Legile Justiției, așteptate în Parlament după un parcurs controversat. „Nu fac altceva decât să întărească influența politicului”

Cu modificări importante, multe dintre acestea făcute într-un mod netransparent în lipsa unei dezbateri publice ample, proiectele Legilor Justiției au fost adoptate miercuri de către Guvern, urmând a fi dezbătute de o comisie parlamentară comună și apoi adoptate de către Parlament.

Legile Justiției, spre adoptare în Parlament

Premierul Nicolae Ciucă a salutat ieri adoptarea proiectelor Legilor Justiției, elaborate de către Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu, susținând că prezintă un ultim pas spre aderarea României la Spațiul Schengen. „Îmi exprim convingerea că, odată finalizat demersul, reușim să ieșim de sub mecanismul de control și verificare, și, de asemenea, să putem să facilităm decizia pe care toți românii o așteaptă de atât de mult timp, decizia integrării în Spațiul Schengen”, a spus premierul Ciucă după ce ministrul Preodiu a prezentat în ședința de guvern principalele modificări aduse Legilor Justiției.

Urmează ca acum, odată cu revenirea parlamentarilor din vacanță, proiectele să fie dezbătute de către o comisie comună a Camerei Deputaților și a Senatului, după cum a anunțat liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a subliniat și el necesitatea adoptării acestor proiecte în ideea aderării țării noastre la Schengen.

Adoptarea acestor proiecte este necesară și pentru ridicarea Mecanismului de Cooperarea și Verificare, lucru făcut clar de către Comisia Europeană, legiferarea acestora devenind necesară după modificările făcute în timpul guvernării PSD-ALDE sub conducerea lui Liviu Dragnea, majoritatea modificărilor implementate atunci fiind în contradicție cu cererile și recomandările Comisiei Europene. O primă formă a acestor proiecte a fost făcută publică la finalul lunii iunie după ce elaborarea lor a durat mai multe luni, fiind consultată și Comisia Europeană în elaborarea lor, după cum avea să precizeze ministrul Predoiu.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Această primă variantă a proiectelor celor trei legi principale ce reglementează activitatea magistraților, a instanțelor și a CSM-ului stârnește consternare în rândul asociațiilor procurorilor și judecătorilor. Acestea au susținut că din proiecte au lipsit chiar principalele angajamente luate de către autoritățile române de armonizare a legislației cu recomandările CE și ale organismelor europene, cât și cu deciziile CCR. Magistrații au susținut că proiectele au păstrat aproape toate elementele criticate de Comisia Europeană, ba chiar erau introduse alte prevederi la fel de nocive, precum posibilitatea procurorului general de a infirma soluțiile date de procurori, inclusiv în dosarele DNA și DIICOT, adică un control al factorului politic asupra dosarelor din justiție.

O lună mai târziu pe site-ul Ministerului Justiției apare o nouă versiune a acestor proiecte, versiune de unde dispare o prevedere extrem de controversată prin care procurorii puteau fi delegați la alte parchete fără acordul lor. Ministrul Predoiu susține că în noua versiune au fost analizate peste 850 de propuneri și amendamente, fără a face public însă cine ce amendamente a făcut și cum au fost ele incorporate, și trimite legile spre avizare la CSM. Aici proiectele sunt dezbătute într-o ședință maraton de 12 ore, ședință care nu este publică, iar în ziua următoare, cu majoritate, CSM-ul avizează favorabil cele trei proiecte de lege.

În timpul dezbaterilor din CSM reiese că una dintre modificări, cerută de către organismele europene, a fost introdusă în această lege de către ministrul Predoiu, și anume eliminarea ca abatere disciplinară pentru judecători nerespectarea deciziilor CCR. Modificarea stârnește critici virulente din partea taberei „suveraniste”, tabără care în ultimii ani a criticat recomandările MCV și în general implicarea instituțiilor europene în deciziile CCR, ba chiar voci din PSD au subliniat că nu vor susține o astfel de modificare. Nu e clar dacă modificarea a rămas în versiunea adoptată de Guvern miercuri, după ce magistrații CSM au precizat în avizul dat pe aceste proiecte că se opun acestei modificări. Ministrul Predoiu, în ședința de guvern de miercuri a apărat eliminarea acestei abateri disciplinare, susținând că nu se aduce nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.

