Cum își bate joc România de oamenii care vor să adopte un copil. Cei cu dosare vechi, zero șanse de reușită 

Aproape incredibil, dar cât se poate de adevărat cum România a devenit țara care își bate joc de oamenii aflați în proces de adopție a unui copil. Astfel, după zeci de ani de la căderea comunismului, sistemul este în continuare unul înfiorător, unul care mai degrabă sperie și alungă potențialii părinți, în loc să-i primească cu brațele deschise.

Cum își bate joc România de oamenii care încearcă să adopte un copil

Culmea, autoritățile se lăudau de curând că au simplificat procedurile și că în ultima perioadă au fost aproape 1.600 de cazuri rezolvate, adică 1600 de copii care acum zâmbesc liniștiți la adăpostul unei familii, a unor oameni cărora vor învăța în timp să le spună mamă și tată.

Vorbim despre un record al ultimilor 20 de ani, un record care, pesemne, a speriat. Drept pentru care, din nefericire, pentru ceilalți 47.000 de copii aflați încă în grija statului, adopția a redevenit un proces birocratic inuman, lung și uneori fără rezolvare.

Concret, în acest moment, familiile care au decis dintr-un motiv sau altul că vor să adopte un copil au fost împărțite de autorități în două mari tabere. În prima, cea în care se află familiile cu atestat obținut de curând. Atenție! Documentul nu trebuie să fie mai vechi de șase luni.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În clipa, în care atestatul sare de jumătate de an și familia nu a reușit să adopte un copil, atunci aceasta este trecută automat în cea de-a doua tabără, acolo unde se află toți cei care își așteaptă rândul de ani de zile și care tocmai au fost condamnați după ce s-a luat decizia ierarhizării în domeniul adopțiilor.

Ce reprezintă atestatul pe care trebuie să-l aibă fiecare familie care vrea să adopte un copil

Subiectul, unul dureros, necesită și câteva explicații. Așadar, familiile care decid că vor să adopte un copil trebuie să meargă în primă fază la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului de care aparțin. Acestea stau la dispoziție persoanelor care doresc să devină părinți, prin Serviciul Adopții, serviciu unde trebuie depusă o solicitare în vederea obținerii atestatului de persoană/familie aptă să adopte.

Atestatul este eliberat în urma unui proces de evaluare a persoanei/familiei, care se desfășoară pe parcursul a cel puțin șase întâlniri dintre solicitant și o echipă formată din asistenți sociali și psihologi din cadrul Serviciului Adopții.

În toată această perioadă, persoana/familia va fi evaluată din punct de vedere social și psihologic, totodată efectuându-se chiar și un stagiu de pregătire pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Evaluarea socială presupune întâlnirea asistenților sociali cu solicitanții, cu familia acestora, cu vecini, colegi de serviciu în vederea stabilirii capacității sociale de a adopta.

În paralel, familia/persoana care dorește să adopte va trece și prin etapa evaluării psihologice. Aceasta presupune interviuri, chestionare și teste psihologice în vederea determinării profilului psihologic al acesteia. Vorbim despre un aspect cât se poate de important în vederea potrivirii acesteia cu copilul care urmează să fie adoptat.

În urma evaluării, în termen de 60 de zile de la data solicitării atestării în vederea adopției, familia va primi o dispozitie de la instituția la care s-a adresat. Dacă aceasta este favorabilă, atunci familia va fi atestată ca fiind aptă să adopte.

Cinci ani de zile este valabil acest atestat, dar familia în cauză va fi verificată constant dacă nu este reușită încă adopția pentru ca autoritățile să observe dacă toate criteriile mai sunt îndeplinite.

Cum a ajuns statul la decizia ierarhizării familiilor care vor să adopte

În teorie, procedura pare a fi una cu final fericit pentru familiile frumoase care aleg să schimbe destinul unui copil instituționalizat. Doar că, în realitate, centrele de plasament au rămas pline de copii care așteaptă o minune, în timp ce viitorii părinți sunt blocați la ușă de o decizie hilară.

Într-un răspuns primit de o familie care încearcă de mai mult timp să adopte un copil, Direcția Generală de Asistență Socială și Protectia Copilului Sector 6 a recunoscut că regulile au fost schimbate din mers și că există acum o ierarhizare a familiilor.

Astfel, potrivit articolului 46 alin 4 și 5 din Hotărârea Guvernului nr 579/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 273/2004 privind procedura adopției republicată, procesul de potrivire în cazul adopției interne se realizează după următoarele situații:

• în primele șase luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul / familia adoptatoare care răspunde în aceiași măsură criteriilor de includere în cadrul listei și care locuiește în fapt la adresa de domiciliu / reședință din același județ / sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcție de vechimea atestatelor
• începând cu luna a 7-a de la eliberarea atestatului, adoptatorii care răspund în aceiași măsură criteriilor de includere în cadrul listei se ierarhizează la nivel național exclusiv în funcție de vechimea atestatelor

Mai exact, dacă familia nu reușește să adopte un copil în cele șase luni de la obținerea atestatului, copil aflat în același sector sau județ, atunci căutarea lor se extinde național. Ce nu spun autoritățile este că, la rândul lor, ceilalți părinți cu atestate mai noi, din celelalte județe sau sectoare, au prioritate față de toți cei care au depus actele mai din timp.

Ceea ce face ca șansele unei familii cu gânduri frumoase să se diminueze dramatic. Culmea, aceștia ar avea o posibilitate mai mare de a adopta un copil după ce le expiră atestatul pe care îl dețin acum. Concret, familiile ar urma să aplice pentru un nou atestat, ceea ce le-ar da ocazia și prioritatea celor șase luni din început. Evident, în condițiile în care regulile nu se vor mai schimba în următorii ani de zile.

Se întâmplă lucrul acesta și pentru că România a devenit încet, dar sigur specialistă în copii fără copilărie, în copii condamnați încă din primele zile, în doruri și în iubiri care se scriu în cel mai bun caz de la distanță. De altfel, cu voia dumneavoastră, este tot ce a putut să facă o clasă politică pentru un popor care și-a împrăștiat durerea, necazurile și priceperea prin toată lumea.

Atât s-a putut, vorba aceea, atât au gândit aleșii neamului în privința unui subiect delicat, dar pe care autoritățile l-au complicat până la abandon.

Câți copii instituționalizați are România

De remarcat că, în acest moment, există în România 47.000 de copii instituționalizați. Nu mai puțin de 33.500 dintre aceştia sunt în asistenţă maternală şi în plasament la rude sau cunoştinţe, iar 13.500 în centre rezidenţiale, centre de plasament sau case de tip familial.

În ochii lor se regăsesc toate minunile pământului. În sufletele lor, infinite așteptări, unele vechi de când lumea, dureroase și pline de amăgiri. Pentru că toți acești copii nu înțeleg, deocamdată, ierarhia socială, programele de guvernare și nici minciunile din ele.

Aflați la vârste la care zâmbetul, joaca și descoperirile trebuie să le definească universul, aceștia doar s-au pierdut puțin de copilărie. Și statul nu face altceva decât să-i țină în continuare departe de ea.

Pentru că, din păcate, România are și astfel de povești. Și nici că-i pasă. Acesta este adevărul unei țări care nu o dată a preferat să întoarcă spatele, să nu observe și să tacă.