De ce iau șpagă medicii cu salarii de mii de euro. „Acolo e legea tăcerii”

În anul 2018, salariile medicilor din România s-au dublat, iar în unele cazuri s-au triplat. A fost o măsură venită urgent, pentru a stopa fenomenul exodului medicilor din țară. Speranța a fost că un efect secundar al acestei măsuri va fi și reducerea corupției din sistemul medical. Specialiștii din sistem sunt de părere că acest lucru s-a realizat până la un punct, șpaga le medic ne mai fiind un fenomen generalizat, însă corupția a rămas larg răspândită, majorarea salariilor ducând și la o inflație a spăgii.

Șpaga de la Marius Nasta și corupția din sănătate

Doi medici de la Institutul Marius Nasta au fost reținuți, marți, de către procurori pentru luare de mită, iar alte șase cadre medicale sunt cercetate în stare de libertate, sub control judiciar. Ce șochează la acest caz este faptul că cei doi medici reținuți de către procurori, Cristian Paleru și Cornel Petreanu, chirurgi la secția de Chirurgie Toracică a spitalului, erau și cadre universitare la UMF Carol Davila, iar doar de la Marius Nasta primeau un salariu de peste 15.000 lei lunar. La perchezițiile de la reședința lui Cornel Petreanu, chirurg școlit în Franța, la Strasbourg, procurorii ar fi găsit circa 50.000 de euro cash, iar pe surse informațiile sunt că acesta nu avea un tarif fix pentru șpagă și că se mulțumea chiar și cu 2.000 lei. Mai mult, acesta ducea sticlele de alcool pe care le primea în satul natal, acolo unde erau comercializate la barul din sat. În ceea ce-l privește pe medicul Cristian Paleru, acesta avea un tarif fix, cerând câte 5.000 de le fiecare pacient, șpaga fiind majorată la 6.000 de lei odată cu creșterea inflației.

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, este de părere că unul din efectele perverse ale majorării salariilor medicilor din România a fost și inflația șpăgii pe care aceștia o percep de la pacienți. „Înainte, la o naștere – pentru că aici este specialitatea unde se practică cea mai numeroasă șpagă – se practica 500 – 1.000 lei. Acum s-a ajuns la 3.000 -5.000 lei. Vă spun că suma minimă este de 2.000 lei. Sub această sumă medicul nici nu vine la naștere, iar de multe ori percepe acești bani în avans, ca să fie sigură. Face totul pentru a transmite acest mesaj clar, invită soțul – „veniți la mine în cabinet să mai vorbim”. Au atitudini de așa natură încât îi ghidează pe pacienți să dea banul”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Acesta spune că în ultimii ani fenomenul șpăgii în sistemul de sănătate, fenomenul corupției mici din spitale, s-a redus și ca urmare a majorării salariale însă el persistă însă, în special pe anumite domenii.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Fenomenul chiar dacă s-a redus pe alocuri, de multe ori sunt medici care chiar reacționează violent la ofertele pacienților, fenomenul a rămas destul de important, mai ales pe anumite domenii. Avem în obstetrică ginecologie, în ortopedie, în chirurgia cardiacă, în chirurgia generală, avem încă astfel de practici ce se manifestă de la nivelul infirmierei, portarului până la medic și chiar la șeful secției. Din păcate sistemul reușește să ascundă încă astfel de situații, iar pentru pacient este o povară în plus, pe lângă boală. Am văzut cazuri în care pacientul își ignora propria boala și invoca mai ales stresul unei astfel de situații, că dacă nu are bani să dea este tratat mult mai prost.

