News

Cum ar putea Guvernul să blocheze majorarea salariilor magistraților la CCR. „Pur și simplu nu există acești bani”

Pentru a bloca majorarea salariilor cu 25%, câștigată de magistrați în instanță, autoritățile statului ar putea sesiza CCR cu un conflict de natură constituțională
06.10.2023 | 18:07
Cum ar putea Guvernul sa blocheze majorarea salariilor magistratilor la CCR Pur si simplu nu exista acesti bani
Doar deciziile din instanță au avut un impact bugetar de un miliard de euro. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În contextul în care Executivul a fost nevoit să majoreze taxele pentru reducerea deficitului bugetar, majorările retroactive ale salariilor magistraților, câștigate în instanță, ar putea arunca în aer finanțele statului. De altfel, într-un document neasumat, Ministerul Finanțelor vorbește de un impact bugetar de circa 16 miliarde lei, o sumă uriașă pe care Guvernul nu o are. Ministrul justiției a ridicat problema acestor procese câștigate de magistrați, iar instituțiile din sistemul judiciar, ÎCCJ, CSM sau Ministerul Public, au cerut suplimentarea bugetelor pentru salarii. Însă, cum autoritățile nu dispun de bani, există temerea în rândul magistraților că guvernanții ar putea stopa aceste majorări la Curtea Constituțională, invocând un conflict de natură constituțională.

Majorările salariale, stopate la CCR?

Autoritățile par a lua în considerare declanșarea unui conflict de natură constituțională pentru a stopa la CCR majorările retroactive ale salariilor magistraților. Acest subiect a fost abordat luna trecută la întrunirea pe care șefa Înaltei Curți, Alina Corbu, a avut-o în 6 septembrie cu șefii curților de apel, șeful CSM, dar și ministrul justiției, Alina Gorghiu. Potrivit minutei, în cadrul întrunirii au fost abordate „aspecte referitoare la punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în materia salarizării personalului instanțelor judecătorești, impactul bugetar și informațiile vehiculate cu privire la intenția Guvernului de a declanșă un conflict juridic de natura constituțională cu privire la aceste aspecte”.

ADVERTISEMENT

E vorba despre majorările obținute de către magistrați prin deciziile instanțelor. Acestea au venit în contextul în care, la finalul anului 2016, Guvernul a acceptat să majoreze salariile personalului de probațiune, personal cu cele mai mici salarii din sistemul de justiție, majorând valoarea de referință sectorială (VRS) de la 484 lei la 605,225 lei. Măsura trebuia să se aplice doar pentru o singură clasă din familia ocupațională justiție, respectiv serviciile de probațiune acolo unde salariul mediu era de 5.000 lei.

Ordonanța Guvernului ajunge pe masa CCR, care stabilește că noua VRS de 605 lei trebuie să se aplice la întreaga familie ocupațională. Cu această decizie în mână, mai mulți magistrați s-au adresat instanțelor în civil, cerând plata retroactivă a drepturilor salariale. Procesele au fost câștigate în timp record, la Curtea de Apel Ploiești totul s-a terminat într-un singur termen de judecată. Curtea Supremă vine și ea cu o hotărâre în acest sens și stabilește că noua VRS se aplică la toți ordonatorii principali de credite din sistem (ÎCCJ, CSM, Ministerul Public, etc.). La finalul lunii martie, șefa Curții Supreme semnează un ordin în lumina deciziilor instanțelor prin care stabilește că instituția trebuie să plătească retroactiv pe ultimii cinci ani diferențele salariale la care au dreptul judecătorii. Exemplul este urmat și de către Ministerul Public și CSM.

ADVERTISEMENT

Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, este de părere că, dacă s-ar ajunge la CCR cu un conflict constituțional, cel mai probabil între Parlament și Înalta Curte, practic instanța constituțională ar trebui să decidă că magistrații nu ar avea dreptul să se adreseze instanțelor, ceea ce e imposibil de imaginat.

