Cum ar arăta săptămâna de lucru de patru zile în România. „O măsură ce se va aplica pentru poziții de vârf, nu pentru marea masă a angajaților”

Ideea săptămânii de lucru de patru zile, testată și implementată în tot mai multe state occidentale, ar putea deveni realitate și în România, acolo unde la Senat o fost depus un proiect de lege în această privință.

Săptămâna de lucru de patru zile în România

Întrebat zilele trecute în cadrul unui interviu la Digi24, ministrul muncii, Marius Budăi a refuzat să ofere o poziție categorică față de această propunere susținând că ea necesită în continuare dezbatere publică, și a subliniat că ar putea accentua problemele cu deficitul forței de muncă.

„Propunerea este extrem de serioasă și trebuie să vedem dacă la noi, în România, în această perioadă, cu aceste crize – sanitară, de securitate, economică – este oportună o această măsură. Nu am toate elementele, nu mă pronunț, pentru că aș avea instinctul – așa cum simt eu piața muncii acum, să nu fiu de acord pentru că și așa avem un deficit foarte mare al forței de muncă”, a spus ministrul muncii care a adăugat faptul că pozițiile față de această măsură sunt împărțite și în rândul sindicatelor dar și al patronatelor.

Se pare însă că ideea unei săptămâni cu patru zile de lucru, a câte zece ore pe zi, este agreată de o mare parte a angajaților din România. Săptămâna trecută, un sondaj realizat în cadrul platformei de recrutare BestJobs arăta că nu mai puțin de 78% dintre respondenți s-au declarat deschiși unui astfel de program, iar 71% dintre aceștia au susținut că modelul s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent. În ceea ce privește angajatorii, procentul de susținere este de circa 60%, cu un sfert dintre respondenți de părere că o astfel de măsură ar putea scădea costurile de funcționare ale companiei, și cu un alt sfert temându-se că ar putea exista riscul de scădere a volumului de de muncă realizat.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Chiar dacă majoritatea lucrătorilor (75%) nu cred că angajatorul lor ar permite un astfel de program, aceștia sunt de părere că măsura le-ar aduce beneficii importante, în principal în ceea ce privește echilibrul dintre viața privată și cea profesională (70%), mai mult timp pentru activități ce susțin sănătatea fizică și mintală (68%), creșterea productivității la locul de muncă (29%) și chiar diminuarea riscului de epuizare (25%).

De altfel, la începutul lunii trecute, senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a depus la Senat un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii în sensul în care, pentru angajații cu normă întreagă, se introduce posibilitatea de a muncii câte 10 ore pe zi și de a avea apoi un weekend prelungit de trei zile. În nota de fundamentare a legii, inițiatorii arată că weekendurile prelungite ar putea avea un impact important asupra unor sectoare economice, precum industria turismului, și subliniază faptul că angajații cu studii superioare se pot adapta ușor acestui program și că vor accepta această transformare pentru faptul că oferă mai mult timp alături de familie și cei dragi.

„Este important de subliniat faptul că ea se aplică acolo unde se poate. Dacă sunt entități de stat unde se poate compresa programul în patru zile atunci da, dacă nu, nu. Ea este gândită în principal pentru mediul privat cu posibilitatea ca și zone de stat să le aplice. Nu o să o aplicăm la foc continuu, la mecanicii de locomotivă, nu o să o aplicăm la cei care lucrează în ture, se aplică unde se poate. Este o inițiativă pilot și doar aplicând-o vom vedea cum funcționează. Dacă va deveni lege vom putea după o perioadă de referință să vedem cât de utilă a fost pentru mediul de afaceri.

Eu unul nu cred că legea va pune probleme din punct de vedere al forței de muncă. Domnul ministru Budăi are o responsabilitate pe care și-o manifestă dar eu cred că se aplică cu mult succes în Occident e o dovadă a faptului că se poate. Problema este dacă vrem și noi sau nu. PNL susține această modificare”, a declarat pentru FANATIK senatorul liberal Daniel Fenechiu.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

De ce se opun sindicatele

În luna februarie a acestui an Belgia a introdus în legislație o prevedere similară cu cea depusă la Senat în România, angajații putând opta acum pentru un program de zece ore timp de patru zile și un weekend prelungit. La fel, aceștia își pot negocia programul cu angajatorul de la săptămână la săptămână.

