Cum ar putea fi exclus Donald Trump de pe buletinele de vot ale prezidențialelor. Procesul a ajuns la Curtea Supremă

Curtea Supremă a SUA va audia, joi, pledoariile într-un caz extrem de așteptat care l-ar putea descalifica pentru totdeauna pe Donald Trump de la președinție din cauza rolului său în atacul de la Capitoliu din 6 ianuarie 2021.

Cum ar putea fi exclus Donald Trump de pe buletinele de vot ale prezidențialelor

Cazul  a ajuns la Curtea Supremă a SUA (SCOTUS) după ce instanța supremă a statului Colorado a decis că Donald Trump nu este eligibil pentru a apărea pe buletinele de vot din acest stat. Rezultatul procesului de la SCOTUS ar putea avea implicații politice și juridice masive pentru fostul președinte, care este în prezent în fruntea listei pentru nominalizarea republicană la președinție.

Donald Trump i-a avertizat pe judecători că o hotărâre împotriva sa ar “dezlănțui haosul și revolta”, plasând Curtea Supremă într-un rol esențial care ar putea modifica cursul alegerilor prezidențiale din acest an, relatează TIME.

SCOTUS nu a mai declarat niciodată până acum un candidat la prezidențiale neeligibil să ocupe funcția de președinte, dar judecătorii au decis să ia în considerare această chestiune după ce statele Colorado și Maine au decis în decembrie că Trump s-a implicat într-o insurecție prin eforturile sale de a anula rezultatele alegerilor din 2020 și că, prin urmare, nu este eligibil pentru a fi din nou președinte în conformitate cu Secțiunea 3 a celui de-al 14-lea amendament al Constituției SUA.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

”Secțiunea 3 – Nicio persoană nu va fi senator sau reprezentant în Congres, sau elector în alegerile prezidențiale, sau nu va deține vreo funcție, civilă sau militară, în cadrul Statelor Unite sau în cadrul vreunui stat, dacă, după ce a depus anterior un jurământ – în calitate de membru al Congresului sau de funcționar al Statelor Unite, sau ca membru al vreunei legislaturi de stat, sau ca funcționar executiv sau judiciar al vreunui stat – de a respecta Constituția Statelor Unite, s-a angajat în insurecție sau rebeliune împotriva acesteia, sau a oferit ajutor sau confort dușmanilor acesteia. Dar Congresul poate, prin votul a două treimi din fiecare Cameră, să înlăture această incapacitate”, se arată în textul legii supreme.

Cazul va marca cea mai directă implicare a Curții Supreme într-un scrutin prezidențial de la cazul Bush vs. Gore din 2000, când instanța i-a oferit efectiv președinția republicanului George W. Bush prin oprirea renumărării voturilor din Florida. După această hotărâre, reputația instanței s-a deteriorat, deoarece criticii au acuzat-o că este ghidată de o ideologie politică evidentă.

“Acesta este cel mai important caz legat de alegeri din ultimii 20 de ani”, a declarat Jessica Levinson, profesor de drept constituțional la Loyola Law School. “Curtea are încă un pic de stres post-traumatic după Bush vs. Gore și cred că (judecătorii n.r.) se tem că, dacă ar ajunge la concluzia că Trump nu este eligibil să candideze, acest lucru le-ar afecta legitimitatea.”

Încrederea în Curtea Supremă, la nivel scăzut

Donald Trump a cerut Curții Supreme să intervină în acest caz după ce instanța supremă din Colorado l-a descalificat de pe buletinul de vot la jumătatea lunii decembrie, o decizie care este acum în așteptare. “Tot ce vreau este corect. Am luptat din greu pentru a obține trei oameni foarte, foarte buni”, a declarat Trump la un miting electoral vineri, referindu-se la cei trei judecători conservatori pe care i-a numit în timpul președinției sale. Viitorul său juridic și politic ar putea sta acum în mâinile acestora.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Prevederea pe care se bazează cazul a fost adoptată după Războiul Civil pentru a-i împiedica pe confederați să revină la putere. Dar avocații lui Trump susțin că secțiunea 3 nu se aplică președinților sau candidaților politici, deoarece nici aceștia nu sunt menționați în mod specific în text.

Avocații care fac presiuni pentru a-l elimina pe Trump de pe buletinul de vot susțin că președintele este considerat un “funcționar al Statelor Unite” și că amendamentul nu ar fi fost redactat pentru a interzice revenirea în funcție doar funcționarilor care nu au avut rang înalt și care și-au încălcat jurământul.

Judecătorii vor decide, de asemenea, dacă atacul violent de la Capitoliu din 6 ianuarie a fost o insurecție și dacă Trump s-a implicat personal în acest act. Potrivit martorilor audiați de comisia specială a Congresului, Trump a fost avertizat în repetate rânduri cu privire la pericolele juridice și practice de a-și încuraja susținătorii să mărșăluiască spre Capitoliu în acea zi, în timp ce încerca să anuleze victoria lui Joe Biden. Trump știa, de asemenea, că mulțimea era puternic înarmată și periculoasă, dar totuși a îndemnat grupul să meargă la Capitoliu și a încercat să i se alăture el însuși.

În prezent, Curtea Supremă este formată din șase judecători conservatori și trei liberali. Un sondaj CNN publicat luni a arătat că majoritatea americanilor – 58% – nu au prea multă încredere în Curtea Supremă pentru a lua “deciziile corecte” în cazurile juridice legate de alegerile din 2024.

