Life

De ce luna februarie are doar 28 de zile? Care este legenda celei mai scurte luni din calendar

28.02.2021 | 12:30
De ce luna februarie are doar 28 de zile? Care este legenda celei mai scurte luni din calendar
Știi de ce Februarie are numai 28 de zile Află istoria celei mai scurte luni a anului. Sursa foto: go4it.ro
ADVERTISEMENT

Februarie are 28 de zile, plus încă una odată la 4 ani, adică 29 în anii bisecți. Diferența față de celelalte luni provine din timpuri străvechi, dinainte de Hristos. FANATIK îți povestește istoria lunii februarie.

Geneza lunii Februarie este foarte veche și se „împletește” cu istoria antică a primului calendar roman. Care avea numai 10 luni, anul începea la 1 Martie și se încheia în Decembrie. Ce luni lipseau? Evident, Ianuarie și Februarie.

ADVERTISEMENT

În urmă cu mai bine de 2.500 de ani, în secolul al VIII-lea înainte de Hristos, strămoșii noștri romani foloseau calendarul lui Romulus, care avea numai 304 zile. Anotimpul rece, iarna, nu se… contabiliza!

Știi de ce Februarie are numai 28 de zile? Află istoria celei mai scurte luni a anului

Calendarul lui Romulus măsura timpul în funcție de perioadele de semănare și recoltare a plantelor, în special cele „agricole”, hrana de bază. Pentru majoritatea populației de rând, a cărei sursă de trai era agricultura, sezonul rece nu conta, nu se muncea iarna, așa că lunile înghețate nu… existau, întrebarea „Ce lună este?” având pe atunci un răspuns stupefiant astăzi: „Niciuna!”.

ADVERTISEMENT

Succesorul lui Romulus, al doilea rege legendar al Romei antice, Numa Pompilius (753 î.Hr. – 673 Î.Hr.) a schimbat calendarul în anul 713 înainte de Hristos pentru a-l aduce în concordanță cu cele 12 cicluri lunare. Lunile se calculau de la prima apariție a lunii pe cer și era împărțit în trei perioade: calendele (luna nouă), nonele (primul pătrar) și idele (luna plină).

Numărul de zile a fost egalizat la 355 pe an. Lunile aveau 30 sau 31 de zile, au fost adăugate încă două, Ianuarie și Februarie, cea de-a doua, fiind ultima din an, a rămas cu ce mai rămăsese din totalul de zile, adică 28.

Și pentru că Februarie era ultima, adică simboliza, oarecum, sfârșitul, romanii au dedicat-o lui Februus, un zeu din Infern, și sărbătoreau în Februarie „zilele morților”, dând pomană pentru cei plecați, la fel cum și la noi sâmbetele, sfârșitul săptămânilor, sunt zilele în care se fac pomenirile (parastasele) celor decedați.

ADVERTISEMENT

Iulius Cezar a „armonizat” lunile la 365 de zile și i-a „dat” lui Februarie anii bisecți

Numai că, după un timp, lunile și anotimpurile s-au… desincronizat! Vara venea în… Octombrie, în timp ce iarna începea în… Iunie! Pentru a le realinia, romanii mai băgau în calendar, din când în când, o lună nouă, cu 27 de zile, denumită Mercedonius (sau Intercalaris). Ștergeau din calendar ultimele zile ale lui Februarie și începeau Mercedonius/Intercalaris pe 24 Februarie.

Dar și acest sistem avea, evident, defectele sale, cu luna „corectoare”, care ajunsese să fie introdusă în funcție de interesele politice… Împăratul Iulius Cezar (100 î.Hr. – 44 î. Hr) a schimbat „harababura” cu un an înaintea asasinării sale, la sfatul unui astronom din Alexandria (Egipt).

A cerut „experților” să nu mai calculeze lunile după ciclurile Lunii, ci după Soare, așa cum o făceau egiptenii. Astfel au fost adăugate 10 zile la vechiul calendar pentru a se ajunge la 365, durata unei rotații complete a Pământului în jurul Soarelui.

ADVERTISEMENT

Numai că o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui durează, cu exactitate matematică, de fapt astronomică, 365 de zile și 6 ore. Care 6 ore fac încă o zi la fiecare 4 ani. Iată și anii bisecți. Așa că odată la 4 ani, ziua „în plus” a fost adăugată ultimei luni, adică lui Februarie. Care a devenit, de fapt, a doua, cum este acum, în calendarul „iulian”, ce începe cu ianuarie și se termină cu decembrie.

Papa Grigore al VIII-lea ne-a „dat” calendarul din zilele noastre

„Reforma” calendarului a cunoscut o nouă etapă apoi abia în secolul al IV-lea după Hristos, când Primul Conciliu (Sinod) de la Niceea (acum İznik, în Turcia) a hotărât ca anul bisect să fie unul divizibil cu 4.

Tot atunci s-a hotărât ca Învierea Domnului Iisus Hristos, Sfântul Paşte să se sărbătorească în prima duminică după luna plină care „cade” de echinocțiu de primăvară (în jurul lui 21 martie) sau imediat după el.

ADVERTISEMENT

Calculele de atunci, însă, tot nu erau exacte, generau o eroare de 10 zile la… 1.257 de ani! Vei zice că asta chiar nu contează. Dar în 1582, echinocţiul de primăvară a căzut pe 11 martie, în loc de 21 de martie, din cauza erorii amintite a calendarului „iulian”. Așa că Papa Grigore al XIII-lea a corectat „greșeala” tăind, pur și simplu, 10 zile din acel an, astfel încât, după 4 octombrie a urmat 15 octombrie. Conform acestui „nou” calendar, calendarul „gregorian”, ne conducem noi astăzi.

Povestea lui Februar și a butoiului cu vin împărțit „frățește” cu celelalte luni ale anului

În încheiere iată o poveste frumoasă despre lunile anului, cu Februarie în rol principal, „spusă” de Ana Pascu pe site-ul ziarullumina.ro. 

„Cică Anul era om și avea 12 feciori. Cel mai mic se numea Februar. Altă avere nu aveau decât o vie. Toamna, au pus vinul într-un singur butoi, au însemnat pe butoi de unde până unde are voie să bea fiecare şi şi-au montat câte o cana. Februar fiind cel mai mic, canaua lui era la fundul butoiului…”

„…Fraţii făceau economie şi nu-şi beau porţia de vin. Februar bea, din partea lui, în fiecare zi, rămânând mereu vesel. Ceilalţi râdeau de el, dar când Ianuarie a vrut să bea din canaua lui, a văzut că nu mai are vin. Martie, la fel. Nu mai avea vin niciunul, în afară de Februar….”

„S-au necăjit fraţii şi l-au fugărit, să-l bată. Când fugea de fraţi, Februar plângea. Când îl lăsau în pace, râdea ca un copil. De aceea, se zice, luna cea mai schimbătoare a anului îi poartă numele!”

  • 1584 a fost primul an bisect, după „corecția” făcută de Papa Grigore al VII-lea. De aceea toți anii „rotunzi”, de început de secol, care se termină cu doi de zero, sunt ani bisecți
  • 2024 va fi următorul an bisect
CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri