Cum se manifestă sindromul long Covid! Dr. Beatrice Mahler: ”Nu putem vorbi despre o singură afecţiune”

Sindromul long COVID este unul dintre cele care dau mari bătăi de cap oamenilor care au fost infectați, iar medicii se întâlnesc din ce în ce mai des cu pacienți care reclamă probleme. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, a explicat ce este, în fapt, sindromul long-COVID.

Cum se manifestă sindromul long COVID

Dr. Beatrice Mahler de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București a dezvăluit că medicii văd din ce în ce mai des pacienți care reclamă simptome variate ca efect al sindromului long COVID.

Cu toate acestea, a precizat medicul, citat de Ziare.com, statisticile nu pot releva, cu exactitate, câți oameni suferă de aceste probleme, simptomatologia fiind una extrem de variată.

”Dacă vorbim de long COVID, lucrurile sunt destul de variate şi nu pot să spun că avem un cod de diagnostic valabil pentru toate tipurile de manifestări pe care le întâlnim în long COVID. Practic, vorbim despre pacienţi care se prezintă cu simptomatologie variată şi sunt încadraţi într-una dintre afecţiunile care sugerează cel mai mult o boală pe care o cunoaştem deja, dar care a fost declanşată de COVID”, a explicat Dr. Beatrice Mahler.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni generate de log-COVID?

Conform reputatului specialist, afecțiunile cele mai dese întâlnite la pacienții care manifestă sindromul long COVID sunt cele care ating aparatul respirator.

”Când vorbim despre long COVID, nu putem vorbi despre o singură afecţiune, termenul acesta cuprinde, cel puţin la nivelul aparatului respirator, o multitudine de simptome, simptome pe care le grupăm în afecţiuni diverse.

De la astm bronşic sau momentul COVID-ului practic declanşează apariţia unui astm pe care pacientul nu-l avea ca diagnostic anterior, la leziuni pulmonare interstiţiale, acea fibroză pulmonară care însă are o tipologie aparte, nu este fibroza idiopatică pe care o ştiam, dar despre care avem însă mult de învăţat în viitor, şi pneumonii recurente cu germeni mai puţin obişnuiţi, cele mai frecvente sunt acele pneumonii date de ciuperci”, a mai precizat, pentru sursa citată, Dr. Beatrice Mahler.

De asemenea, a mai precizat medicul, long COVID poate genera boli de nutriție, cum e diabetul, dar și cardiace – mușchiul inimii fiind adeseori afectat – și chiar și afecțiuni dermatologice.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Ce categorii de pacienți sunt afectați mai des de long COVID?

Mai mult, a explicat medicul specialist, cei mai mulți care dezvoltă sindromul long COVID sunt cei care nu sunt vaccinați cu schema completă și booster sau cei care au făcut COVID înainte de a-și inocula serul.

De asemenea, precizează Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cei care au afecțiuni asociate – celebrele comorbidități – au predispoziție spre long COVID.

”Majoritatea care se prezintă cu simptome după trecerea prin COVID sunt persoane care nu au fost vaccinate sau care s-au vaccinat cu o singură doză. fără booster, şi care, din păcate, au şi afecţiuni asociate, pentru că practic imunosupresia a favorizat ca acest virus să declanşeze o paletă întreagă de reacţii care acum se remit cu greu”, a explicat Dr. Mahler.

În altă ordine de idei, medicul recomandă ca pacienții care au suferit de COVID să fie foarte atenți la recuperarea de după boală. Mai exact, explică Dr. Beatrice Mahler, consultațiile post COVID ar trebui să includă vizite la medici cardiologi, diebetolog, kinetoterapeut, etc.