Divergențe în UE pe scutul antirachetă lansat de Germania în cadrul NATO. Ce țări au de câștigat

Europa apărării avansează în dezordine. Austria dorește să se alăture inițiativei europene Sky Shield, lansată de Germania. Acest program reunește deja 17 țări și se bazează pe sisteme americane și israeliene, ceea ce reprezintă o lovitură dată suveranității europene în materie de apărare.

Divergențe între Franța și Germania

De mai bine de un an, războiul din Ucraina le-a reamintit europenilor necesitatea de a-și consolida securitatea. Însă, pentru moment, cele 27 de state membre întâmpină dificultăți în a se pune de acord asupra unui răspuns comun în materie de apărare. De mult timp se vorbește de conceptul „Europa apărării” dar, după 22 februarie 2022 și odată cu izbucnirea unui război la ușa europenilor, această chestiune extrem de strategică s-a aflat în centrul discuțiilor din toate capitalele blocului comunitar.

Dar neînțelegerile persistă, în special între principalele două puteri Franța și Germania, inclusiv după Brexit. Aceste divergențe nu sunt nici pe departe noi, dar războiul din Ucraina a schimbat poziția germane, Berlinul orientându-se predilect spre SUA. Parisul, pe de altă parte, a promovat adesea ideea unei apărări europene. Germania, susținută de aproximativ 15 state membre, s-a orientat către Statele Unite și Israel pentru achiziționarea în comun de sisteme de apărare aeriană, spre nemulțumirea Franței.

Austria, atrasă în programul European Sky Shield Initiative

Apărarea aeriană a Europei avansează așadar  în dezordine. În marja Salonului aeronautic de la Paris, a avut loc o conferință la Paris pentru a organiza o strategie comună între membrii UE. În același timp, Germania aduce încă o țară, Austria, în programul European Sky Shield Initiative (ESSI).

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Acest program, lansat de cancelarul german Olaf Scholz în octombrie 2022, include deja 17 țări, printre care Marea Britanie, țările baltice, România, Belgia, Olanda, Finlanda și Norvegia, precum și Suedia, țară candidată la aderarea la NATO. Cu Austria, o țară neutră și non NATO, va reuni 18 țări. Poate chiar 19, cu Elveția, care ar putea semna vineri o declarație de intenție de aderare la ESSI.

Viena se teme de prietenul Putin

„Trebuie să luăm și vom lua măsuri de precauție pentru a ne proteja țara împotriva riscului de atacuri cu drone sau rachete”, a declarat șeful guvernului de la Viena, Karl Nehammer, evocând „o amenințare care s-a agravat considerabil” de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, scrie BFM TV. Deocamdată, ceea ce s-a „agravat considerabil”, spun criticii Vienei, este apropierea – nu de ieri de azi – Austriei de Rusia, inclusiv via gazul rusesc, una din cheile prosperității austriece

Alături de Polonia și Italia, Franța a decis să nu se alăture Essi. Pentru Paris, este vorba de o chestiune de suveranitate europeană. În mod paradoxal, ESSI se bazează pe sisteme de arme americane și israeliene cu rază medie și lungă de acțiune, mai exact Patriot PAC-3 și Arrow 3, al căror contract este evaluat la 4 miliarde de euro. Pentru sisteme cu rază scurtă de acțiune, programul se bazează pe rachetele aer-aer  Iris-T de la compania germană Diehl BGT Defence, care ar trebui să echipeze țările partenere la ESSI.

