Decizii ale CCR, ignorate de Camera Deputaților. Două partide de opoziție sunt lăsate fără funcții în comisii și Biroul Permanent

Conducerea Camerei Deputaților, dominată de coaliția PSD-PNL-UDMR, blochează constituirea a două grupuri parlamentare – cel al disidenților liberali ai lui Ludovic Orban și cel al deputaților plecați din USR – deși cele două partide pot invoca în sprijinul lor un șir de decizii ale Curții Constituționale, dintre care cea mai veche datează încă din 1993.

Bețe în roate pentru partidele lui Orban și Cioloș

Pe 31 ianuarie, Ludovic Orban anunța, cu o zi înainte de începerea sesiunii februarie-iunie a Parlamentului, că cei 13 deputați care au plecat din PNL vor activa într-un grup parlamentar distinct, Grupul deputaților de dreapta. A doua zi, liderul de grup, Violeta Alexandru, a făcut anunțul în plen, conform Regulamentului, însă majoritatea parlamentară a ignorat anunțul invocând faptul că Regulamentul nu permite crearea de grupuri distincte de către parlamentarii care au plecat dintr-un partid, fără a se afilia altei formațiuni parlamentare.

Violeta Alexandru a făcut un anunț similar și la începutul acestei sesiuni, dar Biroul Permanent al Camerei a trimis solicitarea la Comisia juridică pentru un punct de vedere. Acest punct de vedere nu a fost formulat nici până astăzi, deși a trecut mai bine de o lună de atunci.

„Laura Vicol (președintele Comisiei juridice – n.red.) refuză să dea un răspuns. Tot la Comisia juridică este îngropată solicitarea. Nu au luat nicio decizie, nu ne-au dat nicio explicație (…) Noi am îndeplinit procedurile conform Regulamentului și hotărârilor Curții Constituționale – pentru că au fost precedente, nu suntem primii care au făcut acest demers. CCR a dat niște decizii pe această speță, e foarte clară treaba. Noi am informat, nu am cerut eu voie Laurei Vicol să facem grup parlamentar sau nu, ci Biroul Permanent s-a trezit să trimită informarea la Comisia juridică. Eu nu am simțit nevoia să întreb pe nimeni pentru că, din punctul meu de vedere, noi suntem constituiți legal”, a declarat, pentru FANATIK, Violeta Alexandru. Până la ora difuzării acestei știri, Laura Vicol nu a răspuns solicitării de a oferi un punct de vedere pe această temă.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Însă chiar dacă cei de la Forța Dreptei acționează de facto ca un grup distinct, refuzul puterii de a le conferi un statut legal are consecințe: nu sunt reprezentați în Biroul Permanent și în comisii, iar posibilitatea de a interveni în timpul dezbaterilor din plen este limitată, pe lângă faptul că nu li se pune la dispoziție logistica de care dispune orice grup parlamentar. În aceeași situație sunt și cei zece deputați care au demisionat din USR și care sunt nucleul partidului fondat de către Dacian Cioloș, REPER, cărora nici lor nu li s-a recunoscut dreptul de a se constitui într-un grup distinct.

CCR a mai permis apariția de noi grupuri parlamentare

Dincolo de ciondănelile obișnuite din Parlament, ce este cu adevărat periculos în această situație este ignorarea deliberată a jurisprudenței Curții Constituționale, în baza căreia, de-a lungul vremii, s-au constituit grupuri ale unor formațiuni care nu candidaseră anterior în alegeri: este vorba de UNPR în timpul guvernării PDL și de Pro România în 2019.

Articolul 69 din Constituție prevede că, în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul. În Decizia CCR 44 din 1993, judecătorii constituționali au afirmat că articolul menționat implică faptul că un parlamentar nu are nicio răspundere juridică față de partidul pe listele căruia a fost ales. „Raporturile sale cu alegătorii și partidul sunt raporturi morale, politice, dar nu juridice. El nu mai este ținut să îndeplinească vreo obligație față de aceștia, el este obligat numai poporului. În contextul constituțional românesc ce valorifică fără limite mandatul reprezentativ, singura posibilitate pe care o are partidul sau pe care o au alegătorii nemulțumiți de activitatea unui deputat este să nu-l realeagă. În consecință, deputatul are facultatea constituțională de a adera la un grup parlamentar sau altul în funcție de opțiunile sale, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independent față de toate grupurile parlamentare”, afirmau judecătorii Curții.