Cei care practică asta au tot felul de proceduri ca să-l determine pe pacient să ofere ceva, de la amânări repetate, de la un comportament ne-empatic, uneori chiar violență verbală cu bătaie de joc, până la lipsă de atenție, gen nu-i schimbă așternuturile, nu îi spală. Sau le fac tratamentul în bătaie de joc, comunică prost cu ei încât pacienții ajung într-o situație fără de alegere – sună familia, sună prietenii ca să facă rost de bani. Sunt cadre medicale care spun apoi care este nivelul spăgii, cât trebuie să dai la doctorul cutare. Asistenta îți spune la doctorul cutare trebuie să-i dai atât, la asistenta șefă atât, la anestezist atât, nouă ne dați așa cât vreți. Din păcate există această practică, iar sumele sunt enorme”, a mai declarat, pentru FANATIK, Vasile Barbu. Și în cazul de la Marius Nasta, din informațiile pe surse reiese că pacienții nu erau tratați sau nu erau băgați în sălile de operație în cazul în care nu veneau cu plicurile cu bani sau cu sticlele de băutură.

Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, spune că feedback-ul primit din partea pacienților oncologici în special din zona Cluj-Napoca, dar și din alte centre din Ardeal, este unul excelent cu privire la atenția și modul de dedicare al medicilor din aceste centre. Acesta susține că chiar și organizația pe care o conduce a militat pentru majorarea salariilor medicilor tocmai pentru ca pacienții să beneficieze de servicii decente, dar recunoaște că fenomenul șpăgii nu a dispărut complet din sistem.

Acesta susține că fenomenul apare mai ales acolo unde medicii operează în găști, și se protejează unul pe altul. „În institutele mari sunt găști ce acționează în propriul interes. De regulă șefii nu se iau de doctori, atunci va primi ceea ce merită, adică boicotul doctorilor. Așa că acolo e legea tăcerii, cine e orb, sud și tace trăiește o mie de ani în pace, Gomora. E limitat ce poate face un șef de secție, el e vremelnic în această funcție, iar adeseori medicii cu renume nici nu-i bagă în seamă pe șefii de secții”, a declarat, pentru FANATIK, Cezar Irimia. De altfel, chiar în cazul de la Marius Nasta, alături de cei doi chirurgi sunt cercetați alți trei rezidenți și trei anesteziste, despre ultimele procurorii susținând că nu primeau șpaga direct, ci era redistribuită de medici.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Șpaga la medic, de la cutumă la norme

La începutul acestui an, un alt caz de șpagă în rândul medicilor a șocat opinia publică. După un denunț al familiei unui pacient, procurorii au monitorizat-o pe șefa Secției Oncologie a Spitalului Județean din Suceava, dr. Anca Dumitrovici Ababneh timp de șapte zile, timp în care au observat-o primind șpagă de la peste 60 de persoane. Atențiile variau de la sume de câteva sute de lei, până la borcane cu miere. După ce a fost reținută de către autorități, aproape 100 de medici de la Spitalul Județean Suceava au semnat o scrisoare de susținere pentru șefa secției de Oncologie spunând că e vorba doar de „mici gesturi de recunoștință din partea pacienților”. În acest caz, procurorii au spus că denunțul a venit însă din partea familiei unui pacient căruia i-ar fi fost amânat tratamentul luni de zile și aprobat doar după ce i-ar fi dat bani doctoriței. Medicamentul a venit apoi în două săptămâni, timp în care pacientul a murit.

Pe de altă parte, în cazul șpăgilor de la Marius Nasta denunțul ar fi venit atât din partea unui pacient cât și din partea unui medic. Una din cauze pentru acest lucru s-ar putea datora și faptului că, așa cum spune Vasile Barbu, Marius Nasta nu este un spital unde acest fenomen nu este larg răspândit. „Marius Nasta a ieșit ca o întâmplare, pentru că acolo fenomenul este redus, sunt foarte multe cazuri sociale, sunt medici care știu că nu iau deloc”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

În opinia acestuia e dificil să eliminăm acest fenomen în condițiile în care are la bază o cutumă adânc împământenită. „Recunoștința față de medici e un fenomen cultural în România de ani de zile. Ne-am obișnuit cu chestiunea asta, e un fenomen care ne-a intrat în sânge. Ne simțim noi, dacă nu am dat, să oferim ceva. Simțim o obligație. Am discutat cu medici și pacienți din țările occidentale, iar acolo nu există așa ceva, nu există sentimentul ăsta de îndatorare față de cel care ți-a asigurat un serviciu medical în calitate de pacient asigurat. Acolo știe toată lumea că asta e meseria, că pacientul plătește asigurare”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.

