News

Promovarea judecătorilor la Înalta Curte, sub controlul discreționar al CSM în noile legi ale justiției elaborate de ministrul Predoiu

Ultimă formă a proiectului de modificare a legilor justiției, publicată de Ministerul Justiției, stabilește controlul absolut al judecătorilor din CSM asupra promovărilor și numirilor la Înalta Curte
29.07.2022 | 15:00
Promovarea judecatorilor la Inalta Curte sub controlul discretionar al CSM in noile legi ale justitiei elaborate de ministrul Predoiu
Lia Savonea. Colaj Fanatik/ Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, probabil punctul cel mai înalt al carierei unui judecător, va fi sub controlul total al Secției pentru judecători din CSM în noua formă a legilor justiției elaborată de către ministrul Cătălin Predoiu.

Promovarea judecătorilor la Înalta Curte

La finalul săptămânii trecute, Ministerul Justiției a publicat ultima formă a legilor justiției, proiect aflat acum spre consultare la instanțe, urmând a fi avizat și de către CSM, iar asociațiile de magistrați dar și societatea civilă au criticat deja aceste proiecte susținând că nu respectă cerințele organismelor europene și că lasă intacte modificările aduse în timpul guvernării PSD. Unul dintre aspectele controversate vizează modul în care sunt făcute numirile judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). În ultimii ani în care acțiunile majorității anti-reformiste din cadrul CSM, formată în jurul judecătoarei Lia Savonea, au devenit tot mai evidente, subiectul promovărilor la ÎCCJ a fost adesea în atenția presei. Nu doar presa a scris, dar și magistrații din CSM au acuzat faptul că aceste promovări nu s-au mai făcut pe o bază meritocratică, ci pe baza „legăturilor trainice cu unii membri ai Secției pentru judecători”.

ADVERTISEMENT

Noua formă a legilor justiției vine să instituie în mod oficial un sistem arbitrar de promovare la Înalta Curte, potrivit asociațiilor de magistrați, un sistem ce se va afla sub „controlul absolut” al Secției pentru judecători din CSM. Curtea Supremă, considerată un Olimp al magistraturii, este instanța unde se judecă procesele de corupție ale demnitarilor și politicienilor, iar salariile magistraților de la această instanță sunt pe măsură. Spre exemplu, judecătorul Daniel Grădinaru, președintele Secției penale a ÎCCJ a avut anul trecut un salariu de 297.662 de lei, iar soția acestuia, și ea judecător la Instanța Supremă a avut un salariu de 246.635 de lei.

Modul de numire și promovare al judecătorilor la ÎCCJ este statuat în articolele 109 – 142, și se face printr-o probă unde sunt evaluate hotărârile judecătorești elaborate de către candidați de către o subcomisie formată din doi judecători ÎCCJ numiți de președintele ÎCCJ și un avocat sau profesor universitar, numit de Secţia pentru judecători și un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a CSM.

ADVERTISEMENT

Principalele asociații ale magistraților din România susțin că acest concurs „nu are un caracter meritocratic”, fiind sub controlul total al judecătorilor din CSM, mai ales în condițiile în care obținerea gradului de tribunal sau de curte de apel se face în urma unui examen riguros organizat de către Institutul Național al Magistraturii.

„Este ocolit cu totul Institutul Național al Magistraturii și crește rolul președintelui ÎCCJ, atât prin prezenţa la interviu, în componența Secției pentru judecători, cât și prin desemnarea directă a majorității membrilor subcomisiei de evaluare a hotărârilor judecătoreşti redactate.

ADVERTISEMENT

Practic, acest concurs se reduce la o numire făcută de majoritatea membrilor Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (care pot fi, spre exemplu, președintele ÎCCJ, 4 judecători și ministrul justiției), care controlează întreaga procedură. Interviul susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi contestat în instanță”, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa Pentru Justiție.

