Disputa pentru șefia PMP, un război care are la mijloc mulți bani. Eugen Tomac și Cristian Diaconescu își joacă supraviețuirea politică

Cristian Diaconescu a fost exclus din PMP pe 23 martie, însă asta nu a pus capăt tensiunilor din partid, care ar putea fi soluționate prin intermediul instanțelor. De rezultatul confruntării dintre Diaconescu și succesorul său, Eugen Tomac, depinde și politica de alianțe a partidului, cu implicații ce pot mari în perspectiva alegerilor din 2024. În plus, la mijloc sunt și sume mari de bani care s-au adunat în vistieria partidului, din subvenția provenită de la bugetul de stat.

Șefia PMP, decisă de instanță

Diaconescu a pierdut șefia PMP într-un congres care a avut loc pe 19 februarie. Atunci europarlamentarul Eugen Tomac a fost contestatarul principal al fostului ministru de Externe, iar cu sprijinul majorității liderilor organizațiilor județene, Tomac a devenit șeful partidului. Cristian Diaconescu a contestat în instanță deciziile luate la congresul din februarie, iar Tomac a replicat cu excluzându-l din partid. Diaconescu nu a recunoscut nici excluderea. Mai mult, a convocat un Consiliul Executiv Național la Iași pe care, bineînțeles, Tomac îl consideră nestatutar.

PMP nu ar fi primul partid care, odată ieșit din Parlament, cade pradă unor certuri interne în stilul PNȚCD sau PRM, în care certurile devin din ce în ce mai virulente pe măsură pe partidul se scufundă în insignifianță. Însă în cazul partidului fondat de către Traian Băsescu, șansele unei reveniri în prim-planul politicii sunt destul de mari, iar PMP ar deveni o piesă importantă în confruntările electorale din 2024.

PMP este un partid cu bani

În primul rând, cei de la PMP au bani, iar suma care se poate aduna până în 2024 poate deveni una apreciabilă. Deși nu mai este partid parlamentar, PMP primește în continuare bani de la buget sub formă de subvenție, întrucât 25% din subvenția acordată de stat este distribuită în funcție de rezultatele de la alegerile locale, unde PMP a trecut de 5%. Din cele 232 de milioane de lei care au fost acordați partidelor politice în anul 2021, PMP a primit circa 16.500.000 lei, dintre care a cheltuit doar 58,5% astfel că aproape 7 milioane de lei au fost economisiți într-un singur an.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De altfel, toate partidele care au primit subvenții au făcut anul trecut economii. În 2021 nu au avut loc decât alegeri parțiale în câteva localități, astfel că formațiunile politice au preferat să pună banii deoparte pentru 2024 când vor avea loc alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

Partidul a trecut de 5% în sondaje

În al doilea rând, PMP este un partener tentant pentru partidele de dreapta în vederea unei fuziuni sau alianțe electorale. Chiar dacă nu are parlamentari, PMP este reprezentant în Parlamentul European de către Traian Băsescu și Eugen Tomac, iar prezența sa în administrația locală – primării și consilii județene – plasează partidul pe locul 4 în România, după PNL, PSD și USR, dar peste UDMR. La votul popular de la localele de acum doi ani, PMP a obținut peste 5% din voturi, astfel că partidul este reprezentat de 67 de consilieri județeni și 50 de primari.

De asemenea, în cazul PMP nu a apărut obișnuitul declin accelerat în sondaje pentru partidele care ratează intrarea în Parlament. Potrivit unui sondaj CURS realizat la mijlocul lunii trecute, PMP ar depăși în momentul de față pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlament. Persistența cu care un segment al electoratului rămâne fidel PMP și „zestrea” de aleși locali pe care partidul o are fac din PMP un partener al celorlalte partide de dreapta în discuții pentru o eventuală fuziune sau alianță. Iar „pețitorii” nu lipsesc.

Curtați de ambele partide liberale

Fostul premier Ludovic Orban a spus, în noiembrie 2021, că i-ar fi propus lui Traian Băsescu o fuziune între PNL și PMP în 2020, însă fostul președinte al României a refuzat la acea vreme, încrezător că PMP va intra în Parlament prin forțe proprii. Deși antipatia personală dintre Orban și Băsescu este veche, câtă vreme Orban a condus PNL, inclusiv după alegerile parlamentare din 2020, relația liberalilor cu PMP a fost una cordială, cele două partide colaborând bine la nivel local.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

După eșecul de la parlamentare, Cristian Diaconescu a purtat negocieri cu conducerea PNL pentru o eventuală colaborare, însă a exclus fuziunea celor două partide. „Sub preşedinţia mea, Partidul Mişcarea Populară va continua să rămână una dintre cele mai importante forţe politice, de dreapta, de pe eşichierul politic românesc. Deci dispariţia acestei formaţiuni politice este exclusă”, afirma fostul președinte al PMP.

Când Orban a plecat din PNL pentru a fonda Forța Dreptei, și-a exprimat și el disponibilitatea unei colaborări cu PMP. „Cu Cristian Diaconescu am o relație foarte bună de mult timp. Suntem deschiși unei colaborări strânse. Vom vedea cum se va materializa ea. Putem gândi multe acțiuni comune în viitor”, a declarat Ludovic Orban, pentru punctuldefierbere.ro.

Un potențial aliat al PNL în lupta cu PSD

Pe de altă parte, cu puțină vreme înainte de Congresul din 13 februarie, Diaconescu l-a invitat pe liderul AUR, George Simion la o întâlnire cu liderii filialelor județene ale PMP pentru discuții legate de constituirea unui pol politic conservator. Asta i-a iritat pe mulți dintre fruntașii PMP, însă acum nici PNL nu mai pare deocamdată un partid frecventabil. Politologul Cătălin Avramescu, un apropiat al PMP, a afirmat că alianța la guvernare dintre liberali și social-democrați este un obstacol major în eventualele negocieri pe care noul președinte Eugen Tomac ar putea să le poarte cu PNL.

„Așa cum cea mai mare parte a filialelor PMP, ca să nu mai vorbesc despre imensa majoritate a electoratului acestei formațiuni politice, se exprimă radical anti-PSD, nu văd absolut nicio alianță cu o formațiune care este, în momentul de față, anexată PSD-ului”, a declarat politologul, în exclusivitate pentru FANATIK.

Totuși, lucrurile se pot schimba în anii următori. Rămâne de văzut cât de solidă va fi colaborarea PNL cu PSD pe măsură ce se apropie alegerile. Chiar dacă PMP va candida pe cont propriu la alegerile următoare, liberalii vor trebui să le facă unele concesii în eventualitatea unui tur II la alegerile prezidențiale în care candidatul lor se va confrunta, cel mai probabil, cu cel al PSD.

Nu trebuie subestimată nici componenta personală a disputei dintre Eugen Tomac și Cristian Diaconescu. Cel care va câștia înfruntarea are șanse mari să rămână în prim-planul politicii chiar și dacă se va ajunge la o fuziune cu un alt partid, întrucât ar putea cere mai multe funcții de conducere în partidul rezultat din fuziune, prin prisma numărului de aleși locali și al cotației din sondajele de opinie.