Sociologii sunt de părere că societatea noastră se află în mijlocul unei tranziții, de la situația în care șpaga era un fenomen unanim acceptat și generalizat la unul care să fie de neacceptat. Sociologul Mircea Kivu spune că putem vedea această schimbare în multe spitale din România, iar faptul că tocmai niște medici de la Marius Nasta au sesizat autoritățile în acest caz ne arată că societatea se află în schimbare.

„E clar că, singură, creșterea veniturilor unor categorii nu e suficientă pentru a elimina fenomenul șpăgii. Cel puțin în sănătate e mult prea răspândit, atât în mentalitatea pacienților cât și la medici. Creșterea salariilor în sănătate a avut ca scop principal exodul medicilor, iar asta se pare că s-a cam reușit. Pe de altă parte, cred că e și un început de schimbare al mentalității. Chiar la Marius Nasta, am înțeles că niște medici au contribuit la sesizarea autorităților. Ceva, ceva s-a schimbat. Nu mai există generalizată această concepție că șpaga este ceva cuvenit”, a declarat acesta, pentru FANATIK, subliniind că pentru eliminarea acestei cutume este necesară încrederea oamenilor în instituțiile de control, în acest caz procuratura.

În opinia acestuia fenomenul ține în primul rând de caracterul oamenilor, majorarea salariilor oferind posibilitatea medicilor să aibă un trai decent și să poată refuza atențiile pacienților. Totuși, susține acesta, pentru cei cu caractere slabe, dominate de lăcomie, majorarea salariilor nu avea cum să determine și o schimbare de comportament în privința șpăgii.

„Cred că ține mai degrabă de oameni, sunt oameni care nu acceptă sub nicio formă și sunt oameni care continuă să accepte șpagă. Creșterea salariilor a avut un efect principal asupra medicilor care acceptau șpaga pentru a avea un nivel acceptabil de venituri. Pentru oamenii care sunt lacomi, fundamental, nu ajunge această poveste. Și cred că trebuie lucrat mult și asupra pacienților, că trebuie să înțeleagă că nu au de ce să dea șpagă, însă o astfel de cutumă nu se schimbă de pe o zi pe alta, dar abia atunci va dispărea fenomenul. Totuși, ca pacient ești într-o situație fără opțiuni, când nu prea poți refuza, mai ales când și ți se mai cere”, a mai declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu.

Și sociologul Ovidiu Voicu vorbește de o perioadă de tranziție de la de la situația în care șpaga era generalizată și era percepută ca normală, în principal pentru că suplinea o plată proastă a medicilor, către o situație în care șpaga devine inacceptabilă pentru toată lumea, medici și pacienți. În opinia acestuia tocmai faptul că oamenii au început să reclame acest lucru arată că există o schimbare de mentalități. Totuși, acesta subliniază că sistemul a rămas unul „feudalizat”, fapt ce îngreunează sancționarea medicilor care aderă la acest tip de comportament.

„Însă faptul că există persoane care reclamă acest lucru arată că există o schimbare de mentalitate totuși. Acum zece ani foarte puțin s-ar fi gândit să facă asta. Astăzi aceste cazuri sunt mult mai numeroase, ceea ce înseamnă că oamenii învață faptul că au drepturi. În același timp, în rândul medicilor probabil că trebuie să fie și o schimbare de generație. Cei care sunt formați cu șpagă ca mod de lucru probabil își schimbă mai greu obiceiurile.