Macron critică apărarea cu produse ne-europene

Președintele francez Emmanuel Macron a criticat în repetate rânduri acest proiect. „Când văd că anumite țări își măresc cheltuielile de apărare pentru a face achiziții masive de produse ne-europene, le spun pur și simplu: vă pregătiți pentru problemele de mâine! Trebuie să folosim acest moment pentru a produce mai mult în Europa”, a cerut el, într-un discurs ținut la Bratislava în mai anul trecut.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

Sistemul franco-italian cu rază medie de acțiune Mamba nu a fost exclus definitiv din ESSI, dar Berlinul face presiuni asupra Franței pentru a nu merge de una singură. „Este încă posibil să ne alăturăm proiectului, dar trebuie să acționăm rapid”, a declarat o sursă germană. „Germanii au propus un acord industrial, în timp ce noi propunem o inițiativă strategică: să avem capacitatea de a construi o apărare europeană suverană, cu echipamente europene”, a declarat o sursă diplomatică franceză pentru Le Monde.

Europa apărării, sprijinită doar de Franța

Franța nu renunță la dorința sa de a avea o apărare europeană suverană. În cadrul conferinței privind apărarea antiaeriană și antirachetă în Europa, desfășurată la Paris luna trecută, a fost semnat un acord cu Estonia, Ungaria, Belgia și Cipru pentru achiziționarea unui set de 700 de rachete sol-aer cu rază scurtă de acțiune Mistral de la grupul european MBDA, a anunțat luni președintele francez Emmanuel Macron.

Acest contract face parte din proiectul EDIRPA (European Defence Industry Reinforcement through Common Procurement Act), care avansează fără Germania. Acest instrument european prevedea inițial un buget de 500 de milioane de euro pentru doi ani (2023-2024). În iunie, EDIRPA a fost adoptat, reducându-se  bugetul la 300 de milioane de euro, o sumă considerată deja insuficientă de către producătorii în cauză.

Berlinul nu mai așteaptă soluțiile europene

Nu numai Macron a criticat programul ESSI. Într-un raport privind apărarea aeriană, eurodeputați francezi au criticat puternic inițiativa germană. „Inexistența soluțiilor europene, chiar dacă sunt numeroase și eficiente, în comparație cu promovarea produselor americane și israeliene, este deplorabilă. Încurajarea și păstrarea suveranității industriale europene sunt chestiuni cruciale într-un moment în care noțiunea de autonomie strategică a căpătat sensul ei deplin”, au spus aceștia. „Protecția antiaeriană a Europei trebuie să facă obiectul unei consultări organizate, motivate și informate cu toți aliații noștri”.

Oricum ar fi, este clar că Germania nu ascultă criticile francezilor. Berlinul consideră că trebuie să acționeze rapid, fără să aștepte elaborarea unor soluții europene. Cu câteva zile înainte de conferința din 19 iunie, Germania și-a confirmat intenția de a achiziționa sistemul antirachetă israelian Arrow 3 pentru 4 miliarde de euro. Și nu ar avea niciun motiv să își schimbe planurile, deoarece acestea implică acum și Austria, care nu este nici măcar membră a NATO (a aderat la Parteneriatul pentru Pace abia în 1995, înainte de a deveni membră a Consiliului parteneriatului euroatlantic).

O decizie, săptămâna aceasta

Având în vedere neutralitatea sa, s-ar fi putut crede că Austria ar fi apelat la mecanismele puse în aplicare de Uniunea Europeană (din care face parte din 1995) pentru a achiziționa sistemele de apărare aeriană care îi lipsesc în prezent. Dar apropierea Austriei de Germania a fost în mod clar un argument în favoarea aderării la programul ESSI. „Nici un stat european nu-și poate apăra eficient spațiul aerian împotriva noilor pericole de unul singur”, a insistat Nehammer, citat de Opex 360.

„În prezent, sunt negocieri în curs pentru a examina această cooperare și pentru a clarifica cum ar putea arăta în mod concret participarea Austriei la acest proiect”, a declarat Klaudia Tanner, ministrul austriac al Apărării. Înainte de a-și asigura auditoriul că acest lucru nu va pune în niciun caz sub semnul întrebării neutralitatea țării. Potrivit presei austriece, o scrisoare de intenție de aderare la programul ESSI ar putea fi semnată de Klaudia Tanner în cadrul unui summit tripartit (Germania, Elveția, Austria) prevăzut pentru 7 iulie la Berna.