Debandadă în sectorul energetic. Cum a făcut ping-pong Guvernul cu închiderea termocentralelor pe cărbune. „E o vălmășeală”

Experții din domeniu sunt de părere că un astfel de mod de a gestiona sectorul energetic ridică dacă nu panică cel puțin neîncredere în rândul investitorilor într-un domeniu strategic.

Ping-pong cu termocentralele pe cărbune

În data de 1 iulie 2022, Guvernul a aprobat ordonanța 108/2022 prin care era eliminată, până în anul 2032, capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit, în total 4.920 de MW, dintre care 660 de MW până la finalul anului 2022. Era vorba de centralele pe cărbune de la Rovinari și Turceni care urmau să fie închise până la finalul anului trecut. Deși țara noastră a avut în ultimii ani o strategie de de-carbonificare, măsura închiderii centralelor pe cărbune venea după ce acest lucru intrase în PNRR.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, declara în luna noiembrie că ordonanța nu prevede închiderea acestor centrale, și că, din contră, acestea vor fi modernizate. „Nu închidem nicio Unitate de Producţie a energiei electrice pe bază de cărbune, ci, din contră, investim în modernizare şi ne pregătim pentru viitor”, susținea ministrul energiei.

Astfel, în data de 5 decembrie, prin Legea 334/2022, de aprobare a OUG 108 se stabilește că nu se va mai închide capacitatea de 660MW până în 31 decembrie 2022, urmând ca aceste capacități să se păstreze în funcțiune ca rezervă tehnică la dispoziția dispecerului energetic național. La data de 14 decembrie însă, prin ordonanța 175 de modificare a Legii 334, Guvernul stabilește din nou că că se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Demersul venea în contextul în care țara noastră risca să nu primească fondurile din PNRR dacă nu era bifat acest capitol.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

La finalul anului, în 28 decembrie, este aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG 1573/2022, prin care se stabilește, din nou, că nu se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Această ultimă decizie a Guvernului era susținută printr-un studiu realizat în luna septembrie de către Transelectrica care arăta că nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus din cauza unor factori care necesită amânarea închiderii celor 660 MW capacități de producere a energiei pe lignit până în 31 decembrie 2022.

„E clar că nu e nicio strategie, vorbim pur și simplu de o vălmășeală unde nu știi ce ai de făcut și încerci mereu să o dregi și apoi te trezești că-ți sare diferită lume în cap și apoi încerci să o cârpești din nou”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu, expert în domeniul energiei în cadrul EFOR.

Experții din domeniu susțin că acest episod este similar cu modul în care autoritățile au modificat ordonanța pentru plafonarea prețurilor la energie, unde și acolo au fost mai multe modificări survenite în momentul în care apăreau diferite probleme.

„E clar că vorbim de un episod similar cu cel privind ordonanța privind plafonarea prețului la energie. Problema este că dacă în ceea ce privește ordonanța putem spune că s-au experimentat lucruri noi, în cazul situației cu închiderea celor două termocentrale, lucrurile erau destul de clare. Adică aveam un studiu de securitate energetică realizat de Transelectrica, studiu care arată foarte clar care este situația și care sunt recomandările operatorului principal de piață de energie electrică, care este și transportatorul de energie electrică.

Digisport.ro

FOTO Edi Iordănescu, inclus în Top 10 cei mai sexy selecționeri de la EURO 2024. Pe ce loc e românul

Deci, chiar dacă există o anumită similitudine, lucrurile sunt diferite. Ne putem uita inclusiv la periodicitate. Dacă ordonanța 27 a suferit într-adevăr cinci modificări, le-a suferit în nouă luni. Aici discutăm de trei modificări în trei săptămâni, ceea ce ridică foarte multe semne de întrebare, în special din perspectiva unui investitor român care ar vrea să cumpere acțiuni sau să dezvolte un parc fotovoltaic, sau chiar un consumator casnic care decide să-și instaleze panouri pe casă. Care e predictibilitatea mea după ce investesc 10-15 mii de euro și apoi nu știu ce se va întâmpla în trei săptămâni de trei ori”, a declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Debandadă în sectorul energetic

O analiză recentă a Energy Policy Group, think-tank ce se ocupă cu problemele din sectorul energetic, identifica barierele legale și administrative drept principalul obstacol în calea investițiilor majore în sectorul energiei regenerabile în țara noastră și sublinia că statul român nu are o strategie pe termen lung în acest sector.

Specialiștii în domeniu au subliniat că dezvoltarea acestui sector este cu atât mai importantă cu cât în următorii ani reactorul 1 de la Cernavodă va intra în revizie tehnică pentru 3,4 ani, ceea ce înseamnă o scădere cu 10% a capacității de producție a energiei în România.

„Anul 2023 trebuie să fie un an al investițiilor în energie. România este încă țara cea mai puțin dependentă de importurile de energie din Europa Centrala și de Est. Nu ne mai putem permite însă întârzieri. Riscul de a deveni cea mai dependentă țara de importuri în anul 2025-2026, când unitatea 1 de la Cernavodă vă intra în revizie pentru 3-4 ani, este foarte mare, pe fondul lipsei de apetență pentru investiții”, a precizat fostul ministru al energiei, Răzvan Nicolescu.

