Democrația, sub amenințarea dictaturii în 2024. „Ar putea fi anul în care vom asista la prăbușirea ordinii bazate pe reguli”

De la Statele Unite la Marea Britanie și Uniunea Europeană, de la India la Mexic și de la Taiwan la Indonezia, unele dintre cele mai importante țări din lume din punct de vedere strategic vor avea alegeri în acest an. E cu atât mai ironic să ne punem întrebarea dacă democrațiile lumii vor vira către autoritarism în contextul în care circa 3,8 milioane de oameni sunt așteptați la urne în acest an.

Democrația, amenințată la urne în 2024

Într-un an în care sunt așteptate atât de multe alegeri, analiștii politici avertizează că multe regimuri democratice se află într-o zonă periculoasă, ce amenință chiar natura democratică a acestor țări.

Nu doar că este de așteptat ca dictatori precum președintele rus Vladimir Putin și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, să încerce să exploateze în continuare aparențele democratice pentru a-și susține propriile regimuri autoritate și pentru a înăbuși opoziția, dar democrația este, de asemenea, în pericol în Occident, susțin aceștia.

Președintele american Donald Trump a amenințat deja că va folosi instituțiile democratice împotriva rivalilor săi politici dacă va câștiga alegerile din noiembrie anul viitor. Posibila sa realegere răspândește deja panică în Europa că acesta va întoarce spatele Ucrainei – și chiar NATO – lăsându-i mână liberă lui Putin pentru a reconstrui atât imperiul Rusiei cât și rețelele de influență în Europa Centrală și de Est.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În Europa, alegerile UE din iunie par să semnaleze faptul că partidele de extremă dreapta – poate cel mai semnificativ în Franța și Germania – capătă un impuls real și se transformă în potențiale guverne naționale care ar fi ostile instituțiilor UE de la Bruxelles dar și cetățenilor musulmani din Europa, fiind în același timp mai simpatizante față de Kremlin.

Marea întrebare care planează asupra acestor partide este dacă vor desființa pilonii democrației europene – cum ar fi justiția independentă și presa liberă – după ce vor folosi urnele de vot pentru a ajunge la putere. “Este absolut legitim să fim foarte îngrijorați de starea democrației în lume”, a declarat, pentru Politico, Daniel Kelemen, profesor de politici publice la Universitatea Georgetown și expert în legislația UE.

“Democrația este contestată peste tot – nu doar în locuri care se clasează prost în sondajele privind valorile democratice, ci și în democrații consacrate precum Statele Unite și Uniunea Europeană”, a mai spus acesta.

Primele alegeri cu miză mare la orizont sunt cele din Taiwan din 13 ianuarie, care se vor transforma într-un test pentru a vedea dacă președintele chinez Xi Jinping va continua să tolereze o democrație pe insulă sau o va invada, precipitând astfel o criză majoră de securitate în Marea Chinei de Sud.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Fragilitatea politică a Europei a fost, de asemenea, pe deplin afișată în ultima săptămână din decembrie. Zeci de persoane au fost reținute în Serbia, după proteste masive declanșate în urma alegerilor caracterizate de fraude masive și care i-au oferit o nouă victorie președintelui populist Aleksandar Vučić. Rusia a intervenit, jucându-și rolul tradițional de a provoca probleme, acuzând Occidentul că încearcă să organizeze un “Maidan” în stil ucrainean împotriva lui Vučić, care are relații apropiate cu Putin.

Democrația în retragere

Studiile care examinează prevalența democrației relevă o tendință alarmantă. Potrivit Institutului V-Dem de la Universitatea din Göteborg, Suedia, în ultimele decenii, democrația a pierdut rapid teren în fața autocrației.

În întreaga lume, “nivelul de democrație de care se bucură cetățeanul global mediu în 2022 a scăzut la nivelul din 1986”, au scris cercetătorii V-Dem în raportul lor pentru 2023. “Există mai multe autocrații închise decât democrații liberale – pentru prima dată în mai mult de două decenii”.