„Nu poți să faci un conflict și să-i obligi să nu mai admită procesele. Nimeni nu poate să facă asta, ori suntem stat de drept, ori nu mai suntem nimic. Articolul unu al Constituției spune că România este stat de drept. Dacă faci așa ceva nu mai ești nici stat de drept nici democratic. Statul de drept este acela în care și cel care adoptă legea e obligat să o respecte. Legea nu se dă doar pentru supuși, asta e începând cu Magna Carta”, a declarat, pentru FANATIK, Augustin Zegrean, care subliniază că adevărata sursă a problemei este modul defectuos în care aleșii scriu aceste legi.

ADVERTISEMENT

„Problema e modul în care se scriu legile, nimeni nu înțelege nimic din ele. Acum se tot câcâie cu o lege a pensiilor și nimeni nu înțelege nimic din sistemul de calcul și o să fie iar zeci de mii de procese. Pe actuala lege a pensiilor, cea din 2010 modificată ulterior, la curte nu exista ședință de judecată să nu avem 2-3 dosare pe legea pensiilor”, a mai precizat acesta fostul judecător.

Mai mult, Augustin Zegrean subliniază că și în scenariul în care s-ar ajunge la CCR și autoritățile chiar ar obține o decizie favorabilă, această decizie nu ar putea schimba cu nimic hotărârile în instanță deja dictate. Fostul președinte al CCR este de părere că cel mai bine ar fi ca autoritățile să plătească sumele datorate magistraților, fiind cel puțin modalitatea de a evita plata unor sume mult mai mari.

ADVERTISEMENT

„Pentru cei care s-au judecat deja și au obținut o sentință cu titlu executoriu, o sentință definitivă, statul nu mai poate face nimic, decât să le dea banii. Hotărârile judecătorești sunt executorii și asta e, nimeni nu poate face abstracție de acest lucru. Au mai fost situații similare, și statul le-a plătit magistraților eșalonat, pe cinci ani, dar e o soluție foarte păguboasă, pentru că le-a plătit penalități de întârziere și costă enorm. Acum statul, pentru ce e de plătit, să facă bine să plătească, iar pentru cei care încă nu au dat încă în judecată să facă bine să le găsească banii, pentru că vor câștiga procesele și va trebui să plătească dublu sau chiar triplu”, a mai declarat, pentru FANATIK, Augustin Zegrean.

Cine are dreptul de a stabili salariile și cât de bugetari sunt magistrații

Pe de altă parte, dincolo de imposibilitatea de a interzice dreptul magistraților ca angajați de a se adresa instanțelor, rămâne problematic totuși dacă instanțele, în aceste cazuri, nu încalcă dreptul legiuitorului de a stabili salariile în aparatul de stat, este de părere avocatul și profesorul universitar Sergiu Bogdan.

„Executiv ar putea invoca faptul că instanțele se transformă într-un legiuitor secundar și stabilesc bugete de cheltuieli în afara aparatului bugetar propriu-zis. Legiuitorul poate spune că are dreptul să spună că un spor de 25% e doar pentru unii bugetari nu pentru toți, dar apoi vine justiția și spune că nu, judecătorii nu pot fi excluși din categoria cărora li se aplică sporul”, a declarat, pentru FANATIK, Sergiu Bogdan, profesor la UBB, subliniind că această acțiune la CCR ar putea fi centrată pe întrebarea cine are atributul de a stabili salariile bugetarilor. „Dacă tu în justiție poți să dai ce salariu vrei tu, atunci cine mai stabilește acest lucru? E o problemă de competență”.

Acesta admite că orice soluție ar da CCR într-o astfel de speță ar putea fi problematică, în condițiile în care nici nu poți să vii și să spui că magistrații nu au voie să se adreseze instanțelor în problemele legate de salarii. Pe de altă parte, acesta susține că esența problemei, în plan conceptual, stă în faptul că magistrații sunt fie bugetari, când e vorba de beneficii, când în afara aparatului bugetar, când e vorba de privilegii.