Iar aici ar trebui să existe o discuție serioasă despre promovare în interiorul sistemului. Acesta a rămas foarte feudalizat. Dacă vrei să profesezi într-un spital bun de stat trebuie să dai șpagă să-ți iei postul. Aici lucrurile se leagă. E ca la vamă, dacă ai făcut investiție 10.000 de euro trebuie să ții și scoți ulterior. Feudalizarea asta e foarte vizibilă, pentru că traiectoria profesională a fiecărui medic depinde de rezidențiat, de șefii de secție, de profesori. Și se întâmplă asta în spitalele bune, căutate”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

De ce nu dispare fenomenul șpăgii la medici

Dincolo de explicația ce ține de caracterul medicilor ce acceptă în continuare șpăgi din partea pacienților, acest fenomen poate fi explicat și prin contextul în care el are loc. Potrivit economiștilor, astfel de medici se află în situația de a cere șpăgi pacienților tocmai pentru că se află într-o poziție de monopol. Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, este de părere că situațiile de monopol sunt cele care creează oportunitățile pentru situațiile ca medicii să ceară și să primească șpagă.

„Trebuie să ne întrebăm de ce un medic cere șpagă, dar un stomatolog nu. Stomatologia este un sistem concurențial, chiar foarte concurențial. În momentul în care un stomatolog ți-a cerut șpagă te-ai dus și ai mers la încă o sută, sau o mie, de alți stomatologi. Aici vedem faptul că protecția supremă a consumatorului este concurența. Sistemul de stat s-a ameliorat pentru că omenii de acolo nu mai putea să ceară șpăgi, pentru că oamenii se duceau la privat. Și atunci, concurența, apariția sistemului privat, a forțat inclusiv sectorul de stat să-și moduleze pretențiile.

Aceste șpăgi se întâmplă acolo unde, probabil la anumite specialități, acolo unde reputația medicului este de așa natură încât el are impresia că el are un monopol, că statul nu-l plătește cât ar putea să primească și că dacă cere mai mult poate primi mai mult. Își tratează spitalul ca pe propria moșie. În momentul în care avem monopol, niște resurse controlate de oameni care folosesc monopolul statului pentru a se proteja unul pe altul avem aceste efecte nedorite”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, care subliniază însă că fenomenul nu este deloc unul generalizat și că, față de anii 90, progresele făcute în sistemul de sănătate sunt remarcabile.

La fel, filosoful Ciprian Mihali, profesor la UBB, spune că deși fenomenul șpăgii nu mai este unul generalizat el nu a dispărut complet din sistem. În opinia sa, dincolo de vinovățiile individuale din aceste cazuri, responsabilitățile pentru perpetuarea fenomenului sunt colective. La fel ca în cazul plagiatelor din sistemul de educație, acesta subliniază că este și responsabilitatea oamenilor din sistem să sancționeze astfel de abateri. Acesta subliniază că responsabilitatea pentru aceste cazuri nu poate fi lăsată doar pe urma presei sau a avertizorilor de integritate, cei care, în multe cazuri în țara noastră, au ajuns victime ale sistemului.

„Vinovățiile sunt individuale, însă responsabilitățile sunt colective. Adică responsabilitatea pentru această corupție aparține întregului corp medical. E ca în cazul plagiatelor la doctorat, unde e datoria noastră, a profesorilor, să denunțăm aceste fapte. Responsabilitatea colectivă înseamnă că toți medicii care nu iau șpagă trebuie să reacționeze, să nu închidă ochii la aceste situații. Știm bine situația avertizorilor de integritate și riscurile la care se expun într-un sistem care nu-i protejează și care nu le conferă suficiente garanții că merită să-și riște viața de zi cu zi.

Un lucru e curajul individul, altul este mecanismul instituțional. Ca în cazul plagiatelor, e necesară o reacție a instituțiilor din domeniu, Colegiul Medicilor de exemplu trebuie să reacționeze în astfel de cazuri. Nu poți lăsa pe umerii presei, a avertizorilor de integritate responsabilitatea de a combate fenomenul. Fără protecție instituțională acești oameni ajung la capătul puterilor, victime ale acestor forțe”, a declarat profesorul Ciprian Mihali, pentru FANATIK.