În cadrul ședinței de miercuri ministrul Predoiu a subliniat o serie de noutăți ce au fost introduse în aceste proiecte. Spre exemplu, în ceea ce privește organizarea Înaltei Curți, a fost introdusă posibilitatea excepțională a delegării unor alți judecători de la alte secții la secțiile unde există un volum mare de dosare. Este însă exceptată de la această măsură secția penală a ÎCCJ. La fel, în ceea ce privește organizarea CSM, este introdusă prevederea ca ședințele de plen să se poată desfășura și fără prezența a 15 membri – o prevedere prin care anii trecuți minoritatea reformatoare din CSM a reușit cu succes să blocheze numirea unui nou procuror-șef la SIIJ. De asemenea, termenul de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Critici din partea opoziției și a societății civile

Dacă miercuri Comisia Europeană s-a limitat în a transmite că „urmărește îndeaproape procesul în curs”, opoziția dar și societatea civilă au început să critice o parte din modificările făcute ce au ieșit la iveală. „După măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele trebuiau în primul rând corectate şi, în plus, modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR şi ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023. Problema este că, în loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii”, a explicat fostul ministru al Justiției din partea USR, Stelian Ion, care a criticat mai multe dintre modificările propuse cum ar fi de exemplu posibilitatea ca foștii membri CSM să intre în avocatură sau să ajungă notari fără a mai da examen. „Noile privilegii acordate membrilor CSM, care pot opta după încetarea calității de membru CSM fie să intre în avocatură, fie să ajungă notar, fără să mai dea examene, arată mai degrabă ca o promisiune de plată pentru servicii viitoare. Oricum, nu are nicio legătură cu ideea de reformă a CSM, ci doar cu introducerea unor noi privilegii”, a mai spus fostul ministru.

Laura Ștefan, expert anticorupție din cadrul EFOR, a subliniat că aceste proiecte aduc o serie de modificări importante precum faptul că, în ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, cercetarea acestora nu mai este atributul exclusiv al Inspecției Judiciare, putând fi făcută atât de către procurorul general cât și de către șefa instanței supreme. „Toți titularii acțiunii – Inspecția Judiciară, Procurorul General și Președintele ICCJ – au dreptul de a contesta deciziile secțiilor CSM la Înalta Curte de Casație si Justiție. Când președintele ICCJ este titularul acțiunii acest mecanism pune în discuție egalitatea de forțe, înclinând balanța, cel puțin aparent, în favoarea președintelui ICCJ”, notează Laura Ștefan într-o postare pe pagina ei de Facebook.

O altă modificare importantă pe care o notează aceasta vizează faptul că instituția poliției judiciare nu se mai subordonează procurorului general, ci ministerului de Interne, detaliile urmând a fi stabilite printr-o nouă lege. „Se elimină prevederile legate de numirea și revocarea politiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General, precum și toate aspectele legate de detașarea unui număr de polițiști de judiciar în cadrul parchetelor, la solicitarea Procurorului General. Se menține în lege doar reglementarea la nivel de principiu a existenței poliției judiciare urmând ca toate celelalte aspecte să fie detaliate printr-o lege specială”, a subliniat Laura Ștefan.

Această modificare a fost criticată și de către procurorul Bogdan Pîrlog, care a susținut, într-un interviu pentru PressHub, că prin această modificare se încearcă „anihilarea capacității Ministerului Public de a face dosare”, susținând că reprezintă o încercare a grupurilor de interese din MAI de a prelua acest atribut al parchetelor. „Deși DIICOT trebuia să aibă de ani de zile peste 200 de polițiști judiciari, abia dacă au „primit” un procent nesemnificativ de polițiști detașați. Prin această eliminare a oricărei mențiuni a poliției judiciare din cuprinsul Legii de organizare judiciară se desfășoară, de fapt, o adevărată ofensivă pentru a prelua controlul asupra dosarelor. Teama cea mai mare este față de dosarele economice importante. Un procuror nu poate face singur un astfel de dosar complex, care presupune procesarea unui volum enorm de documente. Sau face un singur astfel de dosar pe an, ceea ce le convine de minune”, a declarat Bogdan Pîrlog.