„Ei joacă în două lungi. Pe de o parte spun că au statut special, cu salarii speciale și că nu se aplică regulile generale pentru bugetari. Dar, pe de altă parte, cer să li se aplice toate sporurile de la bugetari. Ei dau în judecată spunând că sporul x, care se aplică la bugetari, lor nu li se aplică, iar instanța constată că și lor ar trebui să li se aplice, că și ei sunt bugetari. Practic, și aici stă în esență problema, își găsesc justificări pentru a-și maximiza veniturile spunând că e nedrept că alți bugetari primesc același spor. 

Dacă unii din Guvern, care fac legi, au sporul x, atunci și judecătorii care au aceeași responsabilitate ar trebui să primească acest spor de 25% sau de cât o fi el. Apoi dau în judecată și se constată că ar trebui să-l primească. Asta a fost prima dată în 2012, când s-au tăiat salariile, și ei au spus că lor nu trebuia să li se taie. Adică la toți bugetarii da, lor nu. Apoi au dat în judecată, au câștigat la CCR, iar statul le-a plătit retroactiv sporul pe toți anii trecuți. Ei și-au dat retroactiv cei 25% tăiați de Boc”, a mai declarat, pentru FANATIK, Sergiu Bogdan.

Acesta subliniază că faptul că magistrații sunt plătiți de la bugetul de stat creează impresia că și ei ar fi bugetari, când de fapt acest concept, această încadrare nu ar trebui să li se aplice lor.

„Din toate perspectivele, magistrații nu sunt bugetari: din perspectiva vârstei de pensionare, a duratei, a programului de lucru. E un statut cu totul special. Singura chestie e că sunt plătiți din bani publici. E singurul element comun cu ceilalți bugetari. Aici e miezul contradicției, nu poți fi și salariat și independent. Adică tu ești angajat la stat, adică ești subordonat angajatorului care-ți dă salarii, dar pe de altă parte tu îi dai peste cap statului că tu ești magistrat, adică ești dincolo de angajator.

Ei speculează statutul acesta dual. Când sunt magistrați și înafara sistemului bugetar, când sunt bugetari. Iar problema e că ei nu câștigă aceste drepturi printr-o decizie administrativă, ei le câștigă prin hotărâri judecătorești. Jumătate dau în judecată și judecă cealaltă jumătate, iar apoi dau în judecată ceilalți judecători și judecă primii și în final beneficiază toți, însă, mare atenție, ca urmare a unei hotărâri judecătorești, nu urmare a unei modificări legislative”, a mai declarat, pentru FANATIK, avocatul Sergiu Bogdan.

Acesta susține că legiuitorul ar trebui să specifice pur și simplu care sunt salariile judecătorilor, pentru judecătorie, pentru tribunal și curte de apel și gata, fără să fie o raportare la ceilalți funcționari. Iar, în ceea ce-i privește pe procurori, aceștia nici măcar nu ar trebui să fie încadrați în categoria magistraților. Nu în ultimul rând, acesta susține că în rândul judecătorilor există o altă problemă în ceea ce privește salarizarea acestora.

„Mai este o șmecherie subtilă doar în justiție. Dacă tu îți obții gradul de judecător de curte de apel, dar tu ești la judecătorie, atunci tu primești salariul de judecător de curte de apel. Asta doar pentru că și-ai putut obține gradul, ceea ce e relativ formal de obținut. Adică, dați-mi exemplu un domeniu unde ești plătit ca manager, deși tu ești portar. Ei spun că nu sunt posturi, dar asta e, și eu aș vrea să fiu manager, dar dacă nu e o funcție valabilă. E o chestie obiectivă, un număr fix de posturi. Peste tot salariul e în funcție de ce job ai, nu în funcție de ce salariu ai fi putut să ai dacă ar fi loc liber. Ei spun însă, tu ești judecător de curte, dar cum nu sunt locuri tu judeci la judecătorie, dar îți dăm salariu de curte”, a mai declarat, pentru FANATIK, Sergiu Bogdan.

