeți că interesa pe cineva de la București că eu nu ajungeam bine la capăt de rând și asistații lor deja mă furau în partea cealaltă?

Furau cu mine de față, dar când nu eram acolo. Pe Guvern îl interesa altceva. Legumicultorii au nevoie de multe ajutoare pentru a rămâne competitivi pe piață”, a transmis pentru FANATIK Dinu Raicu, legumicultor din zona Ialomiței.

Cât vor costa legumele înainte de Paște

Mai mulți fermieri au acceptat să povestească și drumul legumelor de la sămânță la produsul pe care românii îl achiziționează în piață. Pământul, solarele, îngrășământ, asigurarea temperaturii optime și nu în ultimul rând mâna de lucru, fac ca prețul să fie unul ridicat.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

„Frigul ăsta ne-a terminat. Nici nu îmi imaginam că aproape de finalul lui martie eu trebuie să încălzesc solarul. Avem temperaturi sub zero grade noaptea. Dacă nu încălzesc, eu pierd totul. Și atunci, e normal ca prețul să fie unul mai ridicat.

Deja costul de producție e foarte mare pentru anul acesta. Foarte mare. N-am avut o iarnă grea, avem una care nu mai vrea să plece. Și asta o să se vadă în curând în farfurii. 

În plus de asta, în general, costul legumelor este mai mare în preajma Paștelui. Dacă o salată e 1 leu, știm bine că o vom lua cu 2 lei atunci. Dar asta să știți că nu pleacă de la producător. Am mai tot discutat despre samsari și intermediari”, a explicat tanti Maria, comerciantă în Târgul din Pucheni despre care am scris AICI.

Ce s-a întâmplat cu programul Tomata

Singurul ajutor pe care legumicultorii l-au avut în ultima perioadă din partea Guvernului a fost programul Tomata. Cu toate acestea, după trei ani de zile, acesta este acum analizat și regândit din temelii. Ministerul Agriculturii a cheltuit nu mai puțin de 172 de milioane de euro, însă rezultatele nu au rupt gura târgului.

De altfel, reprezentanții MADR spun că în piață nu s-au văzut prea multe efecte pozitive. Concret, deși consumul a rămas constant, anual, importurile au crescut, în medie, cu 15 procente. 86 de mii de tone de roşii a solicitat România altor țări, altor producători

Culmea, în ultima perioadă au fost descoperite și fraude în programul Tomata. În Olt, inspectorii au găsit peste 400 de dosare fictive. Adică oamenii încasau banii, dar solarele existau doar pe hârtie.

Acum, ministrul Adrian Oros, vrea să continue programul sub o altă formă. Acesta își dorește să susțină pe lângă roşii alte patru legume. Toate sunt cultivate în spaţii protejate, adică ardei, varza, castraveţi şi vinete. Vestea nu i-a bucurat peste măsură pe fermieri – aceștia vor ca subvenţiile să fie acordate pe tot parcursul anului.

Vă readucem aminte că în programul Tomata, un legumicultor care avea peste 1000 de metri de spații protejate putea să încaseze 3.000 de euro. Măsura a crescut numărul solarelor în România, anul trecut fiind 1500 de hectare amenajate cu o producție totală de 160.000 de tone.