Cum l-a bătut, de fapt, Traian Băsescu pe Adrian Năstase la prezidențiale. Ce probleme cu legea au avut cei doi candidați

Anul 2004 avea să fie unul similar cu finalul erei PSD/PDSR la Palatul Cotroceni. Din luna decembrie a acelui an și până în prezent, social-democrații nu au mai dat niciodată președintele României.

Cum au ajuns Traian Băsescu și Adrian Năstase în turul decisiv al alegerilor prezidențiale

România s-a aflat, între 2000 şi 2004, în timpul celui de-al treilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu. Guvernarea a fost de asemenea una social-democrată, în fruntea căreia s-a aflat Adrian Năstase.

Același Adrian Năstase avea să aspire, în finalul anului 2004, la postul suprem în stat. Deși părea favorit în fața lui Traian Băsescu, fostul premier era înfrânt în ”finala” electorală de pe 12 decembrie.

Istoria ne spune că nu Băsescu, ci Theodor Stolojan trebuia să lupte cu liderul social-democraților în 2004. Acesta din urmă avea să se retragă subit din cursă, pe 2 octombrie 2004, acuzând probleme de sănătate.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

În memoria colectivă sunt celebre momentele de la conferința de presă în care Stolojan i-a predat ștafeta lui Băsescu, acesta din urmă izbucnind în lacrimi.

Revenind la lupta Năstase – Băsescu, aceasta s-a dat în două tururi. În primul, desfășurat pe 28 noiembrie, reprezentantul PSD+PUR a obținut aproape 41 de procente și părea sigur de un post la Cotroceni. Băsescu, candidat din partea Alianței DA – PD/PNL, s-a oprit atunci la 33%.

”Finalistul” din 2000, Corneliu Vadim Tudor (PRM), s-a oprit la un scor de 12,57%, iar Marko Bela (UDMR) la 5,10%.

Cei peste 10 milioane de români (55%) prezenți la urne în turul II au răsturnat balanța. Băsescu a obținut 51,23% din voturi și a ajuns surprinzător în funcția de șef al statului. Avea să ocupe această poziție până în 2014.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

De ce a vrut să se sinucidă Adrian Năstase

În ceea ce-l privește pe Adrian Năstase, după eșecul de la prezidențiale, între decembrie 2004 și 2006 a ocupat funcția de Președinte al Camerei Deputaților. Avea să-și dea demisia din această funcție în urma unor anchete ale procurorilor DNA.

În 2008, Năstase este reales în Parlamentul României. Din decembrie 2008 până în februarie 2012 a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților. A ocupat în paralel și postul de Președinte al Consiliului Național al PSD.

Cel mai greu moment din viața lui Adrian Năstase se petrece în 2012. În vara acelui an, fostul premier avea să fie condamnat la închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul de corupție ”Trofeul Calității”.

Năstase nu a rezistat umilinței și a fost la un pas de o tragedie. Pe 20 iunie, la reședința sa, în timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol.

În urma acestei tentative, Năstase s-a ales cu mai multe plăgi în zona gâtului. A ajuns de urgență la Spitalul Floreasca unde a suferit o intervenție chirurgicală.

A rămas aici sub supraveghere medicală până pe data de 26 iunie 2012, când a fost transferat la Penitenciarul Rahova.

Cât timp a stat în închisoare Adrian Năstase

În iulie 2014, Judecătoria Sectorului 4 a decis că Adrian Năstase, care fusese condamnat la 4 ani și șase luni de închisoare în dosarele Zambaccian și ”Trofeul Calității”, poate fi eliberat condiționat, în urma executării unei treimi din pedeapsă.

Acesta a fost pus în libertate pe data de 21 august 2014. Năstase a stat în detenţie peste 560 de zile în dosarele “Trofeul Calităţii” şi Zambaccian.

Pentru ce a fost declarat Traian Băsescu drept colaborator al Securității

Probleme cu Justiția a avut și are în continuare și fostul rival al lui Năstase de pe scena politică a anilor 2000, Traian Băsescu.

În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că fostul președinte a fost colaborator al Securități. Decizia era una definitivă.

În dosarul depus de CNSAS la prima instanță există două note informative olografe, semnate cu numele de cod ”Petrov”.

Consiliul preciza că, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

”Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

De notat că, pe întreaga durată a procesului, Traian Băsescu a dezmințit că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi comuniste.