Impactul bugetar al majorării salariilor magistraților

De cel puțin cinci săptămâni a circulat pe surse un document al Ministerului Finanțelor, marcat ca fiind „confidențial” (vezi mai joc), însă neasumat oficial de către autorități. Aici apare prima estimare a impactului bugetar al majorărilor retroactive, începând cu anul 2018, a salariilor din justiție, estimarea fiind de 16 miliarde lei, adică peste trei miliarde de euro. Din această sumă, peste 5 miliarde lei ar reprezenta dobânda penalizatoare începând cu anul 2018.

„Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, se arată în documentul ministerului.

Suma este una uriașă și ea vine în contextul în care Executivul și-a asumat răspunderea pe un pachet de măsuri fiscale prin care se încearcă reducerea deficitului bugetar. Spre exemplu, măsurile de reducere a cheltuielilor guvernamentale sunt prevăzute a avea un impact de 633 milioane lei în acest an și 16 miliarde lei în următorii șase ani. Economiștii sunt de părere că, în acest moment, Guvernul pur și simplu nu are acești bani și că singura soluție ar fi o soluție de negociere pentru amânarea acestor plăți.

„E o sumă uriașă pe care statul nu o are în momentul de față și nu are de unde să plătească această sumă. E de datoria Guvernului acum să negocieze cu reprezentanții magistraților pentru o plată eșalonată a acestor drepturi, asta pentru că pur și simplu nu există acești bani. Statul ar trebui fie să se împrumute, fie să-i ia din alte domenii, de la protecție socială sau de la investiții. Aici e o mare problemă economică, o vulnerabilitate a statului român și e de datoria autorităților să încerce să o rezolve. 

16 miliarde de lei înseamnă dublul banilor pe care statul trebuie să îi dea profesorilor. E suma necesară pentru creșterea pensiilor în viziunea noii legi, pentru că în mod normal pensiile ar trebui să crească cu peste 20 de miliarde, dacă s-ar aplica legea aflată în vigoare. Statul vrea însă să modifice această lege pentru a-și reduce impactul bugetar, să nu crească cu 16%, ci cu 14%, și nu de la 1 ianuarie ci de la 1 martie. În esență nu există acești bani și sunt foarte curios cum vor fi aplicate aceste decizii când nici măcar pentru profesori, care au făcut grevă atâtea săptămâni, nu am reușit să creștem salariile”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu, care subliniază că autoritățile trebuie să vină urgent cu un act normativ pentru că hotărârile instanțelor sunt însoțite și de penalități pentru neplata la timp, deci sumele ar putea fi și mai mari.

De altfel, nota confidențială a Ministerului de Finanțe subliniază că statul român a fost executat silit cu aproape un miliard de euro ca urmare a deciziilor instanțelor de judecată în perioada 2010-2022. „Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferențe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în documentul citat.

Magistrații comparați cu pușcăriașii

În principal, ministerul se plânge de „fenomenul litigios fără precedent”, susținând că din anul 2008 au fost peste 22.000 de procese pentru recuperarea drepturilor salariale restante doar pentru magistrați. „Fenomenul litigios fără precedent vizând drepturi salariale sau de natură salarială restante în sistemul judiciar, a generat începând cu 01 ianuarie 2008 până la finalul anului 2022, peste 22.800 de acţiuni în care Ministerul Finanțelor a fost chemat în judecată alături de Ministerul Justiţiei și/sau Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de pârât și/sau chemat în garanție”, se arată în documentul Ministerului de Finanțe.

Mai mult, oficialii din minister subliniază că aceste litigii vin în contextul în care „nivelul salarizării magistraților este unul care situează această categorie în vârful piramidei salarizării în sectorul public” și îi compară pe magistrați cu pușcăriașii pentru că cer daune morale dat fiind locul de muncă.