Scăderi surprinzătoare au fost înregistrate în regiunea Asia-Pacific, unde 72% din populația lumii, adică 5,7 miliarde de oameni, trăiau sub un regim autocratic în 2022, au scris cercetătorii de la V-Dem.

Cel mai recent raport al Freedom House nu este mai încurajator. “Libertatea globală”, arată organizația non-profit cu sediul la Washington, “a scăzut pentru al 17-lea an consecutiv” în 2023, libertatea de exprimare fiind o victimă principală a unui marș global spre autocrație.

Freedom House a indicat invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, care a avut ca scop stingerea aspirațiilor democratice ale Kievului și ruperea legăturilor sale cu UE, ca exemplu de democrație supusă unui atac direct de către regimurile autocratice.

Cu toate acestea, chiar și pe fondul acestui parcurs perdant, specialiștii care măsoară sănătatea normelor democratice, precum și subversiunea acestora, susțin că anul 2024 comportă riscuri mari pentru democrație. Și nicăieri nu este mai mult decât în SUA, care organizează alegeri prezidențiale în 2024.

La aproape trei ani după ce a îndemnat mulțimile adunate în fața Capitoliului să lupte pentru a anula rezultatul alegerilor din 2020, declanșând astfel o adevărată insurecție, Trump a revenit și este în cărți pentru o revenire la Casa Albă.

În condițiile în care sondajele îl arată ca având șanse atât de a câștiga nominalizarea Partidului său Republican pentru a candida la președinție, cât și de a-l învinge pe actualul președinte Joe Biden, revenirea lui Trump la putere pare mai probabilă ca niciodată, în ciuda problemelor juridice care ar putea încă să-i zădărnicească ambițiile.

O dictatură a lui Donald Trump în SUA?

În SUA, în timp ce Trump mimează jocul democrației, comentariile sale din timpul mitingurilor electorale organizate în întreaga țară alimentează temerile că, dacă va fi reales, magnatul imobiliar ar putea transforma cea mai puternică națiune din lume într-o “dictatură”.

După toate probabilitățile, o trecere de la democrație la dictatură în Statele Unite nu ar fi anunțată ca atare, ci ar avea loc treptat, prin subminarea instituțiilor și normelor până când nu vor mai rămâne decât aparențele și aparențele democrației.

Un exemplu în acest sens este independența sistemului judiciar. Este un indicator cheie al unei democrații funcționale. Cu toate acestea, Trump a afirmat în repetate rânduri că va folosi Departamentul de Justiție pentru a-și urmări rivalii politici dacă va fi reales, promițând în același timp să umple rândurile instituțiilor-cheie cu oameni loiali.

“Sunt extrem de îngrijorat în privința Statelor Unite, aproape mai mult decât în privința oricărei alte țări”, a adăugat Kelemen. “Problema de bază este că, pentru ca o democrație să funcționeze, ai nevoie de cel puțin două partide principale angajate față de normele și procesele democratice. Și, din păcate, în Statele Unite, forțele lui Trump, forțele MAGA, au preluat controlul Partidului Republican.”

Ascensiunea dreptei anti-europene în UE

În Europa, unde sute de milioane de oameni vor vota în iunie în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, pericolul unei treceri masive la autocrație pare mai puțin acut. Cu toate acestea, Kelemen avertizează că toleranța Europei față de autocrații din sânul său, și anume față de liderul maghiar Viktor Orbán, creează un precedent periculos, încurajându-i pe alții să îi urmeze calea.

Într-adevăr, multe țări europene sunt vulnerabile la modelul de putere al lui Orbán, exercitat prin intermediul rețelelor de camaraderie și al controlului mediatic. Bulgaria este o democrație șubredă, în care partidele acționează ca mari rețele de clientelism, în special în preajma alegerilor, în timp ce crima organizată și Rusia joacă un rol important.

Grecia este, de asemenea, din ce în ce mai mult în centrul atenției din cauza presiunilor guvernamentale asupra instituțiilor publice, guvernul lui Kyriakos Mitsotakis fiind acuzat de subminarea autorităților de reglementare care investighează interceptările telefonice ale statului asupra politicienilor și jurnaliștilor.

