Criza apei în Spania: caniculă și recolte compromise. 75% din teritoriul țării, expus riscului de deșertificare

Fiind o țară europeană aflată în prima linie a încălzirii globale, Spania se confruntă de mai mulți ani cu o creștere a valurilor de căldură, cu precipitații tot mai rare și neregulate. Potrivit ONU, 75% din teritoriul țării este expus riscului de deșertificare, în timp ce o criză majoră a apei se prefigurează.

”Abril, aguas mil”, doar o zicală din trecut

Confruntată cu o secetă persistentă și cu un val de căldură timpurie, Spania rămâne fără apă. În condițiile în care 80% din apa disponibilă este folosită pentru a hrăni această ”grădină de legume a Europei”, mai multe voci cer o regândire a gestionării modelului agricol și al irigațiilor. Zicala spaniolă ”Abril, aguas mil” nu s-a adeverit la începutul anului 2023, ba dimpotrivă: nu numai că luna aprilie a fost cea mai secetoasă lună înregistrată vreodată în țară, dar mai multe orașe au înregistrat și temperaturi record pentru această perioadă.

Joi, 27 aprilie, la ora 17.00, de exemplu, termometrul a urcat la 38,7°C în Cordoba și la 37,8°C în provincia Sevilla, în Andaluzia, potrivit datelor Agenției Meteorologice de Stat. După o nouă iarnă anormal de uscată și de caldă, locuitorii, politicienii și oamenii de știință se așteptau ca luna aprilie să atenueze seceta care afectează Spania.

”Situația este deosebit de alarmantă în regiunile Catalonia și Andaluzia, unde rezervoarele de apă sunt la mai puțin de 25% din capacitatea lor”, potrivit lui Jorge Olcina, șeful laboratorului de climatologie de la Universitatea din Alicante. În ambele regiuni, administrațiile locale au impus restricții privind apa încă de la sfârșitul lunii februarie: udarea grădinilor și umplerea piscinelor sunt interzise, în timp ce irigațiile agricole au fost reduse.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Rugăciuni și procesiuni pentru ploaie

În satul Jaén, în inima Andaluziei, mii de enoriași au mers până acolo încât au organizat o procesiune luni, 1 mai, pentru a implora ploaia cu El Abuelo, o statuie a lui Hristos care își poartă crucea. Aceasta din urmă nu a mai fost scoasă din subsolul bisericii din 1949. ”Dar nici restul Spaniei nu este ferit. Situația rezervelor este din ce în ce mai îngrijorătoare în regiunile Valencia, Murcia, Castilla y León și Extremadura. Acolo, rezerva de apă disponibilă a scăzut sub 40% din capacitatea totală”, spune Jorge Olcina.

”Spania se află într-o situație de mega-secetă, suferind din plin efectele secetei din vara anului 2022 și ale iernii secetoase care a urmat”, explică Serge Zaka, conferențiar și specialist în agroclimatologie. ”Starea solurilor și a rezervelor de apă este în mare parte conformă cu ceea ce vedem de obicei în luna august. Acest lucru este total fără precedent”. Într-o țară numită adesea ”grădina de legume a Europei”, deoarece exportă o mare parte din producția sa agricolă, agricultorii sunt primele victime ale acestei secete istorice.

Recolte compromise

Potrivit Comitetului pentru Agricultură (Coag), unul dintre principalele sindicate agricole, 60% din culturile de cereale neirigate sunt în prezent ”asfixiate” de lipsa precipitațiilor. ”Este vorba de cereale plantate toamna și recoltate primăvara, cum ar fi grâul și orzul”, precizează Serge Zaka. ”Cu toate acestea, din cauza lipsei de apă, dezvoltarea lor a fost întreruptă înainte de a ajunge la maturitate. Așadar, nu le vom putea recolta”.

”Cultivarea măslinilor, a fisticului și a migdalilor va scădea, de asemenea, cu siguranță. Chiar dacă aceste plante sunt obișnuite cu climatul uscat, ele suferă din cauza temperaturilor ridicate”, continuă el. ”În ceea ce privește fructele și legumele, în fermele mici care lucrează fără irigații, cultivatorii încearcă să amâne pe cât posibil semănatul până când condițiile vor fi mai favorabile. Dar, pe măsură ce trece timpul, acest lucru îi poate determina să sară peste sezon”.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

”Imensele culturi irigate din sudul Spaniei ar trebui să fie ceva mai ferrite de secetă, dar, având în vedere lipsa apei și restricțiile în vigoare, exploatastorii lor vor fi cu siguranță obligați și ei să își reducă randamentele”, conchide Serge Zaka. Pe scurt, doar culturile din apropierea coastei, udate de instalații de desalinizare, ar putea fi ferite. Pentru a-i ajuta pe agricultori, guvernul spaniol a anunțat deja o serie de facilități fiscale, inclusiv o reducere de 25% a impozitului pe venit, de care ar trebui să beneficieze 800.000 de lucrători în domeniu.

Limitele unui model de culturi intensive

”Această secetă ne arată limitele modelului agricol spaniol, care se bazează pe o falsă impresie de abundență a apei”, a declarat Julio Barea, responsabil cu problemele legate de apă pentru Greenpeace Spania. În prezent, numai acest sector agricol este responsabil pentru 80% din consumul de apă dulce al țării.

Confruntată cu o lipsă recurentă de apă, Spania a instalat sute de baraje și infrastructuri de deviere a râurilor încă din anii 1950. În total, potrivit Societății pentru baraje și rezervoare, există aproximativ 1.200 de astfel de baraje – un record în Europa – instalate în principal în jumătatea sudică a țării. Acest lucru este suficient pentru a alimenta culturile intensive – de departe cele mai solicitante din punct de vedere al consumului – câmpurile micilor fermieri, dar și activitățile profesioniștilor din turism.

