De unde va plăti Guvernul pensiile speciale în anii următori. „Românii vor cotiza mai mult decât vor primi înapoi”

Economiștii din cadrul BNR au avertizat încă de la începutul anului că toate cheltuielile cu pensiile speciale s-ar putea dubla în următorii ani, ceea ce ar putea amplifica problemele bugetului asigurărilor sociale, aflat deja pe deficit. Cum autoritățile au spus repetat că pensiile militare nu sunt pensii speciale, iar, în ceea ce privește pensiile magistraților, reforma recentă pare a nu avea vreun impact bugetar, economiștii subliniază că în anii următori autoritățile se vor confrunta cu o adevărată problemă: finanțarea sistemului de pensii. În acest context, soluțiile extreme sunt fie majorarea vârstei de pensionare, fie o nouă majorare a impozitelor pentru acoperirea acestor costuri.

Pensiile speciale și povara bugetară

Miercuri, Senatul României, în calitate de prim for sesizat, a votat amendamentele propuse de coaliția de guvernare la legea pensiilor speciale menite să o pună în acord cu recenta decizie a CCR. Deși timp de două luni nu a existat nicio dezbatere pe seama acestor modificări, senatorii au votat amendamentele ce nici măcar nu au venit însoțite de un impact bugetar. Principalele modificări vizează interdicția ca pensia de serviciu să nu mai poată depăși venitul net din ultima lună de activitate, iar pensia se va calcula ca 80% din media indemnizațiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate, în condițiile în care acum se ținea cont de venitul din ultima lună. Unul dintre cele mai controversate aspecte vizează creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 60 de ani, fapt ce se va întâmpla abia în anul 2062, adică peste 39 ani – în urma unei creșteri cu câte 4 luni în fiecare an. Legea prevede că în următorii cinci ani statul nu va introduce nicio modificare la sistemul de pensii speciale.

În contextul în care guvernanții au spus în mod repetat că pensiile militarilor nu intră la categoria pensiilor speciale și că ele nu trebuie să fie incluse în reforma pensiilor la care România s-a angajat prin PNRR, întrebarea care se naște este cum anume va acoperi Guvernul costurile pensiilor speciale. La începutul acestui an, oficialii din BNR subliniau că în prezent impactul bugetar al pensiilor speciale reprezenta 0,85% din PIB, însă acest procent s-ar putea dubla în doar 2-3 ani.

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toți ceilalți muritori: durata de cotizație, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, ne-sustenabilă”, declara Eugen Rădulescu, șeful Direcției de stabilitate financiară din BNR.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În bugetul pe anul 2022, pensiile speciale au costat bugetul statului 12 miliarde lei, însă cea mai mare parte a acestei sume (circa 10 miliarde) o reprezintă pensiile militarilor, a celor din MAI și serviciile de informații. Restul de până la 12 miliarde acoperă pensiile speciale ale magistraților, diplomaților, angajaților de la Curtea de Conturi și CCR și celelalte câteva categorii de beneficiari. Economiștii subliniază că impactul bugetar reprezenta anul trecut 75% din suma pe care Guvernul vreo să o strângă prin noile taxe și impozite ce vor intra în vigoare de la începutul anului viitor. Mai mult, aceste cheltuieli vor veni în contextul în care cheltuielile bugetare vor crește în multe sectoare – de la apărare la pensiile de stat – și în condițiile în care autoritățile vor să ajungă cu deficitul bugetar la 3% în următorii doi ani. În acest context, autoritățile vor să pună în efect reforma pensiilor speciale după terminarea PNRR, acolo unde România se angaja să reformeze sistemul de pensii sub pragul de 10% din PIB.

„Dacă comparăm bugetul pensiilor speciale, 12 miliarde de lei anul acesta, cu suma preconizată prin taxe de către stat anul viitor, care e 16 miliarde, vedem că trei sferturi din această creștere de taxe reprezintă pensiile speciale. Mai mult, în anii care urmează vom avea creșteri tot mai mari de cheltuieli pe multiple direcții. Vor fi cheltuieli pentru armată, pentru pensiile publice de stat – prin urmare, nu i se oferă societății un răspuns – cum putem noi să creștem cheltuielile, ca pondere în PIB, și în același timp să reducem și deficitul bugetar? Evident, nu există un răspuns”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Numărul pensionarilor speciali, în creștere

