Cum s-au lăudat politicienii cu raportul CE privind statul de drept. Ce spune, de fapt, documentul despre corupția din România

Noul ministru al justiției, Alina Gorghiu, a salutat concluziile ultimului raport al Comisiei Europene privind statul de drept din România spunând că documentul constată, în mod obiectiv, progresele făcute de țara noastră. Dincolo de concluziile pozitive și tonul moale folosit, raportul CE notează însă toate derapajele din sistemul judiciar. Analiștii sunt de părere însă că, în contextul problemelor cu Ungaria și Polonia, Comisia nu-și mai dorește un nou stat problemă.

Ce spune raportul Comisiei Europene privind statul de drept

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a salutat miercuri raportul privind statul de drept al Comisiei Europene spunând că documentul evidențiază „multe aspecte pozitive”, notând totuși că „ritmul reformelor trebuie menținut”.

Ministrul subliniază însă că acest raport dovedește progresele înregistrate de țara noastră în ceea ce privește independența justiției și lupta anticorupție. „Raportul … constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei”, a precizat Alina Gorghiu.

Într-un comunicat de presă, și Ministerul Justiției susține că acest ultim raport „constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenţei justiţiei, precum şi a prevenirii şi combaterii corupţiei”, oferind ca exemple adoptarea noilor Legi ale justiției, măsurile administrative pentru asigurarea personalului pentru DNA sau „funcţionarea sistemului post-SIIJ”.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Fără îndoială, raportul CE, cel puțin la capitolele independența justiției și lupta anticorupție, este extrem de laudativ la adresa țării noastre, menționând, pe un ton pozitiv, progresele pe care România le-a făcut în aceste domenii. Totuși, dincolo de acest ton și dincolo de măsurile autorităților noastre, Comisia nu ignoră problemele cu care se confruntă sistemul judiciar.

În ceea ce privește percepția independenței justiției din țara noastră, raportul menționează o îmbunătățire față de anul trecut, însă notează că practic stăm mai prost decât în anul 2016. „Independența judiciară percepută în rândul publicului larg a crescut în comparație cu cu anul 2022 (48%) și rămâne la același nivel ca în 2016. Independența judiciară percepută în rândul companiilor a crescut în comparație cu 2022 (49%), dar este mai mică decât în 2016 (63%)”, se arată în raportul CE.

În ceea ce privește Legile justiției, acolo unde raportul vorbește de un progres „în direcția corectă”, în ceea ce privește transformarea CSM-ului într-un organism „transparent și responsabil”, iar la Inspecția Judiciară puterea să nu mai fie concentrată în mâinile inspectorului general, diavolul este în detalii, mai exact în notele de subsol. Aici, autorii raportului notează „îngrijorările” exprimate în ultimul raport MCV din 2022 privind „posibilitatea ca inspectorul-șef să anuleze o decizie de concediere un caz sau orice decizie luată de un inspector în urma unei anchete preliminare”.

Tot la notele de subsol sunt menționate prevederile acestor legi ce vizează modul de promovare al judecătorilor la Curtea Supremă, notând înlocuirea examenului scris cu un interviu susținut în fața judecătorilor CSM. O procedură care este valabilă și pentru președintele ÎCCJ și șefii secțiilor din Înalta Curte. Raportul menționează că, în ceea ce privește Legile justiției, Comisia de la Veneția a făcut o serie de recomandări concrete, pe care „Guvernul s-a angajat să le analizeze în continuare și să țină seama în cea mai mare măsură”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Aceeași poveste apare și în legătură cu prevederile acestor legi privind numirea procurorilor șefi, unde raportul menționează criticile Comisiei de la Veneția privind prevederile lipsite de claritate. Spre exemplu, în ceea ce privește recomandarea Comisiei de la Veneția privind eliminarea prevederii problematice privind posibilitatea ca Procurorul General să infirme actele unui procuror de caz, raportul CE menționează ca autoritățile române nu au făcut decât să stabilească o comisie pentru a analiza soluțiile.

„Guvernul a înființat un grup de experți naționali la nivel înalt pentru a prezenta un raport privind soluțiile legislative adecvate pentru a da curs avizelor Comisiei de la Veneția, în scopul de a consolida în continuare eficiența și independența sistemului judiciar. Se așteaptă ca acest grup să să își prezinte evaluarea până la 1 septembrie 2023”, se arată în raportul privind statul de drept.

În ceea ce privește cercetarea disciplinară a magistraților, raportul vorbește de modificări menite a întări independența justiției, menționând însă faptul că au existat o serie de cazuri privind sancționarea disciplinară a unor judecători de către CSM.