Presa a relatat însă pe larg de programe pilot ce au testat efectul unei săptămâni de patru zile de lucru în Islanda, Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelandă, ca să numim doar o parte din aceste țări. Trebuie subliniat însă că ceea ce s-a testat în aceste țări a fost un concept de patru zile de lucru în care programul a rămas de opt ore pe zi, adică 32 de ore pe săptămână. Cel mai adesea, rezultatele au arătat că și în aceste condiții productivitatea muncii nu scade din partea angajaților, aceștia fiind mult mai productivi atunci când beneficiază de mult mai mult timp liber.

Sindicatele din România spun că ei preferă să vadă implementat mai degrabă un astfel de program în țara noastră și nu unul în care angajații trebuie să muncească câte zece ore pe zi. Liderii sindicali susțin că această măsură poate fi abuzată de către angajatori, pentru reducerea costurilor cu orele suplimentare de muncă, ce ar fi normalizate astfel.

„De fapt, această măsură ascunde reducerea costurilor la angajați, adică practic nu este o reducere a timpului săptămânal de lucru, ci este numai comprimarea timpului săptămânal de lucru, ceea ce este anormal din punctul de vedere al condițiilor de muncă. La noi stresul nu este reglementat ca boală profesională, și nu trebuie să amintesc că am avut chiar un caz de deces la Ploiești acum câțiva ani a unei persoane care a murit din cauza stresului, și nici rezolvată ca atare.

Dedesubtul acestei chestiuni e pur și simplu reducerea costurilor, pentru că practic și astăzi se poate munci zece ore, numai că ceea ce depășește opt ore angajatorul ar trebui să-l plătească dublu. Acesta este lucrul care nu se dorește. Această reglementare este numai ca să rezolve problema ca timpul normal de lucru să fie de zece ore și să nu se mai plătească orele suplimentare. Ei vor să transforme orele suplimentare într-o activitate normală. Asta fără a se ține cont de consecințele unei asemenea tip de politici, pentru că dacă conjunctural angajatul face față, structural, adică după o perioadă de câțiva ani practicând acest sistem de program de lucru, nu înseamnă decât ruinarea sa fizică. Vorbim de o acumulare a stresului care în final afectează atât productivitatea angajatului la locul de muncă, creșterea riscului accidentelor de muncă, dar și riscurile la adresa vieții sociale și de familie a acestuia.

Dacă voiau să facă, așa cum au făcut în Australia, nu aveau decât să reducă săptămâna de lucru la 32 de ore și să spună că se muncește patru zile a câte opt ore pe săptămână, ceea ce ar aduce un plus de entuziasm și productivitate din partea lucrătorilor”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Hossu, liderul sindicatului CNS „Cartel Alfa”.

Mai mult, acesta subliniază că prin de-reglementările aduse Codului Muncii, în prezent inspectorii nici măcar nu pot verifica dacă un angajat se află în timpul programului de lucru. În această situație, ideea normalizării zilelor de lucru de zece ore nu ar duce decât la și mai multe abuzuri.

„Să nu uităm că deja avem o de-reglementare ce face imposibil controlul din partea Inspecției Muncii, care nu se practică în vest. Prin lege ei au scos prevederea prin care, în contractul colectiv e muncă era menționat intervalul orar în care se desfășoară activitatea. Scoțând acest interval, adică perioada exactă în care angajatul trebuie să fie la locul de muncă, inspectorul de muncă nu mai poate constata dacă un lucrător se află în afara programului de muncă și practic activitatea angajatului este folosită ilegal”, a mai precizat Bogdan Hossu.

Cine ar beneficia de săptămâna scurtă de muncă

Economiștii sunt de părere că această măsură s-ar putea dovedi extrem de bună în special în mediul privat și că mulți angajați ar putea să profite de imensul avantaj pe care-l oferă în sporirea timpului liber.

„Cel puțin la privat cred că este o idee foarte bună. În primul rând în sectorul privat pentru că dacă dăm trei zile libere pe săptămână unui sector de la stat care se menține la fel de birocratic, cu tot felul de avize, autorizații de cerut și dacă atunci nu-i găsim 3 zile din șapte, atunci avem o problemă.

În sectorul privat cred însă că ar fi bine-venită și ea este generată de faptul că productivitatea muncii, mai ales în țările dezvoltate, a crescut enorm de mult. Adică în timpul de lucru pe care noi îl avem putem să producem la fel chiar dacă mutăm orele de lucru în doar patru zile.

