Dictatori și corupți din toată lumea, onorați cu cea mai mare distincție a statului român. Decorațiile le-au fost date de președinții Constantinescu și Iliescu

În sistemul de decorații al României post-decembriste, cea mai importantă decorație este Ordinul Național „Steaua României”, împărțit în mai multe grade. Cel mai înalt dintre acestea Colanul Ordinului „Steaua României”, rezervat de obicei șefilor de stat străini. Numai că uneori președinții României i-au ales cu destulă neglijență pe cei demni de această distincție, astfel încât pe listă se regăsesc politicieni care au condus regimuri autoritare sau corupte, iar în unele cazuri au avut chiar mâinile murdare de sânge.

Colanul „Steaua României”, acordat pentru o lovitură de stat

Decorațiile României democratice au fost legiferate relativ târziu, astfel că abia în 1998 au fost acordate primele distincții, an în care au fost decernate și primele patru colane ale Ordinului „Steaua României”, de către președintele Emil Constantinescu: președintele Franței Jacques Chirac, președintele Finlandei Martti Ahtisaari, președintele Bulgariei Petăr Stoianov și președintele din Peru Alberto Fujimori.

Deja la acel moment era greu scuzabilă onorarea lui Fujimori, președintele peruvian din 1990-2000. Când l-a decorat Constantinescu, Fujimori era deja autorul unei lovituri de stat prin care a dizolvat Congresul, a suspendat Constituția și a epurat sistemul judiciar. În 1998, Fujimori a candidat pentru al treilea mandat de președinte, deși Constituția limita numărul acestora la două. După doi ani, Fujimori a fugit în Japonia, de unde și-a trimis demisia prin fax.

Abia în 2007, Fujimori a fost extrădat în Peru și condamnat la 25 de închisoare pentru încălcări grave ale drepturilor omului, 7 ani și 6 luni pentru acte de corupție și 6 ani pentru interceptări ilegale ale convorbirilor unor jurnaliști și adversari politici. Fujimori este responsabil pentru moartea a câtorva mii de persoane în cadrul unor represalii îndreptate contra simpatizanților milițiilor maoiste din Peru, furt din fondurile publice (care se ridică, potrivit unor estimări la 600.000.000 de dolari), precum și pentru un program de sterilizare forțată a amerindienilor.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Tot Emil Constantinescu i-a acordat Colanul emirului din Qatar, Hamad bin Khalifa Al Thani. Și acesta a condus țara cu o mână de fier, dar fără să iasă din standardele obișnuite pentru monarhiile arabe din Orientul Mijlociu. Ce-l scoate însă în evidență pe fostul emir este faptul că a ajuns la putere detronându-și propriul tată, în 1995.

Dictatorii din Kazahstan și Tunisia, onorați la București

Președintele din Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, a fost decorat în 1999, la un an după ce primise titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului. Nazarbaev a fost președinte în perioada 1999-2019, după ce și-a dat dezlegare să poată candida de câte ori vrea. A instituit un regim autoritar și corupt, o anchetă de presă estimând la peste 785.000.000 dolari valoarea bunurilor imobiliare achiziționate de familia sa în Occident în 20 de ani. Alegerile din Kazahstan era o farsă în perioada Nazarbaev, acest fiind reales în 2015 cu neverosimilul procent de 98%. Realitatea a arătat însă că Nursultan Nazarbaev nu era chiar atât de iubit de conaționalii săi, astfel că amplele proteste din 2018 l-au determinat să părăsească funcția de președinte, nu înainte de a-și asigura impunitatea în fața justiției și de a-și desemna succesorul, pe Kassim Tokaev. În momentul în care s-a retras, primise deja titlul de El Bashi, „Conducător al Națiunii”, iar capitala Astana fusese rebotezată cu numele său, Nur Sultan. Abia după protestele din 2022, Tokaev s-a scuturat de influența lui Nazarbaev și a clanului său.

Nici Ion Iliescu nu a fost foarte atent atunci când a acordat Colanul, ca dovadă fiind decernarea acestuia președintelui Tunisiei, Zine El Abidine Ben Ali, în 2003. La acea dată, nu ar mai fi trebuit să existe dubii în ce privește regimul dictatorial al acestuia, cu o opoziție reprimată și o libertate a presei aproape inexistentă. Ben Ali a ajuns la putere printr-o „lovitură de stat medicală” în  1987 când s-a folosit de un raport medical pentru a-l declara inapt de exercitarea funcției pe președintele Habib Bourguiba. Ca și Nazarbaev, Ben Ali a fost reales cu procente de peste 90%. Până la urmă, tunisienii exasperați au ieșit în stradă, iar în 2011 Ben Ali a fugit în Arabia Saudită. Ulterior, a fost judecat în contumacie și condamnat la 35 de ani de închisoare pentru fapte de corupție și la închisoare pe viață pentru reprimarea violentă a protestelor din orașul Sfax, din timpul „Primăverii Arabe”.

Gazul azer, pașaport pentru respectabilitate

În 2004, Colanul Ordinului „Steaua României” a fost acordat lui Ilham Aliev, președintele din Azerbaidjan. Cu un an înainte, aceste primise funcția ca moștenire de la tatăl său, Gaidar Aliev. ca și tatăl său, Aliev a continuat tradiția regimului opresiv de la Baku, cu opozanți și jurnaliști trimiși la închisoare. Companiile de stat sunt tratate ca afaceri de familie de către președinte, iar odată cu scandalul Pandora Papers au apărut informații legate de banii spălați de familia Aliev prin achiziții făcute în țările din Occident. Cu aprobarea primarului sectorului 2, Neculai Onțanu, în 2007 o alee din Parcul Tei a fost numită Aleea Gaidar Aliev, în memoria tatălui dictatorului azer. Parcul fusese reabilitat cu bani din Azerbaidjan.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Cum această țară este socotită o alternativă serioasă pentru România, chiar și pentru Europa Centrală, la gazele și petrolul rusesc, Aliev este mai frecventabil de către Putin pentru liderii din Occident, astfel că este puțin probabil ca în viitorul apropiat să fie schimbat numele aleii din parcul reabilitat de către Onțanu. De altfel, chiar președintele Iohannis face în aceste zile o vizită la Baku pentru semnarea unui contract de furnizare de energie din Azerbaidjan.

Președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis nu li se poate imputa vreo neglijență gravă când vine vorba de cea mai mare distincție a statului român. Deși Iohannis a fost deseori ironizat pentru dărnicia cu care împarte decorații în stânga și în dreapta, el a acordat Colanul șefilor unor state a căror democrație este deasupra vreunui dubiu.

Potrivit legii, președintele României primește de drept Colanul atunci când devine șeful statului, el fiind cel care are dreptul exclusiv să-l acorde. De obicei, decorația a fost rezervată șefilor de stat străini, singurii români care au primit această distincție fiind patriarhii Teoctist și Daniel, precum și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.