Cum au fost salvate pensiile speciale de către CCR. O decizie a Curții din 2010, ignorată în 2023

Legea adoptată de către Parlament reprezintă implementarea unor obiecții anterioare ale Curții Constituționale, iar noua „reformă” a pensiilor speciale vizează doar creștere în ritm de melc a vârstei de pensionare pentru magistrați și impozitarea cu până la 20% a acestor venituri. Complicitatea dintre Curte și politicieni a făcut ca reforma radicală din 2010 să nu mai poată fi aplicată, cu toate că la acea vreme tăierea pensiilor speciale a trecut testul de constituționalitate.

Modelul ignorat din 2010

Timp de câțiva ani, românii au scăpat parțial de povara plății pensiilor către casta de privilegiați care beneficiau de „pensie de serviciu”, cu excepția foștilor magistrați pentru care Curtea Constituțională statuase că pensia specială este o garanție a independenței acestora. Eliminarea celorlalte pensii speciale a fost făcută de către guvernul Boc printr-o lege foarte simplă și clară, prin comparație cu legea nou adoptată care, în esență, perpetuează un sistem inechitabil față de marea majoritate a populației.

Legea 119/2010 avea doar 12 articole, primul fiind cel mai important, iar restul aveau doar rostul de a clarifica aspecte legate de aplicare, de unele situații particulare sau de stabilirea unor termene privind recalcularea anumitor pensii care până atunci intrau în categoria celor speciale.

„Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi”, prevedea articolul 1 al legii.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Pensiile speciale, tăiate inițial cu aprobarea CCR

Imediat după adoptare, legea a fost contestată la Curtea Constituțională, care s-a pronunțat prin Decizia 871/2010, dând câștig de cauză Guvernului. În esență, Curtea a respins aserțiunea autorilor sesizării după care ar fi știrbit dreptul la pensie, iar legea s-ar aplica retroactiv pentru pensiile aflate în plată.

„Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat (…) Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”, motiva CCR.

În consecință, dobândirea unei pensii speciale nu impune statului să asigure perpetuitatea acestui drept, singurul „drept câștigat” fiind  doar cel la pensia primită în baza contribuțiilor la fondul de pensii, de care statul nu se poate atinge.  În ce privește criticile de retroactivitate, Curtea le-a respins invocând o decizie anterioară, 458/2003 în care se stipula: „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”. Cum stagiul de cotizarea și vârsta eligibilă nu erau afectate de reglementările noi și nici contribuțiile deja realizate, nu se putea vorbi de retroactivitatea legii.

Tot atunci, CCR stabilea că trebuie să existe o justificare obiectivă și rațională pentru care sunt pensiile speciale eliminate, fiind enumerate condițiile necesare, pe care Legea 119/2010 le respecta: „necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat.”

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

Odată cu guvernele conduse de Victor Ponta, sistemul de pensii speciale a fost reinstituit, ba chiar extins. Ulterior, când discuția privind desființarea pensiilor speciale a fost reluată, încercările au fost atât de prost făcute, încât suspiciunea că tentativele au fost deliberat viciate din punct de vedere legal este una rezonabilă. În consecință, tentativele au eșuat la Curtea Constituțională, una dintre cele mai lamentabile fiind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor în 2021, după ignorarea grosolană a procedurilor parlamentare privind adoptarea unei legi.

Judecătorii CCR se dezic de propria jurisprudență

Practic, modelul din 2010, care se dovedise viabil din punct de vedere al constituționalității, nu a fost luat în calcul la niciuna dintre tentativele de eliminare a privilegiilor instituit de către pensiile speciale. Între timp și Curtea s-a dezis de propria jurisprudență după cum arată Decizia 467/2023, publicată în luna august, când s-a pronunțat pe precedenta încercare de reducere a pensiilor speciale.