Acolo unde se poate însă implementa cred că există beneficii evidente, și nu mă refer doar la o creștere a turismului odată cu weekendurile de trei zile, ci pentru simplu motiv că aceste zile cresc perioada timpului petrecut alături de familie și apropiați. Este foarte important pentru oameni timpul de calitate petrecut alături de familiile noastre și această posibilitate cu siguranță va îmbunătății calitatea conexiunilor noastre sociale. Avem mai mult timp să-l petrecem alături de copiii noștri, să ne ocupăm de formarea lor informală și să fim mai uniți. Acesta este câștigul esențial al acestei măsuri și care repet, este o consecință a productivității muncii. Mă aștept ca odată cu accelerarea automatizării și a dezvoltării Inteligenței Artificiale ca perioada de muncă să se reducă chiar și la trei zile pe săptămână”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Cristian Păun.

Acesta este de părere însă că măsura se va putea implementa cu greu în foarte multe domenii, în special în România, unde numărul de industrii înalte tehnologizate este relativ mic. Introducerea ei în sectoarele de economie unde nu există acest proces de automatizare, acolo unde angajații rămân esențiali și nu pot fi înlocuiți printr-un proces de tehnologizare, cum este de exemplu presa, atunci ea ar putea accentua problema deficitului forței de muncă sau să conducă la o creștere a bunurilor produse.

„Însă sunt și meserii unde acest lucru nu e posibil, de exemplu acolo unde este nevoie de o prezență constantă la locul de muncă, iar această măsură ar putea ridica probleme de logistică acolo unde există producție la foc continuu. Sunt domenii, cum e chiar presa, unde pentru implementarea acestui model să fie nevoie de o suplimentare de personal. Vorbim de domenii unde totul depinde de munca directă a angajaților ce nu poate fi înlocuită de un proces automatizat. De aceea e important ca acest lucru să rămână la latitudinea angajatorilor. Asta pentru că în anumite domenii acest lucru ar însemna o presiune mai mare asupra întreprinzătorilor și în final pentru consumatori, căci în final aceștia sunt cei care plătesc salariile angajaților. Eu care cumpăr presă va trebui să plătesc în plus încă un salariu la cinci angajați de exemplu.

În general sectoarele în care o astfel de măsură ar fi cel mai ușor aplicabilă sunt cele unde există acel câștig de productivitate prin tehnologizare. Adică acolo unde munca este suplinită printr-un proces de tehnologizare și inteligență artificială. Ori aceste sectoare sunt totuși marginale în România, și din acest motiv o astfel de prevedere poate fi problematică pentru țara noastră, și doi, acest tip de măsură cu siguranță va presupune persoane care au o pregătire și calificare înaltă.

Cred că măsura va putea fi aplicată cu precădere în sectoarele avansate tehnologic. Altfel ne-am putea trezi cu o problemă în ceea ce privește forța de muncă, problemă deja acută în țara noastră, fie o problemă legată de stresul oamenilor care operează cu serviciile publice, și care le vor găsi închise trei zile pe săptămână, un lucru problematic fără o digitalizare în spate, fără o automatizare puternică chiar și în aceste servicii ale statului”, a mai precizat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.

Potrivit liderilor de sindicat, de această prevedere ar putea beneficia în principal angajații de top sau cel puțin cei din industriile de vârf. Spre exemplu, în industria alimentară, unde salariile de bază sunt deja mici și unde lanțul logistic este unul complex, o săptămână de patru zile de lucru ar fi extrem de greu de pus în practică în România.

„Sigur că nu este un lucru rău, însă dacă vorbim din perspectiva industriei alimentare cred că sunt sectoare și domenii de activitate unde greu se pot aplica astfel de lucruri. Discutăm despre morărit și panificație, despre zona produselor lactate, despre zona de procesare a cărnii – deci sunt câteva sectoare de activitate unde ar fi extrem de greu de aplicat. Sunt anumite sectoare, bere, băuturi răcoritoare unde ar putea fi implementată mai ușor, însă și aici sunt anumite perioade ale anului în care se lucrează la foc continuu. Sunt alte zone, cum este cea de conserve și legume și fructe, unde se lucrează mai mult în perioada iunie iulie octombrie – deci este un domeniu mai specific.

Personal aș spune că nu suntem încă pregătiți pentru așa ceva, ținând cont de nivelul salariilor foarte mici și de câte aspecte trebuie puse la punct. Chiar și în perspectiva în care implementarea săptămânii de lucru de patru zile rămâne la latitudinea negocierii directe, rămâne un lucru dificil de transpus în practică în condițiile în care în România nu mai există aproape în niciun domeniu de activitate contracte colective de muncă la nivel de sectoare de activitate care să permită implementarea ei. Cel mai probabil va fi o măsură ce se va aplica la meserii și poziții de vârf și nu pentru marea masă a angajaților”, a declarat, pentru FANATIK, Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.