Cum s-ar putea redistribui mandatele în viitorul Parlament. Scenariul în care Șoșoacă garantează guvernarea pentru UDMR

Sondajele recente indică faptul că un român din zece ar putea vota degeaba la viitoarele alegeri parlamentare întrucât voturile obținute de partidele mici, care nu trec de 5%, se vor redistribui marilor competitori electorali. Însă configurația viitoarei guvernări depinde doar de unul sau două procente pe care un partid minor le-ar putea obține.

Cum se alocă mandatele după alegeri

Un factor esențial în definirea viitoarei coaliții de guvernământ este legat de numărul partidelor care vor accede în Parlament. Potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, pot fi reprezentate în Legislativ doar partidele care obțin cel puțin  5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.

„În cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi”, mai prevede actul normativ.

Voturile obținute de partidele care nu îndeplinesc aceste cerințe minimale se vor redistribui către partidele care au depășit pragul electoral, astfel că mandatele pe care le obțin în ultimă instanță vor fi mai multe decât ar fi îndreptățiți potrivit procentelor obținute.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

Cel mai recent sondaj de opinie privind intenția de vot la alegerile parlamentare a fost publicat de către INSCOP pe 28 septembrie, iar rezultatele sunt următoarele: PSD – 31%, PNL – 20,4%, AUR – 19,7%, USR – 12%, urmate de UDMR (4,6%), SOS România (3,1%), Partidul Verde (2,7%), PMP (1,7%), Pro România (1,5%), Forța Dreptei (1%), REPER (0,7%).

De aici rezultă că doar patru partide ar trece pragul electoral, însă ar trebui adăugată și UDMR care, deși sondajele de opinie o dau constant sub 5% în perioada preelectorală, la alegeri obține un procentaj aproape similar ponderii populației maghiare în populația generală, adică în jur de 6%. Este o anomalie din sondaje cărora sociologii nu au reușit până acum să-i dea de cap. Dacă adunăm procentele celor patru partide, plus previzibilele șase procente ale UDMR, rezultă un total de 89%, ceea ce înseamnă că 11% dintre opțiunile de vot nu se vor regăsi în configurația viitorului Parlament, iar acestea vor fi împărțite în cinci, în funcție de procentele fiecăruia.

Doar PSD va putea constitui o majoritate în Parlament

Redistribuirea voturilor către partidele care ar reuși să intre în Parlament, pe baza sondajului INSCOP, va face ca mandatele să fie alocate astfel: PSD – 34,8%, PNL – 22,9%, AUR – 22,1% (probabil trei sau patru mandate mai puțin decât liberalii), USR – 13,4% și UDMR – 6,7%. Liberalii ar fi incapabili să obțină o majoritate parlamentară chiar dacă refac alianța cu USR și UDMR, pe când PSD are opțiunile deschise: poate constitui majoritate și cu PNL și cu AUR. La limită, ar putea să facă și un guvern minoritar cu UDMR, cu condiția unui acord cel puțin tacit cu unul dintre partidele din opoziție, fie AUR, fie PNL. Scenariul nu trebuie exclus întrucât a funcționat pe vremea guvernului Năstase și a celui de-al doilea guvern Tăriceanu.

Însă cu trei zile înainte de sondajul INSCOP, a fost publicat și un alt sondaj, realizat de către CURS care, aparent, dă rezultate foarte apropiate. Însă minima variație indicată de cei de la CURS ar putea contura cu totul altfel viitoarea coaliție de guvrnământ. Rezultatele sunt următoarele: PSD – 31%, PNL – 19%, AUR – 18%, USR – 11%, SOS România, al Dianei Șoșoacă – 5% și UDMR cu de-acum obișnuitul, dar neverosimilul 4%.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Diferența esențială că cele două procente în plus cu care este cotat partidul lui Șoșoacă scad cu un procent masa voturilor redistribuite, plecând tot de la premisa că UDMR își va obține cei 6% pe care mizează. Coroborând scăderea numărului de voturi redistribuite cu scorul mai mic cu aproximativ 1,5% pentru AUR și PNL rezultă că majoritatea pe care ar putea să o formeze PSD va fi una destul de fragilă cu ținând seama că PSD ar primi 34,4% din mandate, PNL – 21,1%, iar USR – 12,2%. O coaliție PSD-PNL ar avea doar 55% majoritate parlamentară ceea ce ar crește șansele pentru ca UDMR să fie adusă din nou la guvernare, pentru un plus de stabilitate.

Drulă și Șoșoacă, suporteri fără voie ai UDMR

Există un scenariu în care aducerea UDMR la putere nu va mai fi o variantă de lucru pentru social-democrați, ci o necesitate. Este vorba de concretizarea discuțiilor dintre USR, PMP și Forța Dreptei pentru formarea unei alianțe electorale. O alianță de trei partide ar avea automat un prag electoral de 9%, însă pe baza sondajelor scorul cumulat al acestor trei partide ar fi 14,7% (INSCOP) sau chiar puțin peste 15% (CURS).

Schimbarea majoră ar fi că astfel ar fi reprezentați în Parlament și votanții PMP sau Forței Dreptei. Astfel, voturile lor nu vor mai intra la redistribuire, beneficiarii acestora fiind USR-ul în locul PSD și PNL. Dacă lucrăm pe datele sondajului CURS, rezultă că doar 6% din voturi s-ar pierde și ar intra la redistribuire. Pe ipoteza trecerii pragului electoral de către partidului lui Șoșoacă și coalizarea USR cu cele două partide mai mici, mandatele în viitorul Parlament se vor aloca aproximativ astfel: PSD – 32,9%, PNL – 20,2%, AUR – 19,1%, USR și aliații săi – 15,9%, UDMR – 6,3% și SOS România 5,3%, cu variații de sub jumătate de procent pentru fiecare.

În acest caz, un guvern de largă coaliție PSD-PNL ar avea o majoritate și mai fragilă, fiind suficienți câțiva disidenți din rândurile lor pentru ca cele două partide să nu mai fie sigure că își pot trece legile prin Parlament. Astfel, necesitatea unui al treilea partener, cel mai probabil UDMR, va fi și mai acută. Paradoxal, ascensiunea formațiunilor socotite ca „extremiste” crește șansele ca UDMR să se întoarcă la guvernare după numai un an și jumătate de opoziție.

Acest lucru pare știut și de președintele UDMR, Kelemen Hunor, după cum arată o declarație făcută astăzi la Arad. „În Parlament (ne dorim – n.r.) să avem o reprezentare proporţională, cum avem şi acum, acesta este scopul nostru şi nu ascundem nici acel deziderat de a reveni la guvernare după alegerile de anul viitor, dacă avem un rezultat bun”, a spus liderul Uniunii, potrivit Agerpres.