În raportul pe anul 2022, Consiliul Fiscal atrăgea atenția asupra riscurilor care există în ceea ce privește deficitul bugetului asigurărilor sociale, estimând o creștere semnificativă pentru anul 2025 în condițiile în care cei care se pensionează în acești ani o vor face cu pensii mult mai ridicate. „Estimările pentru anii următori arată că deficitul bugetului de asigurări sociale va scădea ușor în 2023, înregistrând un nivel de 20,2 mld. lei, urmând să se adâncească semnificativ în următorii doi ani, până la 29,3 mld. lei în 2025. Consiliul Fiscal a atras atenția asupra faptului că în continuare persistă riscuri cu privire la acest agregat de cheltuieli, din cauza pensiilor mai ridicate ale celor care se pensionează în anul 2023, comparativ cu cei pensionați anterior. Totodată, cheltuielile sociale (salarii, pensii și alte beneficii sociale), care în context european, ca procent în PIB, nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone pot fi copleșitoare”, se arată în raportul citat.  De altfel, în analiza Consiliului Fiscal, care merge pe ideea că autoritățile vor face o reformă serioasă în domeniul pensiilor, se estimează un deficit bugetar al asigurărilor sociale de stat de 80%.

Mai mult, economiștii subliniază că în următorii ani cheltuielile cu pensiile speciale vor crește exponențial odată cu creșterea numărului de pensionari speciali. Practic, aceștia susțin că Executivul are pe masă o bombă cu ceas.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Pensiile speciale sunt o bombă cu ceas. În următorii zece ani, aproape 80% dintre cei care vor urma să beneficieze de aceste pensii vor ieși la pensie, marea lor majoritate fac parte din generația decrețeilor. Va fi interesant de văzut de unde va face Guvernul rost de acești bani în condițiile în care și în momentul de față statul se împrumută pentru a plăti inclusiv aceste pensii speciale. Chiar și noua reformă a pensiilor speciale nu vine cu un studiu de impact, asistăm practic la o creștere a beneficiilor pentru acești oameni.

Magistrații vor ieși la pensie cu 80% din media lunară a salariilor din ultimii patru ani, inclusiv sporurile. Asta în condițiile în care pentru restul românilor, care nu sunt speciali, pensiile sunt calculate în funcție de contribuțiile pe tot parcursul vieții. Sunt mult probleme, sfatul meu pentru români este să încerce să caute un loc de muncă în aceste domenii, asta dacă vor să aibă o bătrânețe fericită”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Profesorul de economie Radu Nechita susține că ne putem aștepta o dublarea acestor costuri în condițiile în care vorbim de un sistem bazat pe privilegii ce funcționează prin extinderea lor la alte categorii. „Bineînțeles că e de așteptat să vedem o dublare a impactului bugetar. Privilegiile, la început nu par însemnate, dar apoi se amplifică, se rostogolesc și vin alții la rând. Dacă alții pot, noi de ce nu putem. În momentul în care începi distribuirea privilegiilor începi de fapt o licitație și un concurs de jefuit ceaunul comun. Primul privilegiu pus în practică transmite ideea că acel articol din Constituție, că nimeni nu e deasupra legii, nu valorează nimic. Asta pentru că vin deștepții care au terminat dreptul și o să ne spună că e pe categorii de cetățeni și că tu nu ai înțeles subtilitățile legislației”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Reforma pensiilor speciale adoptată miercuri în Senat nu are însă doar reduceri de cheltuieli, oricât de mici ar fi ele. Pentru personalul auxiliar de pe lângă parchete și instanțe cuantumul de calcul al pensiilor speciale va fi majorat de la 65% la 80%, ca pentru toți magistrații. Economiștii sunt de părere că problema pensiilor speciale nu reprezintă decât bomboana de pe tort, fiind în fapt doar o mică problemă a problemei majore reprezentate de finanțarea sistemului de pensii.

„Sistemul de pensii speciale, așa scandalos cum este el, e făcut pe sistemul de pensii nespeciale, pensiile de stat din pilonul I. Problema de aici este. Dacă toate pensiile ar merge la pilonul II, unde fiecare ar putea pune deoparte în conturi individualizate, nu s-ar mai putea juca această alba-neagra al jefuirii ceaunului comun. Sistemul nostru permite abuzuri și privilegii care trec pe sub radar. Pensiile normale sunt undeva la 10% din PIB, deci problema e de zece ori mai mare. Problema pensiilor speciale se va agrava, dar în aceeași proporție se va agrava și problema pensiilor nespeciale”, a mai declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Majorarea vârstei de pensionare sau impozite noi

În ultimii ani, țări precum Spania sau Franța au adoptat reforme importante ale sistemelor de pensie, majorarea vârstei de pensionare ducând la proteste masive în Hexagon. În România, premierul Marcel Ciolacu a respins categoric această posibilitate, susținând că prioritatea este creșterea speranței de viață. „Trebuie o corelare între vârsta de pensionare şi speranța de viață. Avem o speranţă de viaţă mai redusă faţă de celelalte state europene, nu poţi să aplici reguli în România ca în Franța. Nu e momentul să ajungem iar la o criză socială pe niște povești. Oamenii se simt nedreptățiți. Cred că prioritatea noastră e să creștem speranța de viață, pe urmă vorbim de modificări”, spunea liderul PSD.