„Ne confruntăm cu un nou val de litigii, având ca obiect: acordarea de daune morale, motivat de o desfășurare a activității în instanțe/parchete de natură să afecteze sănătatea la locul de muncă (similar pretențiilor formulate de persoanele din penitenciar pentru insuficiența spațiului de detenție); acordarea sumelor de bani aferente posturilor vacante (ex. drepturile salariale ale judecătorilor aflați în concediu de creștere a copilului să fie achitate celor ”rămași” la locul de muncă.) – a se vedea Hotărârea CSM nr.2225/2023; creșterea artificială a remunerației aferente ultimei luni de activitate”, se mai arată în documentul citat.

Majorarea s-ar aplica și pensiilor speciale

Mai mult, Ministerul Finanțelor subliniază că această majorare a salariilor magistraților ar duce și la majorarea pensiilor speciale de care beneficiază foștii magistrați în condițiile în care acestea au fost stabilite pe baza salariului brut din ultima lună de activitate. Surprinzător, în documentul ministerului se arată și discrepanțele ce există între pensiile magistraților și cele ale altor foști angajați, fiind subliniat faptul că judecătorii și procurorii pot ieși la pensie la 50 de ani.

„Prin majorarea acestor venituri salariale cu 25% se ajunge și la majorarea cu 25% a pensiilor speciale acordate judecătorilor. Prin majorarea acestor venituri salariale cu 25% se ajunge și la majorarea cu 25% a pensiilor speciale acordate judecătorilor. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei”, se arată în documentul citat.

Spre exemplu, FANATIK a scris că fostul ministru de justiție și fost judecător CCR, Tudorel Toader a încasat în plus la pensie ca diferențe compensatorii, inclusiv din recalcularea VRS 397.000 lei în anul 2022. Astfel, Ministerul de Finanțe spune că sistemul de salarizare din justiție va deveni imposibil de administrat, existând riscul ca, tot prin intermediul justiției, și alți bugetari să ceară majorări salariale.

„Depăşirea pe această cale a plafoanelor impuse de Legea-cadru nr.153/2017, instituite tocmai pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare, va face sistemul de salarizare din sistemul justiţiei impredictibil şi imposibil de administrat, cu un impact bugetar major, care se va răsfrânge indirect, prin utilizarea elementelor jurisprudențiale şi asupra tuturor celorlalte familii ocupaţionale”, arată sursa citată.

În concluzie, memoriul Ministerului de Finanțe subliniază că pretențiile salariale ale magistraților vor accentua discrepanțele din sectorul public, unde vor exista două categorii de salariați: cei plătiți prin lege și cei plătiți prin acte administrative, fie ele hotărâri ale unor instituții precum CSM sau decizii ale instanțelor. Nota ministerului se încheie cu menționarea riscului ca statul să fie incapabil să plătească aceste sume imense.

„Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese. O astfel de situaţie este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României, realitate care nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică, este problematică”, mai arată sursa citată.

Reacția critică a magistraților

Versiuni ale acestui document au apărut în presă recent, iar magistrații atât prin vocea CSM-ului dar și prin Asociația personalului din Justiție au reacționat critic față de pozițiile exprimate în acest document. Magistrații au criticat în principal menționarea unui „fenomen litigios fără precedent”, susținând că același lucru l-au făcut și alți angajați ai statului, problema reală fiind în modul greșit în care a fost emisă legislația în cauză.