Dumitru Chisăliță a subliniat că statul  a încasat circa 2 miliarde de euro, timp de 12 ani ca taxă de cogenerare de înaltă eficientă de la toți consumatorii de energie electrică, fără să construiască aproape nici o centrală mare de cogenerare și că România a avut în ultimii 10 ani la dispoziție fonduri de milioane de euro, fără să construiască aproape nici o centrală mare de cogenerare. Mai mult, în opinia acestuia, incertitudinea generată în acest sector de acest mod de a schimba reglementările în scurt tip reprezintă un factor de descurajare a investițiilor în sectorul energetic.

„Atunci când vorbim de modul în care s-au operat aceste modificări vorbim de instabilitatea ridicată asupra unei direcții care este dată în România în zona energiei, faptul că s-au irosit zece ani de zile, irosiți și ca timp și ca bani, iar în ultimul rând e problema legată de încredere. În momentul în care se schimbă o decizie de trei ori în trei săptămâni, practic se ridică o problemă de incertitudine față de orice activitate care s-ar putea face de mâine înainte.

Să ne aducem aminte episodul de anul trecut cu acea taxă pe soare, care din nou, nu s-a discutat public – cei care fac astfel de investiții trebuie să știe la ce costuri se pot aștepta în viitor, să poată să-și facă un plan de investiții. Nu e normal să te apuci de ceva și după trei săptămâni sau trei luni să se schimbe complet regulile jocului, să ți se spună că cheltuielile sunt altele și așa mai departe. Atunci nu te mai apuci și stai să aștepți ca lucrurile să devină predictibile”, a mai declarat, pentru FANATIK, Dumitru Chisăliță care subliniază că investițiile în acest domeniu se fac pe termen lung și foarte lung, în practica din România, chiar și construcția unui parc fotovoltaic durând câțiva ani buni.

La finalul anului trecut, în luna noiembrie, compania Monsson anunța construcția la Arad a „celui mai mare parc fotovoltaic din Europa” cu o capacitate de peste 1.000 de MW, compania anunțând că are în plan deschiderea a alte două asemenea investiții, unul tot în Arad iar al doilea în județul Cluj. Cu o putere instalată de circa 2.000 de MW, Aradul ar urma să devină „un pol energetic” în Europa după finalizarea acestor investiții. Deși dezvoltatorul a anunțat că parcul fotovoltaic din în zona localităţilor Chişineu-Criş şi Macea ar putea intra în construcție cel târziu în anul 2024, se pare că există unele probleme cu avizul de mediu, fiind afectată o zonă protejată.

„Singura problemă este că și acest proiect este blocat în momentul de față. Adică sunt niște probleme tot de natură legislativă care îl țin pe loc, și sunt și alte multe proiecte în aceeași situație. Dacă ne uităm pe intenții vedem că aceste proiecte există, însă dacă ne uităm pe ce s-a întâmplat în ultimii zece ani de zile vedem că aproape nimic nu s-a întâmplat pe piața de energie”, a subliniat și Dumitru Chisăliță.

Datele de la nivelul european arată că sectorul fotovoltaic a explodat în anul de criză 2022, cu Germania, Spania și Polonia ocupând primele trei poziții în ceea ce privește capacitatea nou instalată.

EU solar additions +47% yoy.

A big shout-out to everyone on the industry who made this possible, from big utility investors to electricians.

The 2010-12 PV boom was driven by tax money spend for expensive panels in two countries (DE & IT), and hence collapsed. pic.twitter.com/7mKACJAsNu

— Lion Hirth (@LionHirth) January 3, 2023

Ana Otilia Nuțu este de părere că în România abia de anul viitor vom putea vedea care a fost gradul de investiții în acest sector în condițiile în care țara noastră nu a avut pregătite astfel de proiecte precum alte țări europene. Însă subliniază că până acum nu pare să fi existat vreun efort din partea autorităților pentru a asigura un cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

„La noi erau o serie de blocaje de dinainte, de prin 2016 nu s-a mai investit în nimic, iar acum întrebarea este dacă acest mediu, așa cum e el cu toate bâlbele astea, dacă este în continuare favorabil pentru investiții, și deja am văzut anunțuri o serie de anunțuri inclusiv parcul solar de la Arad și multe alte proiecte așteptate acum pe PNRR, toate acestea o să le vedem abia de anul viitor.

Altfel, sunt deja câteva chestii la care dacă te uiți îți dai seama că se puteau face mai bine. Spre exemplu, când s-a scris RePowerEU în aceeași zi s-a emis și un ghid de la Comisie în care se recomanda statelor membre să simplifice cât mai mult toate procedurile de autorizare pentru capacități noi, iar acest lucru a avut un efect destul de important în alte țări, precum Germania sau Italia. Dar aici e clar că vorbim de proiecte care erau deja pregătite și doar au fost accelerate.

La noi nu a fost discuția asta. Adică hai să vedem de ce nu s-a mai investit din 2016 încoace, să vedem care sunt chestiunile care pot fi corectate. Poate e o problemă că se dau avizele de racordare foarte lent, poate e o problemă că se dau autorizațiile locale foarte lent, deci asta ar fi trebuit să se facă. Ministerul să aibă o discuție cu toți investitorii posibili, cu autoritățile locale, să facă niște evenimente destul de publice, și să afle care sunt problemele cu care se confruntă. Să caute un mod de a simplifica chestiile administrative. Și, într-adevăr, acest lucru nu s-a făcut”, a mai declarat Ana Otilia Nuțu pentru FANATIK.