News

Cum a devenit vaccinul anti-COVID un instrument diplomatic. “Mai ușor obții o armă nucleară decât serul salvator”

22.02.2021 | 13:34
Cum a devenit vaccinul antiCOVID un instrument diplomatic Mai usor obtii o arma nucleara decat serul salvator
ADVERTISEMENT

Pe măsură ce cursa pentru vaccinarea contra COVID-19 ia amploare, tot același lucru se întâmplă cu eforturile de a utiliza vaccinurile ca instrumente de influență.

Țări precum China, India, Rusia sau chiar Serbia încearcă să-și extindă influența în alte state donându-le doze din mult doritele seruri, făcându-le mai ușor de achiziționat sau chiar acordând licențe pentru producția lor de către alte state.

ADVERTISEMENT

În același timp, guvernele occidentale s-au concentrat mai întâi pe vaccinarea propriilor populații și au achiziționat cea mai mare parte a producției de vaccinuri din țările din Vest.

Serbia, cea mai rapidă rată de vaccinare din Europa continentală

„Astăzi este mai ușor să obții o armă nucleară decât un vaccin (contra COVID-19 n.r.), a declarat președintele sârb, Aleksandar Vučić, în ianuarie, în momentul în care țara sa tocmai primea primul transport de aproape un milion de doze de vaccin contra COVID-19 de la Sinopharm, o companie farmaceutică chineză de stat, relatează The Guardian.

ADVERTISEMENT

De atunci, Serbia și-a mărit stocul cu zeci de mii de doze de ser Sputnik V din Rusia, a semnat un acord pentru construirea unei fabrici de îmbuteliere pentru vaccinul rus și se mândrește acum cu cea mai rapidă rată de vaccinare din Europa continentală.

Belgradul a început să practice propria diplomație a vaccinurilor, oferind mii de doze Macedoniei de Nord, cu alte state, precum Muntenegru și Republica Srpska, așteptând să primească donații în curând.

ADVERTISEMENT

Pe o piață cu deficit extrem, cu vaccinarea încă neîncepută în 130 de țări, state precum Serbia se erijează ca lideri timpurii în cursa vaccinării, valorificând concurența geopolitică și disponibilitatea de a depăși obstacolele de reglementare pentru a accesa rapid milioane de doze.

„Achiziționarea de vaccinuri este un simbol al strategiei de politică externă a Serbiei”, a declarat Vuk Vuksanovic, cercetător la London School of Economics și la Centrul de Politică de Securitate din Belgrad. „Pune Vestul împotriva puterilor non-occidentale precum Rusia și China, pentru a vedea din ce parte va obține o afacere mai bună”.

ADVERTISEMENT

India a intrat în luptă în februarie, oferind milioane de doze vecinilor săi din Asia de Sud, unde a concurat pentru influența diplomatică cu China. Beijingul a anunțat o serie de donații în ultimele săptămâni în 13 țări și spune că intenționează să ofere vaccinuri pentru încă 38 de țări. Moscova a valorificat întârzierile din programul UE pentru a-și vinde propriul vaccin Ungariei – chiar dacă serul rus așteaptă în continuare aprobarea de la autoritățile de reglementare ale blocului european.

Occidentul, concentrat pe vaccinarea propriilor populații

Guvernele occidentale s-a concentrat mai întâi pe vaccinarea propriilor populații și au preferat să canalizeze ajutorul pentru vaccinare în scheme multilaterale precum COVAX, mecanismul de partajare care va începe aprovizionarea cu vaccinuri a aproximativ 3% dintre cei mai vulnerabili oameni din țările cu venituri medii și mici în următoarele șase luni.

Până atunci, țări precum Marea Britanie, SUA și Canada se așteaptă să fie pe drumul spre imunitatea de turmă, împreună cu o mulțime de alte țări bogate care au cumpărat cea mai mare parte a stocului de vaccinuri occidentale care va fi produsă în 2021.

Scindarea este o oportunitate diplomatică, iar unele capitale străine profită de ea.

„Naționalismul vaccinal din țările occidentale a creat spațiul pentru ca aceste alte țări să poată practica diplomația vaccinului”, a spus Yanzhong Huang, expert pentru sănătate globală la think-tank-ul Council on Foreign Relations.

În timp ce China și-a trimis ambasadorul sârb la ceremonia de la aeroport care marca sosirea dozelor de Sinopharm și Vladimir Putin folosește summit-urile diplomatice pentru a promova Sputnik V, Washingtonul, Londra și capitalele europene au preferat să lase companiile farmaceutice în lumina reflectoarelor și le-au permis în mare măsură să decidă unde merg vaccinurile și în ce cantități. Cu excepția AstraZeneca, majoritatea au furnizat cea mai mare parte a dozelor lor până acum celor mai mari ofertanți.

„Pfizer, și Moderna, sunt aici pentru a obține profit”, a declarat Agathe Demarais, director global de prognoză la Economist Intelligence Unit. „Companiile nu fac diplomație, în teorie. Au obiective pe termen scurt. Deci, este foarte diferit atunci când un vaccin este comercializat de un guvern față de atunci când este comercializat de o companie.”

Un exemplu este vaccinul Oxford/AstraZeneca realizat de Serum Institute din India, pe care Delhi l-a dăruit guvernelor din Asia de Sud luna aceasta. Formula a fost dezvoltată de o universitate britanică, în colaborare cu o companie britanică-suedeză, dar produsul a fost marcat în mod vizibil: „Cadou de la poporul și guvernul Indiei”.

Probabil că răsplata pentru vaccin nu va fi imediată, spun analiștii. “Evident, Rusia și China nu intră în țările emergente spunând că trebuie să ne dați ceva la schimb”, a spus Demarais. „Dar pe termen lung se va întâmpla. Iar guvernele rus și chinez înțeleg că pandemia va fi alături de noi pentru mult timp.”

Companiile ruse și chineze au fost, de asemenea, mai dispuse decât omologii lor occidentali să încheie acorduri de acordare a licențelor pentru a permite producătorilor din state precum Indonezia, Emiratele Arabe Unite și Malaezia să producă ei înșiși vaccinuri contra COVID-19.

Săptămâna trecută, Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF ​​au emis o declarație prin care solicită companiilor occidentale să facă mai multe astfel de oferte, ceea ce poate însemna mai puține profituri pe termen lung, dar mai multe vaccinuri mai devreme pentru societățile care și le doresc cu ardoare.

ADVERTISEMENT