Curtea de Apel obligă Guvernul să țină cont de testare, nu de vaccinare, când decide noi restricții

O decizie în primă instanță, pe care Executivul condus de Nicolae Ciucă o poate ataca, a fost luată de Curtea de Apel București (CAB).

Doi juriști din Piatra Neamț, soţ şi soţie, au cerut CAB anularea ultimelor două Hotărâri de Guvern. Acestea prelungeau starea de alertă pe teritoriul României şi stabileau restricţiile impuse.

Guvernul României, obligat de instanță să țină cont de testare și nu de vaccinare când impune restricții

La finele anului 2021, o judecătoare de la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a anulat în parte HG 1183/2021 şi HG 1242/2021 (aflată încă în vigoare, până pe 7 ianuarie 2022), în ceea ce priveşte condiţionarea accesului şi a participării cetăţenilor la serviciile şi activităţile menţionate în cele două hotărâri, de prezentarea dovezii trecerii prin boală sau a realizării schemei complete de vaccinare.

Conform celor de la Libertatea, judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti precizează, în motivare, că în cuprinsul celor două Hotărâri de Guvern, ”nu sunt invocate dovezi medicale acceptate de OMS, potrivit cărora trecerea prin boală sau vaccinarea cu schema completă atrag imunitate totală de la contractarea acestui virus şi determina imposibilitatea transmiterii lui”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În același timp, CAB face trimitere la notele de fundamentare ale celor două Hotărâri de Guvern, dar şi la statistica prezentată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, din care reiese că cei vaccinaţi, dar şi cei care au trecut prin boală se pot infecta/reinfecta cu virusul şi îl pot transmite mai departe.

În timpul procesului, avocații Cabinetului Ciucă au prezentat, drept contraargument, un studiu potrivit căruia gradul de contagiozitate al celor vaccinaţi poate fi mai redus.

În replică, instanţa a considerat că este irelevant, ”de vreme ce nu există nicio modalitate de a depista ab initio (n.r. de la început) şi în absenţa unui test de specialitate, dacă persoana respectivă este sau nu contagioasă, în intervalul prevăzut în cele două hotărâri de guvern criticate”.

Instanța: vaccinul nu poate fi un ”element de presiune”

În timpul procesului, Guvernul României a explicat că ”prin vaccinare, se favorizează creşterea capacităţii de răspuns a sistemului public de sănătate”, ”ceea ce poate fi real”, admite judecătoarea.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În schimb, ”vaccinarea nu este obligatorie”, adaugă magistratul, iar ”beneficiile acordate, prin intermediul acestor reglementări diferite, pentru persoanele vaccinate par a fi doar recompense mascate pentru persoanele care s-au vaccinat cu schema completă, şi elemente de presiune, cu privire la persoanele nevaccinate, în sensul vaccinării”.

În consecință, instituirea unui astfel de sistem de recompense şi/sau presiune este contrar sistemului normativ în vigoare, subliniază instanţa.

Conform judecătoarei CAB, măsurile impuse de Guvern nu servesc unui scop legitim. Aceasta mai precizează că, în absenţa unei motivări reale, cu dovezi medicale, introducerea unui regim juridic diferit pentru persoanele vaccinate şi pentru cele trecute prin boală ”nu poate fi considerată că serveşte unui scop legitim, cu atât mai mult cu cât, din dovezile medicale accesibile consultării publice, niciuna din aceste situaţii nu are drept efect automat eliminarea contagiozităţii unei persoane infectată cu virusul SARS-CoV-2 şi, ca atare, aceste măsuri nu pot avea drept consecinţă reducerea răspândirii acestui virus”.

”Conduita pârâtului Guvernul României, de a limita drepturile şi libertăţile civile ale persoanelor care nu au trecut prin boală sau nu au realizat o schemă completă de vaccinare faţă de drepturile şi libertăţile exercitate de persoanele care au trecut prin boală sau au realizat o schemă completă de vaccinare este doar o expresie a arbitrariului autorităţii, contravine prevederilor art. 1 şi 2 din Legea 55/2020 şi constituie exces de putere, în definiţia dată de Legea 554/2004”, se arată în Hotărârea CAB.