Diana Șoșoacă a criticat, în stilul caracteristic, decizia președintelui Klaus Iohannis de a apropa intrarea și staționarea forței de reacție rapidă a NATO pe teritoriul României.
După ce Parlamentul a primit scrisoarea președintelui Klaus Iohannis, prin care este informat de decizia șefului statului de a permite forței de reacție rapidă a NATO să intre, să staționeze sau să tranziteze țara noastră, Diana Șoșoacă a reacționat vehement.
„De ce trebuie să încărcăm teritoriul României cu soldați? Pentru că din câte știu nu ne-a atacat nimeni, nu am atacat pe nimeni. Pentru ce domnul președinte Klaus Iohannis bagă România în război fără acordul Parlamentului.
Doresc să solicit ajutor internațional, pentru că suntem băgați într-un război fără să fie cazul și se încearcă discreditarea României prin încercarea de a ataca din Federația Rusă fără (…)”, a acuzat Diana Șoșoacă.
Deputatul USR Bogdan Rodeanu a intervenit, calificând declarația lui Șoșoacă drept un discurs pro-rus. „Mă văd nevoit să intervin după acest episod maniacal, extremist, pro-rus, cu câteva precizări. E vorba de trupele noastre, de aliații noștri care sunt prezenți printr-un exercițiu pe teritoriul Rommâniei pentru a garanta suveranitatea și integritatea teritorială a României. Multora din sală le-ar fi plăcut ca în lolcul trupelor franceze să fie rusești”, a spus Rodeanu.
Potrivit scrisorii trimise de președintele României, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
Măsura, potrivit documentului, este luată în contextual amenințărilor și stărilor conflictuale la nivel regional și global și a evoluției războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina.
„Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate.
În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei”.