Principalele puncte care vor fi dezbătute

Dezbaterile de la Curtea Supremă vor trebui să răspundă la patru întrebări, analizând ideile relevante ale celui de-al 14-lea Amendament și argumentele aduse de Trump potrivit cărora cei care ar folosi amendamentul pentru a-l exclude de pe buletinul de vot se înșală, scrie The Washington Post.

1. Este președintele un funcționar?

Trump susține că această prevedere nu se aplică în cazul lui, deoarece președintele nu este un “funcționar al Statelor Unite”, iar președinția nu este o funcție “în cadrul Statelor Unite”. Memoriul echipei sale juridice notează că “funcționar al Statelor Unite” apare de alte câteva ori în Constituție, în contexte care îl exclud pe președinte.

De cealaltă parte, cei care au intentat procesul în Colorado spun în memoriul lor că, deoarece Constituția citează președinția ca fiind o “funcție” de aproximativ 20 de ori, rezultă că președintele este un “funcționar”. De asemenea, sunt citate exemple figuri istorice care au înțeles că președintele este un “ofițer”.

O judecătoare districtuală din Colorado a fost de acord cu Trump. Sarah B. Wallace a fost prima care a constatat că Trump s-a implicat în insurecție, dar a decis că este eligibil să apară pe buletinul de vot deoarece Secțiunea 3 nu se aplică președinților. Totuși, Curtea Supremă din Colorado nu a fost de acord. Instanța a decis că înțelegerea tradițională a termenului “funcționar” îl include pe președinte.

2. Președintele depune un jurământ diferit?

Un alt argument al echipei lui Donald Trump conform căruia prevederile Amendamentului 14 nu se aplică președinților SUA este acela că președinții depun un jurământ diferit de ceilalți – de a “păstra, proteja și apăra” Constituția, mai degrabă decât de a o “respecta”. Adversarii săi în proces susțin că “a apăra” este analog cu “a respecta”.

Aceeași judecătoare districtuală din Colorado i-a dat din nou dreptate lui Trump, considerând că acest lucru indică, de asemenea, că autorii amendamentului nu au avut intenția de a-l include pe președinte.  Curtea Supremă din Colorado a fost din nou în dezacord, constatând că jurământul prezidențial este unul de “respectare” a Constituției și că președintele fiind un funcționar, are obligația de a respecta Constituția la fel ca toți ceilalți funcționari.

3. A participat Trump la o insurecție?

Potrivit fostului președinte, acțiunile sale nu echivalează cu participarea la o insurecție. Memoriul lui Trump notează că nu a fost niciodată acuzat de această infracțiune specifică, chiar dacă se confruntă cu numeroase acuzații penale. Acesta notează părți din comentariile lui Trump din 6 ianuarie care îndemnau la o manifestație pașnică.

Cei care susțin excluderea lui Trump de pe buletinul de vot, argumentează că acțiunile și cuvintele lui Trump – explicite și implicite – arată clar că a intenționat ca susținătorii săi să ia cu asalt Capitoliul. El i-a direcționat spre Capitoliu după ce i-a inflamat cu afirmații false privind frauda electorală, știind că aceștia erau dispuși să se angajeze în violență pentru el.

Tribunalul districtual din Colorado a decis că Trump s-a implicat în insurecție. Judecătoarea a spus că acesta “a acționat cu intenția specifică de a perturba certificarea de către Colegiul Electoral a victoriei electorale a președintelui Biden prin mijloace ilegale; în mod specific, prin utilizarea forței și a violenței ilegale”.  Curtea Supremă din acest stat a fost de acord. Instanța a decis că “acțiunile lui Trump au constituit o participare evidentă, voluntară și directă la insurecție”.

4. Este Congresul obligat să pună în aplicare Secțiunea 3?

Potrivit acțiunii introduse de Trump la Curtea Supremă, secțiunea 5 a celui de-al 14-lea Amendament arată că secțiunea 3 nu este “self-executing” – cu alte cuvinte, Congresul este cel care este chemat să stabilească modul în care trebuie să fie aplicată.

Iar memoriul său spune că, deoarece Congresul nu a conferit o astfel de putere instanțelor și funcționarilor de stat, aceștia nu au autoritatea de a exclude candidați de pe buletinul de vot prin invocarea acesteia.

Congresul a stabilit mecanisme de aplicare în anii de după adoptarea celui de-al 14-lea Amendament, dar acestea au fost abrogate.

”Secțiunea 5 – Congresul are competența de a pune în aplicare, prin legi corespunzătoare, dispozițiile prezentului articol”, se arată în textul amendamentului.

Potrivit argumentului celeilalte părți în proces, Curtea Supremă însăși a declarat că cel de-al 14-lea Amendament este auto-executoriu. Și alte amendamente constituționale au fost, de asemenea, considerate ca fiind auto-executorii, chiar și atunci când au acordat Congresului o putere de aplicare similară.

Instanța districtuală din Colorado a spus că prevederea este auto-executorie. Tribunalul a decis că “statele pot aplica și au aplicat Secțiunea 3 în conformitate cu legile statului fără o legislație federală de aplicare”.

Curtea Supremă din Colorado a adăugat că, “deși Congresul poate adopta o legislație de aplicare în conformitate cu Secțiunea 5, nu este necesară o acțiune a Congresului pentru a da efect dispoziției constituționale”.

Greul în cazul pe care Curtea Supremă îl ia în discuție săptămâna aceasta pare să le revină celor care vor să-l elimine pe Trump de pe buletinul de vot. Fostul președinte ar putea evita acest rezultat, dacă se va decide în favoarea sa doar în ceea ce privește una dintre cele câteva întrebări relevante. Marea întrebare este ce ar însemna această hotărâre pentru alegerile din 2024.