Argumente asemănătoare au fost reluate în mai multe decizii ulterioare, inclusiv în Decizia 1490/2010, care a permis constituirea grupului de parlamentari ai UNPR: „Distincţia la care se face referire în cuprinsul sesizărilor dintre categoria deputaţilor independenţi şi a celor deveniţi independenţi este lipsită de efecte juridice.” Acest șir de decizii a generat controverse legate de faptul că ar încuraja traseismul, însă discuția pornea de la o premisă falsă. Practic, restricțiile prevăzute în formele succesive ale Regulamentelor celor două Camere nu erau menite să împiedice traseismul, ci să pună într-o situație de inferioritate partidele nou apărute în urma unor sciziuni în interiorul partidelor parlamentare. De exemplu, un deputat poate să-și schimbe afilierea politică ori de câte ori dorește în timpul mandatului, fără să existe niciun fel de sancțiune împotriva sa.

Digisport.ro

Tragedie! Un campion a anunțat că fiul său în vârstă de 15 luni a murit: ”Prietenul meu e fără viață. Vă rog, ajutați-mă”

Însă dacă un grup de deputați pleacă dintr-un partid pentru a constitui o formațiune politică distinctă, la nivel parlamentar le este refuzată recunoașterea statutului lor, chiar dacă flutură prin fața celor de la putere un maldăr de decizii ale CCR. Ultima a fost Decizia 85/2019 care a permis celor de la Pro România, după mai bine de un an de încercări, să-și constituie grupul propriu.

„Curtea Constituțională a reiterat faptul că a statuat în mod constant asupra posibilității neîngrădite a parlamentarilor de a trece de la un grup parlamentar la altul, de a se afilia la un grup parlamentar sau de a constitui un grup format din parlamentari independenți, sancționând, de fiecare dată când a fost sesizată, normele regulamentare care limitau acest drept, norme apreciate, în esență, ca fiind în contradicție cu dispozițiile art. 69 alin. (2) din Constituție, care respinge orice formă de mandat imperativ”, motivau judecătorii de contencios constituțional.

Decizia reitera doar interdicția ca în Parlament să apară grupuri parlamentare ale unor partide care, la alegeri, nu au reușit obținut mandate în Parlament. Numai că interdicția nu se aplică situațiilor de față. Atât disidenții din PNL, cât și cei din USR au anunțat constituirea de grupuri de deputați independenți, iar partidele pe care le-a constituit nu candidaseră la precedentele alegeri întrucât nu existau pe atunci, astfel că nu se poate vorbi de situația în care un partid care nu a trecut pragul electoral la alegeri să-și creeze totuși grup parlamentar.

Lider PSD: „Nu toate plecările din partide înseamnă traseism”

În prima ședință de plen a Camerei Deputaților, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a invocat prevederile actualului Regulament al Camerei. „Stimaţi colegi, nu vă puteţi intitula niciodată Grup al independenţilor, pentru că nu aţi candidat ca independenţi şi nu aţi fost aleşi ca independenţi. Aţi fost aleşi pe listele Partidului Naţional Liberal şi nu mai sunteţi în Partidul Naţional Liberal, sunteţi neafiliaţi. Asta este concluzia care se desprinde din lege. Mai permiteţi-mi să vă citez şi din alin. (4).  “Deputaţii sau senatorii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte devin deputaţi sau senatori neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii şi senatorii rămaşi neafiliaţi nu îşi pot constitui grupuri parlamentare”. Asta este concluzia pe care o desprindem din lege”, argumenta Andronache, fără să pomenească însă deciziile Curții.

În mod surprinzător însă, liderul grupului PSD, Alfred Simonis, a părut să ia partea celor de la Forța Dreptei și de la REPER. „Îmi amintesc momentele în care în mandatul trecut colegi de la PSD plecau spre Grupul Pro România, ce ropote de aplauze şi de urale primeau atât de la USR, cât şi de la PNL. Ne amintim asta. Ştiam atunci că va veni momentul decontului şi cu toate astea vă spun că n-am niciun fel de satisfacţie. Vor mai pleca şi de la PSD, vor mai pleca şi de la AUR, vor mai pleca şi de la USR, şi de la PNL, atât timp cât electoratul nu va sancţiona acest tip de traseism politic. Pentru că – aici trebuie să fac o completare – nu toate plecările din partide înseamnă traseism politic. Una e să pleci de la un partid la altul şi alta e să pleci de la un partid să-ţi înfiinţezi un alt partid, de exemplu”, a spus Simonis adăugând că s-ar impune o modificare a Regulamentului astfel încât să fie reprezentați în conducerea Camerei și comisii și deputații care nu mai sunt afiliați grupurilor create după alegeri, în condițiile în care aceștia reprezintă deja mai bine de 10% din numărul total al deputaților.

Însă poziția lui Simonis nu este întrutotul dezinteresată. Dacă li se va face loc celor de la Forța Dreptei sau de la REPER în comisii și în Biroul Permanent, ar trebui ca PNL și USR să le cedeze locuri, nu PSD. Social-democrații ar reuși astfel să contribuie la divizarea și mai mult a opoziției, precum și la slăbirea poziției în Parlament a aliaților lor de la PNL.