O altă critică a venit și de la fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, care a notat că la recenta rectificare bugetară Guvernul a acordat suma uriașă de 1 miliard de lei Ministerului Justiției pentru plata restanțelor salariale, restanțe care până acum erau plătite anual în procente mici dar care acum vor fi plătite integral. „Guvernul vrea să cumpere tăcerea judecătorilor cu banii contribuabililor. Nu de alta, dar vor să-și treacă în liniște noul pachet de legi prin care preiau controlul asupra sistemului de justiție, și au nevoie de liniște. Așa că vor da 1 miliard de lei din banii dumneavoastră direct pentru asta. M-am mirat când am văzut că în ultima rectificare bugetară o creștere spectaculoasă a cheltuielilor de personal la Ministerul justiției. Practic jumătate din creșterea cheltuielilor cu salarizarea din tot statul român se află la Ministerul justiției. O sumă colosală de împărțit între foarte puțini”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Predoiu și căutarea echilibrului din magistratură

În ședința de guvern de miercuri ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a ținut să sublinieze că prin aceste proiecte s-a căutat atingerea unui echilibru între cele două tabere în care s-a scindat magistratura în ultimii ani.

„Ce am încercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost să ajungem într-un punct de echilibru între viziunile care domină, la ora aceasta, magistratura română. Nu aș vrea să etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor în privința diferitelor instituții, dar noi am considerat că ideal este să ajungem într-un punct de echilibru, pentru că ceea ce ne dorim prin aceste proiecte este să reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratură, să închidem falii care au existat în ultimii ani, uneori acut, în dezbaterea din cadrul CSM și din magistratură sau dintre magistratură și societate, în special legat de răspunderea magistraților, dar nu numai, şi să construim pe această bază”, a precizat Cătălin Predoiu.

În fapt aceasta reprezintă aceeași explicație pe care același ministru a oferit-o și în cazul adoptării proiectului desființării Secției Speciale, o altă cerință a Comisiei Europene, care s-a făcut într-o formă criticată de către Comisia de la Veneția și asociațiile magistraților din țară. Elena Calistru, președintele organizației non-guvernamentale Funky Citizens, a criticat exact această abordare a ministrului Predoiu de integrare a celor două viziuni opuse ce există în rândul magistraților din România în aceste proiecte.

„Sub această aparență a moderației mi se pare că se ascunde cel mai toxic principiu posibil. Păi justiția (și principiile, în general) ori sunt, ori nu sunt. E ca și cum cineva ar spune „hai să avem jumătate de democrație, că sunt în societate oameni care își doresc drepturi și libertăți, dar sunt și mulți cărora le lipsește dictatura și credeau că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu”.

Tot domnul Predoiu a mai punctat un lucru care ar trebui să ne pună în alertă (sau măcar pe gânduri). Că până la urmă aici e un proiect de lege și el va fi trimis în Parlament, că Parlamentul e suveran etc. Sigur, principial e foarte corect ce spune. Numai că dacă ești Guvernul unei largi coaliții parlamentare, nu ar trebui ca ceea ce ai agreat aici, mai ales pe un subiect atât de sensibil, să fie și modelul pe care ai un acord în majoritatea parlamentară? Mie îmi sună mai degrabă a spălare pe mâine sau a pregătire de teren pentru „noi am vrut, am făcut tot ce ținea de noi, dar nu s-a putut”, a subliniat Elena Calistru, care a criticat și ideea ridicării MCV și aderării la spațiul Schengen printr-un proces de PR.