Cum funcționează Iron Dome, sistemul anti-rachetă ce ar putea fi utilizat de România. Arma care a eliberat Israelul de teroarea bombardamentelor Hezbollah

Ministrul Apărării Vasile Dîncu a efectuat, săptămâna trecută, o vizită în Israel, iar publicația Haaretz a scris că oficialul român a discutat inclusiv posibilitatea achiziționării sistemului anti-rachetă Iron Dome (Cupola de Fier), pe care armata israeliană îl folosește cu succes împotriva tirurilor cu rachete trase de organizația Hamas din fâșia Gaza sau de milițiile Hezbollah din Liban.

Sistemul care protejează populația Israelului de rachete

Pe lângă eficiența dovedită în luptă, sistemul este unul foarte versatil, putând fi utilizat pentru distrugerea mai multor tipuri de ținte: rachete cu rază scurtă de acțiune lansate de pe sisteme mobile (frecvent utilizate în războiul ruso-ucrainean de ambele părți), avioane și elicoptere, precum și drone. Este folosit de Israel din 2011 și a devenit cunoscut prin faptul că a eliminat aproape complet amenințarea tirurilor de rachete din Gaza sau Liban.

Companiile israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries au creat Iron Dome ca soluție pentru rezolvarea unei probleme de securitate ce devenit evidentă în cursul războiului din 2006 dintre Israel și Hezbollah, când milițiile șiite au trimis aproape 4.000 de rachete lansate de pe sisteme Katiușa, de producție sovietică, asupra nordului Israelului, tiruri care s-au soldat cu 44 de victime civile, în timp ce alți 250.000 de israelieni s-au refugiat în sudul țării. Însă și zona de sud a avut de suferit în anii 2000 din cauza Hamas, care a început să trimită rachetele Qassam de pe lansatoare Grad, care le-au dat o rază de acțiune mai mare.

Lucrurile s-au schimbat însă radical din 2011 când sistemul Iron Dome a devenit operațional. Sistemul are trei componente esențiale. Primul este radarul care detectează amenințarea și stabilește viteza cu care se deplasează. A doua componentă este sistemul de control care stabilește zona în care va avea loc impactul. În cazul în care racheta ar ateriza într-o zonă nelocuită, Iron Dome nu se va activa. Sistemul este completat cu baterii alcătuite din trei sau patru lansatoare, fiecare dintre ele dotate cu 20 de rachete de interceptare Tamir.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Rată de interceptare de 90%

În esență, orice sistem anti-rachetă este structurat la fel, însă Iron Dome are unele caracteristici specifice. În primul rând, cele trei componente nu se află în același loc, ceea ce îl face mai puțin vulnerabil la tirurile inamice. Comunicarea dintre componente se face pe o linie securizată wireless. Apoi bateriile nu sunt mobile, amplasate pe un camion sau vehicul blindat, ci sunt fixe, fiecare baterie putând oferi protecție unei zone de 150 km².

Spre deosebire de scutul de la Deveselu, gândit să distrugă rachete balistice cu rază medie de acțiune care pot transporta încărcături nucleare, Iron Dome este gândit pentru respingerea rachetelor mici, trase de la distanțe reduse, caz în care reacția trebuie să fie imediată. Mai mult, sistemul israelian s-a dovedit capabil să distrugă obuze de artilerie. Costul unei singure baterii este de circa 50.000.000 dolari, iar cel al unei rachete de interceptare este evaluat la aproximativ 50.000 de dolari.

Iron Dome are avantajul că poate fi folosit atât ziua, cât și noaptea, indiferent de vreme. Potrivit companiei Rafael, rata de interceptare a rachetelor inamice este de 90%, fiind astfel distruse până acum circa 2.000 de rachete trase de vecinii din ostili Israelului. Acest lucru a dus la o scădere spectaculoasă a victimelor în rândul populației civile, precum și a pagubelor provocate de bombardamentele Hamas și Hezbollah.

Vulnerabilitățile sistemului Iron Dome

În pofida acestui lucru, există și puncte slabe ale acestui sistem. După ani la rând în care milițiile Hamas și Hezbollah s-au dovedit neputincioase în a bombarda teritoriul israelian, acestea au găsit câteva vulnerabilități ale Iron Dome. În primul rând, au început să folosească aparate de bruiaj pentru perturbarea comunicațiilor dintre componentele sistemului.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Apoi au început să schimbe tactica de atac: în loc să atace mai multe zone cu lansatoare de rachetă, concentrează tirurile pe aceeași zonă, crescând șansele ca măcar una sau mai multe dintre rachete să scape nedistruse de Tamir-urile lansate de israelieni. Acest lucru ridică și problema eficienței sistemului din punct de vedere al costurilor. O rachetă Qassam costă sub 1.000 de dolari, iar una lansată de pe un sistem Grad doar câteva mii, pe când un interceptor Tamir costă circa 50.000. Acest lucru explică faptul că SUA au fost nevoite să acorde asistență financiară de 2,1 miliarde de dolari pentru ca Israelul să-și poată reface stocurile de rachete.

După izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, s-a speculat că Iron Dome ar putea fi o soluție pentru ucraineni să se protejeze de bombardamentele rusești, însă autoritățile de la Kiev au renunțat la această variantă. „Știm cu toții exemplul Israelului, care își protejează spațiul aerian destul de bine. Știm cu toții de Iron Dome, dar acesta nu asigură protecție de 100%. Am fost în Israel să vorbesc cu producătorii. Iron Dome a fost construit pentru rachete lente, de mică altitudine, cu impact redus care pot fi practic făcute într-un garaj. Iron Dome nu protejează împotriva rachetelor de croazieră sau balistice”, declara, în iulie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, citat de Jerusalem Post.

Achiziția de către România a sistemului Iron Dome a mai făcut obiectul unor speculații în 2018, când Rafael Advanced Defense Systems a anunțat că a încheiat un acord de colaborare cu Romaero, ce a fi cuprins inclusiv achiziția acestui sistem anti-rachetă. Partea română nu a făcut un anunț similar și se pare că achiziția nu a mai avut loc.