De altfel, înainte ca legea să fie modificată în 2018, judecătorii erau promovați la Înalta Curte pe baza evaluării hotărârilor judecătorești pronunțate, a unui interviu susținut în fața Plenului CSM, plus o probă scrisă cu caracter teoretic și practic. În mod ironic, acest mod de promovare, pentru care România a fost lăudată în rapoartele MCV, a fost introdusă în lege în anul 2011 chiar de către actualul ministru al justiției, Cătălin Predoiu. „România a îmbunătățit, de asemenea, procedurile de numire în funcție la Înalta Curte de Casație și Justiție prin adoptarea unor proceduri mai transparente și obiective care permit o evaluare independentă, mai cuprinzătoare și mai obiectivă, a meritelor candidaților. Acest lucru reprezintă un important pas în consolidarea răspunderii ÎCCJ”, arăta Comisia Europeană în raportul MCV din 2012.

ADVERTISEMENT

După 2018, organismele europene, precum GRECO, și-au exprimat îngrijorarea că actualul sistem de promovare „lăsa mai mult spațiu pentru influențele personale sau politice în deciziile privind cariera, care ar putea avea impact asupra neutralității și integrității sistemului judiciar și că ar fi, astfel, esențial ca CSM să elaboreze norme adecvate pentru a preveni astfel de riscuri, inclusiv criterii clare și obiective pentru a ghida viitoarele decizii ale comisiei de selecție”.

Astfel, asociațiile magistraților din România susțin că „modalitatea de promovare la ÎCCJ reglementată prin aceste proiecte constituie un regres în materia independenţei sistemului judiciar, o încălcare a recomandărilor entităţilor internaţionale şi nu în ultimul rând o încercare de a menţine controlul unei părţi din CSM asupra recrutării la nivelul instanţei supreme”.

Potrivit acestora, Legea privind statutul prevede un control total al Secției pentru judecători și asupra accederii la funcțiile de conducere la ÎCCJ, iar președintele Instanței Supreme are un control asupra accederii în funcțiile de președinte și vicepreședinte de secție, o situație „de natură a crea un sistem clientelar, în care persoanele care vor dori să ocupe aceste funcţii vor trebui să se supună preşedintelui instanţei supreme, în caz contrar neavând vreo şansă în acest demers”.

Promovări cu cântec la Înalta Curte

Puterea enormă pe care o are în noua organizare Secția pentru judecători a CSM este de natură să explice și evenimentele din ultima vreme din cadrul CSM. Pentru început, instituția a funcționat fără un președinte ales primele cinci luni din an, în condițiile în care majoritatea anti-reformistă a refuzat organizarea alegerilor, până în momentul în care a fost posibilă numirea unui judecător apropiat. Situația a devenit și mai ciudată în această perioadă în care au avut loc alegerile pentru noii membrii ai CSM, ce vor face parte din Consiliu în următorii șase ani. Într-una din cele mai ciudate decizii ale Plenului din perioada recentă, contestațiile făcute la adresa a doi judecători, considerați a fi din tabăra reformistă, au fost acceptate, iar alte două contestații la adresa altor doi procurori au fost respinse, în conformitate cu legea, asta deși toate cele patru contestații invocau aceleași argumente. Surse din sistemul judiciar au precizat pentru FANATIK că prin această decizie se încearcă „obținerea unui control absolut al CSM-ului” pentru viitorii ani.

Istoricul ultimilor ani, în care majoritatea anti-reformistă din CSM s-a conturat clar, a arătat că au existat suficiente semne de întrebare cu privire la modul în care s-au făcut promovările la Înalta Curte. Astfel, în 2019, după ce șeful statului a fost scos din procedura de numire a șefei Instanței Supreme, judecătoarea Corina Corbu a fost validată în această funcție, fiind singurul candidat, după un interviu în fața plenului CSM. Fosta șefă a ÎCCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, care în acei ani a apărat instituția în fața atacurilor venite din partea puterii pe tema completelor de judecată, a criticat procedura de numire și chiar a ridicat aceste probleme în cadrul interviului susținut de Corina Corbu la CSM. Pe de altă parte, întrebările venite din partea majorității au fost mai degrabă facile, iar formatul acestui concurs i-a permis judecătoarei să evite răspunsuri clare la unele întrebări esențiale, precum poziția sa față de rapoartele MCV și recomandările Comisiei Europene. După validarea Corinei Corbu în funcția de președinte al ÎCCJ aceasta a votat în CSM în marea majoritate a cazurilor alături de majoritatea anti-reformistă, iar la începutul lunii iunie a acestui an, aceasta a fost reconfirmată pentru un nou mandat în fruntea ÎCCJ după un vot de 6 la 4 în favoare.