„Nota de informare face trimitere la un fenomen litigios fără precedent vizând drepturi salariale sau de natură salarială restante în sistemul judiciar, începând cu 01 ianuarie 2008 până la finalul anului 2022, respectiv peste 22.800 de acţiuni, despre care tot autorii afirmă că au fost în mare parte admise. Aceasta denotă faptul că acţiunile magistraţilor erau justificate fiind admise prin hotărâri judecătorești definitive şi executorii, care se bucură de autoritate de lucru judecat astfel încât se prezumă că reflectă adevărul şi fac dreptate părţilor litigante şi nu pot fi supuse îndoielii în ceea ce privește dezlegarea problemelor de drept supuse analizei”, se arată în comunicatul asociației magistraților, unde se subliniază că numărul mare de litigii semnifică „strigătul de disperare al celor care se luptă de mult timp cu un sistem slab finanțat, cu organigrame subdimensionate, cu multe posturi vacante, rămase neocupate dat fiind politicile deficitare de atragere a unor persoane profesioniste în sistem”.

La fel, și CSM notează că „evidentele statistice pun în lumina faptul că din anul 2008 până în prezent s-au înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești un număr total de 888.744 de cauze având că obiect drepturi salariale, dintre care 855.321 promovate de alte categorii profesionale, cu mult mai mult decât totalul de 33.423 de acțiuni formulate în aceeași perioada de personalul din sistemul justiției”.

Notă Ministerul Finanțelor, impact bugetar salarii magistrați by Laurentiu Sirbu on Scribd

ADVERTISEMENT
Titularul de azi al României a aflat că a fost vândut, imediat după...
Titularul de azi al României a aflat că a fost vândut, imediat după victoria istorică » „Cred că au și virat banii în cont”
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României...
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
VIDEO EXCLUSIV Mesaje impresionante de la rude, prieteni și antrenori pentru jucătorii naționalei...
VIDEO EXCLUSIV Mesaje impresionante de la rude, prieteni și antrenori pentru jucătorii naționalei și selecționer. ”Faceți istorie!”. Am strâns emoțiile de la Euro într-un clip de poveste pentru România!
Produsul cu care o mică localitate din România a devenit cunoscută în toată...
Produsul cu care o mică localitate din România a devenit cunoscută în toată Europa. Germanii sunt cei mai interesaţi şi plătesc şi 100 euro pe kilogram
Cum a marcat-o pe Mihaela Borcea divorțul dureros de Cristi Borcea! A dat...
Cum a marcat-o pe Mihaela Borcea divorțul dureros de Cristi Borcea! A dat cărțile pe față, la 13 ani de la separare
Bianca Drăgușanu, apariție de senzație în costum de baie. Wow, în ce ipostază...
Bianca Drăgușanu, apariție de senzație în costum de baie. Wow, în ce ipostază sexy s-a pozat! FOTO
AVEM deciziile pentru PENSIONARI! CINE ia BANI în PLUS la PENSIE
AVEM deciziile pentru PENSIONARI! CINE ia BANI în PLUS la PENSIE
Edi Iordănescu, primele declarații după VICTORIA ROMÂNIEI de la München. Ce a transmis...
Edi Iordănescu, primele declarații după VICTORIA ROMÂNIEI de la München. Ce a transmis antrenorul
Schimbări la produsele Apple. Utilizatorii vor fi uimiți
Schimbări la produsele Apple. Utilizatorii vor fi uimiți
Irina Columbeanu, ținută de peste 10.000 de euro în timpul plimbării din Cluj-Napoca...
Irina Columbeanu, ținută de peste 10.000 de euro în timpul plimbării din Cluj-Napoca făcută alături de tatăl ei. Obiceiul de lux moștenit de la mama ei, Monica Gabor
Un oligarh ucrainean răscumpărat de Putin și adus la Moscova cere Rusiei să...
Un oligarh ucrainean răscumpărat de Putin și adus la Moscova cere Rusiei să cucerească Odesa: „Zelenski și păpușarii occidentali vor război”
Ce diferență de vârstă există între Delia Matache și Edi Iordănescu, fostul ei...
Ce diferență de vârstă există între Delia Matache și Edi Iordănescu, fostul ei iubit. De ce s-a despărțit, de fapt, de antrenorul naționalei României