În primul rând, judecătorii CCR din 2023 susțin că eliminarea pensiilor speciale nu se face decât pentru viitor întrucât legea ar fi retroactivă, lucru pe care judecătorii din 2010 l-au respins. Decizia din august infirmă ceea ce tot Curtea a statuat limpede în anul 2010. „Succesivitatea lunară a cuantumului pensiei nu poate fi calificată ca fiind o chestiune pendinte, în virtutea căreia statul să se prevaleze de a adopta reglementări de natură să reașeze modul de calcul al pensiei, ci un drept dobândit în urma consolidării definitive a raportului juridic dintre stat și beneficiar. Ca atare, drepturile legal câştigate anterior din actul pensionării nu pot fi afectate”, se arată în Decizia 467/2023.

Pentru a justifica haiducia juridică în folosul specialilor, judecătorii Curții apelează la o punere în context a deciziei din 2010, care să explice diferența de evaluare. „Exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, (și a întregii jurisprudențe a Curții Constituționale bazate pe aceasta) trebuie raportată la situația excepțională de criză economico-financiară în care s-a găsit statul român, în contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a încadrat în cerința apărării securității sale naționale”, susțin judecătorii din 2023.

Numai că „exegeții” în robe purpurii de la CCR au lăsat deoparte și alte considerente invocate explicit de predecesorii lor din 2010 și care rămân valabile și astăzi, chiar și fără existența unei crize economice mondiale de proporții: „necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem”. Or, necesitatea reformării sistemului de pensii este actuală și astăzi, precum și eliminarea inechităților în care bătrâni care au pensii pe contributivitate au venituri de mizerie, după decenii de activitate în care statul le-a luat impozite ca să plătească și pensiile specialilor.

Pensiile „raționale” ale magistraților

De altfel, diferențierea stridentă între „plebe” și „speciali” este evidentă și în ce privește modul în care CCR a respins stabilirea bazei de calcul pentru pensiile speciale ale magistraților. Prin proiectul de lege respins anterior, baza de calcul a pensiei se stabilea în funcție de veniturile judecătorilor și procurorilor în cei 25 de ani de activitate necesari pentru ieșirea la pensie, în loc de veniturile din ultima lună de activitate. Schimbarea ar fi redus considerabil pensiile foștilor magistrați întrucât veniturile din ultima lună sunt considerabili mai mari decât la debutul carierei.

Dar judecătorii de la Curtea Constituțională au spus că acest nou mod de calcul ar fi „lipsit de raționalitate”, deși pentru restul românilor pensiile se calculează în funcție de contribuțiile făcute de-a lungul întregii cariere profesionale, chiar și pentru perioadele în care veniturile, deci și contribuțiile la asigurările sociale, au fost mici. Adică ce este rațional pentru cei de rând devine lipsit de raționalitate pentru magistrați, care chiar și așa ar fi avut pensii mai mari decât cele la care ar fi îndrituiți pe baza principiului contributivității:

„Adunarea cuantumului indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din cei 25 de ani necesari pensionării și împărțirea sumei rezultate la 300 pentru a determina baza de calcul constituie un aspect lipsit de raționalitate în stabilirea unei pensii de serviciu pentru că, în realitate, reprezintă o modalitate de reducere a bazei de calcul, care nu poate conduce, în mod obiectiv, la un cuantum al pensiei cât mai apropiat de cel al venitului ce reprezintă indemnizaţia pentru activitatea desfăşurată în calitate de magistrat”, se spune în Decizia 467/2023.

După această decizie, nu mai surprinde că noua lege reduce doar marginal din pensiile speciale. Însă pe termen lung, consecințele ar putea fi mult mai serioase. Decizia 467 nu doar că a limitat dimensiunile actualei reforme a sistemului de pensii, ci oferă jurisprudența necesară de a bloca și ale eventuale încercări. De exemplu, o lege care ar fi copiată după legea din 2010, care atunci a fost constituțională, ar fi neconstituțională după Decizia 467/2023. Practic, pensiile speciale sunt imune la orice încercare de eliminare până când va muri și ultimul dintre actualii „speciali”. Mai mult, foștii parlamentarii pot spera, în baza acestei decizii, că își vor primi și ei înapoi pensiile speciale, ultima dată anulate în vara acestui an.