”Aceste infrastructuri ne-au încurajat să apelăm mereu și mereu, fără moderație, la rezervele noastre pentru a susține această agricultură bazată pe irigații și pentru a câștiga titlul de grădina de legume a Europei”, continuă activistul. ”Dar cu ce costuri? Ne-am supus pânzele freatice la stres hidric. Acum, având în vedere consecințele tot mai vizibile ale încălzirii globale, acest model nu mai este sustenabil”.

Deșertificarea țării

Cu atât mai mult, potrivit lui Patricio Garcia-Fayos, director al Centrului de Cercetare a Deșertificării (CIDE) din Valencia, cu cât această supraexploatare a apelor subterane, împreună cu schimbările climatice, accelerează ”deșertificarea Spaniei”. ”Din cauza schimbărilor climatice, secetele devin mai frecvente și mai intense, iar temperaturile cresc. Acest lucru contribuie la uscarea vegetației, solul își pierde fertilitatea și capacitatea de a stoca apă. Iar acest fenomen se accelerează de îndată ce adăugăm supraexploatarea pânzei freatice”, explică el.

”Prin urmare, este esențial să combatem schimbările climatice și, în același timp, să învățăm să gestionăm mai bine apa, altfel o mare parte a Spaniei va deveni un deșert în câțiva ani. Acest avertisment a fost deja dat de ONU, care estimează că aproape 75% din țară este în prezent în curs de deșertificare”.

Pe lângă acest cerc vicios, această deșertificare crește și riscul de incendii, deoarece vegetația moartă este un combustibil perfect, scrie France 24. În 2022, Spania a fost țara europeană cea mai afectată de incendii de pădure, cu aproape 500 de incendii care au distrus peste 300 000 de hectare, potrivit Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (Effis). În 2023, autoritățile au numărat deja aproximativ 40 000 de hectare de terenuri arse în urma incendiilor favorizate de temperaturile ridicate, solurile uscate și vânturile fierbinți. Agenția meteorologică a emis deja o alertă de ”risc extrem de incendiu” pe o mare parte a teritoriului.

Regândirea gestionării apei

În fața acestor semnale de alarmă, toți specialiștii fac aceeași constatare: ”Trebuie să ne adaptăm de urgență la acest nou climat mai arid și să regândim întreaga noastră gestionare a apei”, insistă Jorge Olcina, care solicită punerea în aplicare a unui plan hidrologic național care să elaboreze o strategie pentru apă până în 2050. ”Construirea de rezervoare de apă nu mai are sens: nu mai avem apă de stocat. În schimb, trebuie să dezvoltăm noi utilizări, cum ar fi reutilizarea apelor reziduale și, mai ales, să fim mai chibzuiți în cee ace privește consumul”. ”Să reducem cantitatea de terenuri irigate”, spune de partea sa Julio Barea. ”Trebuie să apară o voință politică reală. Trebuie să încetăm să întreținem un miraj și să folosim apă care nu există”.

Serviciul meteo, atacat cu insulte

După un val de căldură timpurie, agenția meteo spaniolă a primit insulte și amenințări de la populație. Invectivele au fost de așa natură încât a fost necesar un răspuns oficial. Vineri, guvernul spaniol a luat apărarea agenției naționale de meteorologie, care a fost ținta unui val de insulte și amenințări pe fondul unei ”conspirații” climatice, în timp ce țara se confruntă cu temperaturi anormal de ridicate și cu o secetă record.

”Asasini”, ”criminali”, ”suntem cu ochii pe voi”, ”veți plăti”: acestea sunt tipurile de mesaje pe care agenția de stat Aemet susține că le-a primit în ultimele săptămâni de la persoane anonime, pe rețelele de socializare, prin e-mail sau chiar la telefon. Aceste amenințări sunt legate de previziunile și analizele publicate de agenție, în special cele referitoare la valul de căldură deosebit de timpuriu înregistrat săptămâna trecută, în timpul căruia, joi, a fost doborât un record absolut de căldură pentru luna aprilie în Spania continentală, cu 38,8 grade Celsius la Cordoba.

Alimentarea conspirației

Luând apărarea agenției, ministrul Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, a cerut vineri ”să se pună capăt  acestui tip de practice”. “Minciuna, alimentarea conspirației și a fricii, insultarea, acestea sărăcesc societatea noastră”, a denunțat ea pe contul său de Twitter. Într-o înregistrare video postată pe Twitter la 20 aprilie, Aemet a denunțat deja o recrudescență a violențelor pe rețelele sociale, făcând apel la ”respect” pentru agenții săi. ”Respectăm libertatea de exprimare”, dar ”nu ne putem permite totul”, avertizase servicul meteo.

Întrebată joi de cotidianul El Diario, una dintre purtătoarele de cuvânt ale agenției, Estrella Gutiérrez, care este și membră a Consiliului Superior al Meteorologilor din Spania, a declarat că nu a cunoscut ”niciodată” un asemenea nivel de agresivitate în cei 30 de ani de carieră. ”Suntem un serviciu public esențial, avem personal foarte calificat și experți, continuăm să lucrăm cu professionalism”, a insistat meteorologul, denunțând avalanșa de informații false și de negaționism climatic pe rețelele de socializare.

”Schimbările climatice sunt o realitate. Ultimul raport al IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change, grup interguvernamental de experți climatici), ca și altele înainte, concluzionează că schimbările climatice ne aduc episoade de temperaturi mai ridicate, ceea ce vedem acum”, insistă ea.