Un alt caz cu multe semne de întrebare este promovarea judecătorului Daniel Grădinaru. Acesta a fost purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București în perioada în care Lia Sovanea conducea această instanță, cei doi fiind și autorii unui tratat de drept. În anul 2018, după o ședință cu cântec la CSM, judecătoarei Mirela Sorina Popescu, cea care a condus completul care a condamnat-o pe Elena Udrea în dosarul Gala Bute, i-a fost respinsă candidatura pentru un nou mandat în fruntea Secției Penale de la ÎCCJ. La finalul anului, la șefia secției este numit însă Daniel Grădinaru, care era unicul candidat și care fusese promovat la Înalta Curte doar cu doi ani înainte. Promovarea sa la Curtea Supremă a fost și ea suspectă, din 11 candidați prezenți la interviul eliminatoriu, doar Grădinaru a fost admis pentru proba scrisă, care a devenit astfel o formalitate.

În perioada de activitate la ÎCCJ, numele lui Daniel Grădinaru apare în mai multe sentințe controversate. El a făcut opinie separată în decizia de condamnare la patru ani de închisoare pentru corupție a Andreei Cosma, fiica fostului baron de Prahova, Mircea Cosma, a făcut parte din completul de 5 care l-a achitat definitiv pe fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul acuzat că nu a pus în aplicare o interdicție de ocupare a unei funcții publice stabilită prin hotărâre judecătorească. De asemenea Daniel Grădinaru a făcut parte și din completul de 3 care l-a achitat pe Radu Mazăre în procesul privind construirea unui cartier de locuinţe sociale în Constanţa după ce au anulat cinci interceptări obținute de SRI pe care procurorii își construiseră dosarul.

De la anul, Daniel Grădinaru va fi delegat în cadrul CSM, după ce a câștigat alegerile pentru unul dintre cele două posturi de judecători din partea ÎCCJ.

Un alt episod care trebuie menționat privește faptul că șefa ÎCCJ, Corina Corbu a fost acuzată de DNA, într-un proces judecat în 2014, de complicitate la favorizarea făptuitorului, fiind acuzată că şi-ar fi avertizat două colege că sunt interceptate de DNA. Procurorii nu au reușit să probeze această scurgere de informații, iar Corina Corbu a fost achitată definitiv, și chiar a cerut daune morale „pentru puternici traume emoţionale” de cinci milioane de lei. Un tribunal i-a acordat însă despăgubiri de doar 500.000 de lei, însă trebuie subliniat că judecătoarea a cerut secretizarea acestui dosar și a motivării sentinței de achitare. Judecătorul care a decis că presa nu are dreptul să studieze această motivare, deși un dosar devine public în momentul în care este trimis în instanță, a fost chiar Daniel Grădinaru, care a susținut că dosarul nu mai face obiectul procedurilor judiciare și se impune asigurarea protecției vieţii private a părţilor din dosar.

Problema promovărilor la Înalta Curte nu se rezumă însă doar la funcțiile de conducere. Asociația Forumul Judecătorilor a atras atenția în 2019 că există o predilecție pentru șefii Curților de Apel, sau foști șefi ai acestor instanțe, în a fi promovați de către Secția pentru judecători la CSM. Trebuie reamintim că în timpul protestelor din justiție, provocate în timpul guvernării PSD-Dragnea, șefii instanțelor de apel au avut mai multe poziții publice de susținere a Liei Savonea, atunci președinte al CSM și o susținătoare a modificărilor din justiție operate de PSD.