Toate acestea sunt importante pentru funcționarea UE însăși, care a avut un succes foarte limitat în ceea ce privește supravegherea țărilor sale membre în ceea ce privește deficiențele statului de drept și regresul democratic, în timp ce aceleași țări au mână liberă pentru a împiedica UE. Orbán ilustrează perfect această slăbiciune majoră a UE, deoarece un singur lider, aliniat al Kremlinului, poate bloca progresul în ceea ce privește deciziile majore ale UE, așa cum s-a întâmplat cu ajutorul financiar.

Kelemen susține că este o greșeală gravă dacă liderii europeni continuă să-i facă pe plac liderului ungar, cum s-a întâmplat în decembrie când au decis să acorde Budapestei fonduri UE în valoare de 10 miliarde de euro, fonduri ce fuseseră înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

“Există un preț uriaș de plătit pentru renunțarea la pârghia ta”, a spus el, referindu-se la capacitatea Bruxelles-ului de a-l forța pe Orbán să facă reforme pro-democratice. “Întregul mecanism de suspendare a fondurilor acum nu va avea cu adevărat același efect de descurajare. Alte regimuri vor lua notă”.

În sens mai larg, încrederea în funcționarea democrației europene este în scădere în mai multe țări mari din UE, inclusiv în Franța și Italia, potrivit unui sondaj IPSOS publicat la sfârșitul anului trecut.

Autocrații își întăresc pozițiile

La fel ca Putin și admiratorii săi din extrema dreaptă europeană, care au un interes comun în subminarea democrației în UE, adaugă profesorul Kelemen.

Înaintea alegerilor europene, la care vor participa sute de milioane de oameni, partidele de extremă dreapta sunt în plină ascensiune în Franța, Olanda, Germania și în alte țări mari din UE. Deși aceste partide nu își vor asigura puterea, ele pot exercita o influență tot mai mare asupra politicilor UE dacă vor obține un scor mare la scrutinul din 6-9 iunie, forțând mâna Bruxelles-ului să treacă cu vederea problemele legate de statul de drept din țările UE și să se retragă din apărarea valorilor care stau la baza societății democratice.

“Acesta ar putea fi anul în care vom asista la prăbușirea ordinii bazate pe reguli”, a declarat Alberto Alemanno, profesor de drept al UE la școala de afaceri HEC din Franța. “Este terra incognita”.

Cercetătorul român Marius Ghincea a declarat și el pentru Euronews, într-un articol cu privire la modul în care partidele de extremă dreapta vor folosi tehnologia IA în aceste alegeri, că trebuie să ne așteptăm dacă nu la victorii, cel puțin la un avans considerabil al acestor partide. „Euroscepticismul din întreaga Europă va renaște anul viitor, pe măsură ce ne apropiem de alegerile europene. În special, ar trebui să ne așteptăm la câștiguri semnificative pe întregul continent, în țările din Europa de Est și de Vest”, a declarat acesta.

Oricare ar fi rezultatul numeroaselor alegeri din 2024, este puțin probabil ca cei care vor face cele mai mari daune democrației să se prezinte ca doritori de dictatori sau autocrați.

Dimpotrivă, cu cât ne apropiem mai mult de o eclipsă totală, cu atât vom auzi mai multe discursuri triumfătoare despre “democrația în acțiune” din partea așa-numiților “autocrați aleși” precum Orbán, care se vor grăbi să preia controlul asupra mass-media și să își reprime adversarii. Ceea ce face ca sarcina de a proteja democrația să fie cu atât mai dificilă, adaugă Kelemen.

“Actuala clasă de autocrați aleși încearcă cu toții să se îmbrace în mantia democrației”, a spus el. “Devine confuz pentru mulți oameni și devine o provocare să denunți aceste regimuri pentru ceea ce sunt cu adevărat: autocrații electorale sau sisteme dominate de un singur partid.”