Economiștii sunt însă de părere că ideea nu poate fi exclusă în condițiile în care aceste costuri sunt în continuă creștere. Adrian Negrescu spune că este una din alternativele propuse chiar de către Banca Mondială în condițiile în care România are nevoie de circa două milioane de noi angajați care să susțină ieșirea la pensie a decrețeilor.

„Banca Mondială ne recomandă încă din 2010 drept soluție alternativă creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani. De ce? Pentru că, din păcate, din urmă nu prea mai vin alți oameni, sporul natural al României este foarte scăzut, tinerii nu se angajează, avem mai mult de jumătate din populația activă nu lucrează în momentul de față. Noi dacă nu vom crea în următorii ani undeva la nivelul a două milioane de locuri de muncă nu cred că vom avea de unde să plătim nici pensiile obișnuite în condițiile în care la cei 5,5 milioane de pensionari se vor adăuga încă 1,7 milioane de pensionare. Decrețeii, care până în 2030 vor ieși la pensie. Deci ne trebuie încă 2 milioane de angajați, iar în momentul de față nu există perspectivele apariției unei noi clase de muncitori, capabile să plătească atât pensiile de stat, cât și pensiile speciale”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că Executivul nu are nici posibilitatea de a introduce noi taxe pentru a suporta aceste cheltuieli pentru că pur și simplu economia nu poate susține noile dări. În aceste condiții, autoritățile sunt obligate, mai devreme sau mai târziu, să facă o reformă a aparatului administrativ, singurul de unde se poate tăia din cheltuieli acum.

„Avem două opțiuni, fie diminuăm drastic cheltuielile statului și valorificăm activele statului, adică eficientizăm tot ce înseamnă stat, fie mărim impozitele. Eu nu cred că se va putea face acest lucru doar prin majorarea taxelor pentru că ar trebui să crească uriaș, ceea ce nu se va întâmpla. România e astfel pe un drum fără ieșire. E condamnată să facă niște reforme. Trebuie să taie de la partea administrativă și de la companiile de stat, de la învățământ, armată, sau sănătate nu mai au cum să taie, iar aici cheltuielile nu pot decât să crească. Pensiile speciale erau un sector unde puteai să faci aceste reduceri de cheltuieli, dar evident nu se dorește. Asta înseamnă că va trebui să alocăm bani din altă parte”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

O altă soluție, pe lângă majorarea vârstei de pensionare, este scăderea pensiilor prin intermediul inflației. Economiștii subliniază că, deși pensiile sunt indexate cu rata inflației, acest lucru nu este suficient pentru a acoperi pierderea puterii de cumpărare a acestora. „Se va majora vârsta de pensionare, se va mări probabil contribuția și se va reduce pensia. Fie în mod explicit, prin formulă de calcul, fie prin inflație. Rata inflației se calculează într-un fel, toată lumea a văzut cifra oficială de 10%, dar alimentele au crescut cu 25%, deci pensiile s-au redus cu 15%. Românul, care câștigă salariul minim pe economie toată viața lui, el va plăti în sistemul de pensie mai mulți lei decât va primi înapoi la pensie. Salariatul cel mai sărac este perdantul acestui sistem de pensii. De fapt, câștigătorii sunt privilegiații, cei în favoarea căruia operează această redistribuire”, a mai declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

„Chiar dacă s-ar indexa integral cu rata inflației, tot se pierde pentru că indexarea nu face decât să readucă pensia la un anumit nivel. De asta scade, ca pondere în PIB, cheltuiala cu pensiile. Câtă vreme în România cheltuielile cu pensiile normale scad ca pondere în PIB, iar cele cu pensiile speciale cresc, e foarte limpede că se ia de la unii și se dă la ceilalți”, a declarat și profesorul Bogdan Glăvan, care subliniază că practic costurile pensiilor speciale au fost acoperite, cel puțin pe moment, prin scăderea pensiilor de stat, al căror procent din PIB a scăzut. „La pensiile normale, în ultimii ani, cheltuiala cu pensiile ca procent din PIB a scăzut. Opt milioane de pensionari, le-au fost tăiate pensiile pentru că felia oferită lor din venitul național scade, în vreme ce felia alocată pensiilor speciale crește. Așa se face rost de bani pentru pensiile speciale, cel puțin pe termen scurt, scăzând pensiile celelalte”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.