„Unele cazuri de sancțiuni disciplinare au continuat să ridice semne de întrebare. În urma sancțiunilor disciplinare acțiuni deschise de Inspecția Judiciară, CSM a exclus doi judecători din magistratură, care au contestat aceste sancțiuni în fața ÎCCJ. Mai recent, secția pentru judecători a CSM a respins acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător pentru întârzieri în judecarea cauzelor și neglijență gravă, pe baza volumului mare de muncă al judecătorului în cauză”, se mai arată în raport.

În fapt, fără a renunța la tonul pozitiv, raportul CE amintește de cele două judecătoare de la Curtea de Apel București, Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, excluse, în luna martie, pentru a patra oară din magistratură. Celor două li s-a reproșat că în motivarea condamnării la şase ani de închisoare pentru corupţie pe fostul președinte al CNAS Lucian Duţă au dezvăluit că doi procurori de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa au încercat să îl ajute pe Lucian Duţă să scape de acuzaţii.

În ceea ce privește sistemul post-Secția Specială, raportul CE menționează că „nu au fost raportate incidente procedurale în implementarea noului sistem”, dar subliniază că „va fi important să se monitorizeze funcționarea noului sistem în timp, în special având în vedere lipsa de unor garanții suplimentare în contextul deciziei CJUE”.

Tot despre noua Secție Specială instituită de reforma ministrului Predoiu la Parchetul General, raportul CE menționează că noii procurori desemnați nu au emis încă niciun act de acuzare.

„Procurorii desemnați nu au emis încă niciun act de acuzare, iar noul sistem va trebui să își demonstreze capacitatea de a face față eficient cu cazurile de corupție din cadrul sistemului judiciar. Au fost exprimate unele preocupări cu privire la transparența și buna desfășurare a procedurilor de numire a procurorilor, prin care CSM a propus mai puțini candidați decât numărul de posturi disponibile, dintre care unii nu au fost aprobați de procurorul general”, se mai arată în raportul citat.

La fel stau lucrurile și în ceea ce privește combaterea corupției, acolo unde raportul notează progrese semnificative, asta deși potrivit ultimului eurobarometru procentul românilor care se declară afectați de acest fenomen este dublu față de media europeană. Raportul vorbește despre faptul că DNA-ul își menține palmaresul anchetării cazurilor mari de corupție. Buletinul de presă al DNA pe luna iunie menționează 12 dosare deschise de către birourile teritoriale, cel mai important vizând 8 angajați APIA într-un dosar de fraudă cu fonduri europene cu prejudiciu de 540.000 lei. La Galați și la Iași au fost deschise două dosare în care sunt acuzați doi inspectori de poliție, șefi ai unor secții din Poliție Rurală.

Efectul renunțării la mecanismul MCV

De altfel, tot miercuri, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a anunțat că intenționează să închisă la toamnă Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România și Bulgaria. Astfel, monitorizarea progreselor din justiție se va face exclusiv prin raportul privind statul de drept. Experții din domeniul justiției sunt de părere că tonul moale din acest raport este și o consecință a renunțării la mecanismul MCV, unde monitorizarea era mult mai dură.

„Diferența pe care o vedem este diferența între rapoartele MCV și rapoartele pe stat de drept. E o diferență de abordare. Acestea din urmă au fost tot timpul scrise într-un alt stil față de rapoartele MCV. Odată cu închiderea MCV și tonul Comisiei și spațiul pe care-l are Comisia să argumenteze chestiuni de acest tip sunt tot mai mici decât erau înainte.

Trebuie să recunoaștem că tonul raportului este foarte pozitiv, chiar dacă sunt notate problemele cu care se confruntă în continuare sistemul, dar într-o manieră destul de blândă mai degrabă. Cred că raportul ăsta dă o perioadă de respiro atât pentru CSM cât și pentru Ministerul Justiției, pentru a regla lucrurile ce au rămas de rezolvat. Au dreptate și ei când spun că e un raport bun”, a declarat, pentru FANATIK, Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul think-tank-ului EFOR.

Ramona Strugariu, europarlamentar Reper, este de părere că România este departe de a avea un stat puternic și o justiție cu adevărat independentă, indiferent de motivele de laudă din raportul CE privind statul de drept.