Printre numele controversate care au fost promovate în ultimii ani la ÎCCJ putem enumera: Alina Ghica, vicepreședinte al Curții de Apel București, unul dintre judecătorii care au suspendat completurile de 5 judecători de la ÎCCJ din 2018 după ce Liviu Dragnea a contestat modul de tragere la sorți; Vasile Bîcu, autorul decizie prin care a dat jos șeful Armatei, pe actualul premier Nicolae Ciucă, chiar în ziua vizitei șefului NATO la București; judecătoarele Adina Cioflan și Laura Soane de la Curtea de Apel Oradea, cele care au făcut obiectul unui dosar DNA, clasat ulterior, după ce în spațiul public au apărut înregistrări cu procurorii DNA care vorbeau să le facă dosare penale pentru a băga frica în ele. Judecătoarea Soane a fost promovată în 2020 la ÎCCJ deși soțul acesteia a fost condamnat definitiv pentru trafic cu migranți, iar judecătoarea Cioflan este celebră pentru decizia de achitare a unei contabile prinse în flagrant de luare de mită, sau achitarea a 37 de polițiști de frontieră și vameși din Satu Mare, acuzați și ei de luare de mită. Tot la ÎCCJ a fost promovată și judecătoarea Beatrice Mariș, de la Curtea de Apel Constanța, cea care 2008 a condamnat un ziarist pentru prejudicierea morală a fostului edil al Constanței, Radu Mazăre.

Trebuie subliniat că nu toate aceste promovări au reușit de la prima încercare. Spre exemplu, judecătorii Alina Ghica și Vasile Bîcu au fost picați inițial la interviurile organizate de CSM, însă Lia Sovonea, care s-a plâns că „a apărut o zonă de prejudecată, reflectată în întrebările concertate pe anumiți candidați”, a reușit modificarea regulamentului de concurs, micșorând notele ce pot fi acordate de alți judecători astfel încât să nu mai poată fi respinși candidații doriți. Concursurile pentru promovarea la ÎCCJ au fost reluate imediat, iar judecătorii au reușit să obțină aceste promovări.

ADVERTISEMENT
Fost fotbalist al Stelei, dezvăluiri incredibile din Coreea de Nord: „Știți ce am...
Fost fotbalist al Stelei, dezvăluiri incredibile din Coreea de Nord: „Știți ce am mâncat? Răducioiu și-a vomitat mațele”
Halep, în fața unei întrebări extrem de incomode: scenariul care prinde contur în...
Halep, în fața unei întrebări extrem de incomode: scenariul care prinde contur în cazul Simonei ANALIZĂ
BREAKING NEWS! Anunț șoc pentru Gigi Becali! Patronul de la FCSB are din...
BREAKING NEWS! Anunț șoc pentru Gigi Becali! Patronul de la FCSB are din nou mari probleme cu legea! A fost redeschis un dosar mai vechi ce îl vizează pe omul de afaceri din Pipera
ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună...
ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună din zone interzise
Bruneta asaltată de milionari a dezvăluit cum încearcă bărbaţii însuraţi să o agaţe:...
Bruneta asaltată de milionari a dezvăluit cum încearcă bărbaţii însuraţi să o agaţe: Întotdeauna găsesc o cale
Incredibil ce s-a aflat despre Toto Cutugno la opt luni de la moartea...
Incredibil ce s-a aflat despre Toto Cutugno la opt luni de la moartea sa. Fiul său a dezvăluit totul: ”Nu l-a văzut niciodată să...”
Controale majore ale ANAF în ultima perioadă! Anunțul lui Marcel Boloș, ministrul Finanțelor,...
Controale majore ale ANAF în ultima perioadă! Anunțul lui Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, bagă spaima în români
Antena 1 dă în judecată Pro TV. Scandal uriaș din cauza chefilor Scărlătescu,...
Antena 1 dă în judecată Pro TV. Scandal uriaș din cauza chefilor Scărlătescu, Bontea și Dumitrescu
Sora lui Florin Salam trăiește un calvar. Se teme pentru viața ei
Sora lui Florin Salam trăiește un calvar. Se teme pentru viața ei
Răsturnare de situaţie în cazul Florin Piersic. Cum l-au găsit medicii
Răsturnare de situaţie în cazul Florin Piersic. Cum l-au găsit medicii
Milionarul despre care s-a spus că are o relație cu Simona Halep face...
Milionarul despre care s-a spus că are o relație cu Simona Halep face primele declarații: „Eu am invitat-o în oraș”
Horoscop săptămâna 17-23 mai 2024. Iubire, bani și noroc pe toate planurile pentru...
Horoscop săptămâna 17-23 mai 2024. Iubire, bani și noroc pe toate planurile pentru patru zodii