Ministrul Lucian Bode este așteptat la Curtea de Apel București pentru a-și retrage acțiunea în instanță împotriva Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, pe care l-a dat în judecată pentru a împiedica publicarea raportului legat de un posibil plagiat, după modelul aplicat și în cazul hotărârii Universității Babeș-Bolyai.
Marți, 23 mai, la câteva ore după publicarea hotărârii care atestă că nu a plagiat, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, ”își depunea omagiile” față de Consiliul Național de Etică.
”Astăzi, acest organism la nivel naţional, Consiliul Naţional de Etică, cel mai important îndrituit să verifice conduita şi etica academică a dat acest verdict, de neplagiat, spunând că nu am plagiat în carte şi evident nu am plagiat nici teza de doctorat”, spunea Lucian Bode, care menționa că are un ”respect deosebit” față de UBB și că respectă ”toate deciziile instanțelor academice și instanțelor de judecată din România”.
Acțiunile anterioare ale ministrului Bode par să indice, însă, că liberalul a avut emoții serioase înainte de verdictul CNECSDTI, pe care a încercat să-l obstrucționeze în instanță, așa cum făcuse anterior cu UBB, împotriva căreia pornise trei acțiuni în instanță.
Astfel, cu doar două săptămâni înainte de verdictul de neplagiat, Lucian Bode a deschis o acțiune în contencios administrativ și fiscal prin care a cerut anularea Adresei 1807/3.03.2023 a Consiliului de Etică.
Adresa respectivă reprezintă o solicitare a CNECSDTI adresată lui Lucian Bode, pentru a trimite un punct de vedere în maxim 10 zile lucrătoare, în vederea dreptului la apărare în legătură cu un posibil plagiat.
Ministrul de interne a răspuns în scris adresei, fără a prezenta un punct de vedere legat de autosesizarea CNECSDTI, împotriva căreia a formulat o contestație administrativă, respinsă de de consiliu ca prematur introdusă (în principal) și nefondată (în subsidiar).
Acțiunea de la Curtea de Apel nu are fixat un prim termen, însă, cel mai probabil, ministrul Bode nu va mai fi prea interesat să o ducă mai departe. Cel mai probabil, acesta își va retrage acțiunea sau nu se va prezenta deloc.
Iar aceasta nu este singura acțiune în instanță pe care ministrul Bode a promovat-o împotriva Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Prima a fost înaintată în martie și a avut ca obiect suspendarea executării actului de autosesizare a CNECSDTI.
Pe 15 mai, Curtea de Apel București a respins cererea lui Bode, ca nefondată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată de oricare din părți în termen de cinci zile de la data comunicării. În acest dosar, judecătorii nu au publicat motivarea, deci acesta încă se află în termenul legal de apel.
Evident, nici în acest caz ministrul Bode nu mai are vreun interes să atace soluția instanței. Situația este, totuși, una paradoxală: dacă, prin absurd, CNECSDTI ar contesta soluția, chiar dacă, pe fond, aceasta a fost de partea sa, după care ar pierde în apel, s-ar ajunge la suspendarea autosesizării, lucru care ar atrage nulitatea hotărârii finale. În această situație, deloc plauzibilă, Lucian Bode ar rămâne fără decizia care atestă faptul că nu a plagiat.
Ministrul Lucian Bode a scăpat oficial de acuzațiile de plagiat în lucrarea sa de doctorat, ”Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI: România în context european actual”, pe data de 18 mai 2023, printr-o hotărâre a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, un for al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Aceasta a constatat că ”domnul Lucian Bode nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare și popularizare științifică, constând în plagiat”.
La câteva zile după publicarea raportului, Dacian Dragoș, președinte al Consiliului Național de Etică și-a prezentat demisia reclamând ”incompatibilitatea iremediabilă” a principiilor sale cu decizia CNECSDTI, luată fără ”participarea reprezentanților UBB”.
Dacian Dragoș este și președinte al Comisiei de Etică a Universității Babeș Babeș-Bolyai, care a pus un verdict de plagiat în legătură cu teza de doctorat a ministrului de interne. El nu a participat la analiza realizată de CNECSDTI pentru a se evita un posibil conflict de interese.