O instanță militară din București a admis apelul formulat de soldatul Vîlcu Nicolae și a dispus amânarea sub supraveghere condamnării de doi ani de închisoare a tânărului care, în 2022, a fost atacat de un necunoscut în timpul serviciului de gardă, la UM 02051 din Mamaia Sat. Soldatul a fugit din post și și-a abandonat arma automată, care a fost recuperată câteva zile mai târziu.
Decizia Curții Militare de Apel a fost influențată și de caracterizarea făcută lui Vîlcu, student la Teologie, de către mai multe fețe bisericești, printre care și ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, sau preoții parohi ai bisericilor Sf. Muceniță Filofteia, Sf. Împărați II și Sf Ioan Rusul, din județul Constanța.
Aceștia au spus despre Vîlcu Nicolae că este ”omenos, solidar, empatic, liniștit, cinstit, onest, responsabil, asumat, atent la nevoile celor din jur, perseverent, educat, fără vicii, serios și punctual”.
De asemenea, trei colegi militari l-au caracterizat pe Vâlcu în termeni pozitivi, arătând că este ”responsabil, sociabil, răspunde prompt la toate solicitările și îndeplinește ordinele primite, întocmai”.
Instanța a apreciat și interesul sporit al inculpatului în ceea ce privește pregătirea profesională, având în vedere diplomele prezentate și declarația acestuia că urmează cursurile Facultății de Teologie.
ÎPS Teodosie a fost decanul Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius, în intervalul 2002 – 2012, după care a rămas șef de catedră până la vârsta pensionării, când șefii instituției au ales să nu-i mai reînnoiască contractul. Teodosie a contestat măsura în instanță, între el și universitate existând un litigiu pe rol chiar și în acest moment.
Soldatul Nicolae Vîlcu a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a consemnului și pentru fals în declarații, după ce și-a mințit superiorii că a intrat în post fără un telefon mobil. În realitate, soldatul deținea un astfel de dispozitiv, pe care l-a folosit pentru rugăciune și pentru a lua legătura cu familia.
”Potrivit declarației inculpatului, acesta a motivat consemnarea în fals întrucât este student la Facultatea de Teologie, iar telefonul mobil îi era util, citind rugăciuni. Aceste susțineri ale inculpatului vin în contextul în care Regulamentul serviciului interior (art. 129 alin. 3 lit. b anterior citate) interzice deținerea telefonului mobil dar și efectuarea oricărei activități care să îi atragă atenția (cititul fiind menționat expres)”, se arată în rechizitoriul procurorilor militari.
Vîlcu le-a spus anchetatorilor că fiica acestuia – în vârstă de 9 luni la acel moment – era bolnavă, aflându-se în grija soției sale. Fiind îngrijorat față de starea de sănătate a copilului său, în jurul orei 19,20, a încercat să ia legătura telefonic cu soția sa, însă aceasta nu a răspuns la apel.
”Ulterior, timp de aproximativ 20 de minute, a citit de pe telefon o rugăciune. Inculpatul, care efectua serviciul de pază în ghereta de la postul 1 de pază al unității, a așezat telefonul de legătură cu corpul de gardă pe o masă improvizată din interiorul gheretei (care de fapt era mai mult o poliță). Inculpatul era așezat pe un scaun amplasat tot în interiorul gheretei, iar arma era sprijinită de peretele interior al gheretei”, se mai scrie în document.
Soldatul spune că, la un moment dat, a observat o umbră apropiindu-se respectiv un bărbat atletic, îmbrăcat în haine negre, cu o cagulă pe cap. Cu toate că normele interne îl obligau să someze intrusul cu arma în mână, Vîlcu a mers să-l întâmpine, moment în care a fost atacat cu un corp metalic, posibil un cuțit sau o baionetă.
A urmat o luptă corp la corp, la finalul căreia militarul a fugit către corpul de pază, abandonându-și arma. În urma lui, agresorul a sărit gardul exterior al unității, cu tot cu arma soldatului.
”Conform normelor imperative anterior citate, îi era interzisă părăsirea postului chiar dacă îi era pusă viața în pericol. Nu doar că a părăsit postul, dar a abandonat și arma”, au concluzionat procurorii.
Arma furată a fost găsită o lună mai târziu, la capătul unor ample operațiuni, la care au luat parte inclusiv scafandri militari. Paradoxal, cel care a găsit arma a fost tot cel care o pierduse. Vîlcu se întorcea de la un exercițiu militar când a văzut o saltea abandonată pe un câmp din apropierea unității. A lovit-o cu piciorul, moment în care a observat o armă ruginită. ”Domnul mi-a arătat calea”, le-a spus militarul anchetatorilor. Atacatorul mascat nu a fost identificat nici până astăzi.
Alături de Vîlcu, a fost trimis în judecată și superiorul acestuia, caporal cls. a III-a Alexandru Aurel, căruia i s-a imputat că nu a efectuat verificări la posturile de pază și a permis intrarea soldatului având asupra sa un telefon mobil. De altfel, în urma cercetărilor, s-a stabilit că aceasta era o practică obișnuită la UM 02051. Caporalul a fost condamnat la un an și 6 luni de închisoare cu suspendare, pedeapsa fiindu-i amânată pentru o perioadă de doi ani.
Cei doi inculpați vor trebui să presteze muncă neremunerată în folosul comunității și să nu mai comită alte infracțiuni, pe durata amânării pedepsei. Sentința este definitivă.