„În justiție, în timp ce raportul Comisiei nu menționează probleme de substanță, rapoarte internaționale arată că România, alături de democrații iliberale precum Ungaria și Polonia, este în clasamentul țărilor europene cu cele mai multe decizii neimplementate ale CJUE

Există o confirmare a acestor tendințe. Procurorilor DNA li s-a cerut prin intermediul unei adrese interne să nu mai formuleze căi de atac „în acele cauze în care, până în prezent, se invocă aplicarea directă a jurisprudenței de drept comunitar”. Altfel spus, DNA hotărăște la nivel intern să nu mai aștepte decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene și să aplice decizia CCR, bazându-se pe concluziile Avocatului general. Acesta nu este un exemplu de progres în justiție şi un motiv de laudă”, a scris aceasta pe pagina ei de Facebook.

O altă explicație pentru tonul raportului CE, aceeași explicație oferită și pentru raportul de anul trecut în fapt, stă în contextul internațional de securitate și cu problemele pe care deja Comisia le are cu Ungaria.

„Schimbarea modului de abordare a Comisiei e o chestiune ce nu ține de România. Ea ține de durerile de cap maxime pe care le are cum CE cu agresiunea Rusiei în Ucraina și cu faptul că există cel puțin o țară în UE care are nesăbuința să iasă în fața României – e vorba de Ungaria.

Nu mai vorbim de Polonia, care are o situație mai specială, dar nu ai cum să dai în Varșovia în timp ce e în prima linie NATO. Politicienii români nu fac decât să profite de această situație. În fapt vedem că în raport Comisia nu spune că e bine ce face România, spune doar că o să vedem peste un an cât de rău este”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Cătălin Avramescu.

Justiția, din nou în era Stănoiu?

Vocile din magistratură cataloghează însă concluziile ultimului raport al Comisiei drept „dezamăgitoare”. De altfel, unii magistrați, care vorbesc despre problemele din sistem doar sub protecția anonimatului dată fiind practica sancționării acestor puncte de vedere, au susținut că justiția se întoarce în era Rodicăi Stănoiu. Aceștia vorbesc despre rețelele de corupție din magistratură care acționează cu impunitate de când DNA-ul și-a pierdut competențele pe aceste dosare.

Laura Ștefan este de părere că sistemul judiciar din România e departe de acea eră și poate ajunge acolo doar „dacă magistrații nu renunță la independența pe care au obținut-o în acești ani”. Experta anticorupție subliniază că, în ciuda progreselor recunoscute de către CE, sistemul are încă multe probleme serioase, precum sancționarea magistraților incomozi sau lipsa dosarelor cu magistrați.

„S-au făcut progrese semnificative, sigur, ne-am fi dorit mai mult și ne-am fi dorit să nu vedem șicane, unele dintre ele chiar foarte periculoase, precum excluderea din magistratură a magistraților incomozi, făcută tocmai de organul care ar trebui să garanteze independența sistemului judiciar.

De asemenea, ne-am dori să vedem investigații cu privire la corupția din sistemul judiciar. Dosarele cu magistrați au dispărut cu totul odată cu mutarea competențelor de la DNA la Secția Specială, și acum către procurorii anume desemnați. Sunt lucruri care în continuare nemulțumesc, dar nu aș merge până la a compara ce se întâmplă astăzi cu anii din perioada Rodicăi Stănoiu. Dar progresul este greu, pentru că lucrurile care au fost stricate în 2018-2019 nu au fost reparate în Legile justiției, dimpotrivă, au mai apărut și alte elemente de dezechilibru, fiind menționate și în raportul CE – dacă vorbim despre capacitatea Procurorului General de a infirma toate actele celor din subordine, de exemplu”, a mai declarat, pentru FANATIK, Laura Ștefan.

Potrivit acesteia, în ceea ce privește corupția din rândul magistraților, practic din 2019, odată cu înființarea SIIJ, nu s-au mai făcut flagrante sau percheziții, magistrații beneficiind practic de o impunitate în fața legii.

„Secția Specială le-a oferit impunitate magistraților. Nu mai e niciun dosar, deci e impunitate. În continuare nu avem niciun dosar, asta spune și raportul, într-o manieră mai calmă și mai elegantă, însă informația este acolo. Știm că nu s-a făcut niciun dosar cu magistrați și asta nu are cum să fie de bine. În epoca Stănoiu nu se făceau dosare deloc, și ce se făcea, se făceau politic.

Noi am spus că nici această desemnare a procurorilor pe noul model nu este o soluție. Mi se pare că există mai puține garanții acum decât existau pe vremea Secției Speciale. Comisia Europeană spune că n-au fost incidente procedurale, deci hai să le dăm beneficiul îndoielii, însă când nu faci nimic, doar închizi dosare, nici nu ai ce incidente procedurale să ai”, a mai declarat Laura Ștefan, pentru FANATIK.