Dolarul puternic și lira în scădere bruscă, ultimele vești proaste pentru români. „Cu siguranță efectele le vom vedea în prețurile la pompă”

Pe lângă un dolar puternic, ultimele zile au adus o depreciere accentuată a lirei sterline, ceea ce înseamnă venituri mai mici pentru cei circa un milion de români care muncesc în Marea Britanie.

Efectele imediate ale unui dolar puternic

Dacă la începutul acestui an dolarul american era cotat la 4,35 lei de către BNR, marți, moneda americană a atins maximul istoric de 5,13 lei, în creștere cu 2 bani față de cursul stabilit luni. Concret, vorbim de o apreciere cu 15% a dolarului american față de leul românesc. Aprecierea monedei americane însă nu este exclusiv față de moneda noastră, aceeași evoluție fiind înregistrată și față de yenul japonez, de lira sterlină sau de euro. De altfel, dolarul a atins paritatea cu euro în urmă cu câteva săptămâni, moment după care moneda americană a continuat să se aprecieze în contextul în care zona euro se confruntă cu o criză energetică și una inflaționistă, iar tensiunile politice internaționale i-au dus pe mulți investitori către „moneda de refugiu”.

Aprecierea dolarului american, venită în contextul majorării dobânzilor cheie de către banca centrală a SUA, FED, pentru a stopa creșterea inflației, reprezintă însă o durere de cap pentru marea majoritate a statelor lumii, care își văd propriile monede depreciate. Principalul efect negativ al unui dolar extrem de puternic este o creștere a prețurilor petrolului, și nu numai, pentru aceste state în contextul în care barilul de petrol se tranzacționează în dolari. Acest efect va fi resimțit și în România, este de părere analistul economic Adrian Negrescu, care subliniază că toate așteptările sunt să vedem o apreciere de lungă durată a monedei americane. Potrivit acestuia, aprecierea dolarului va accentua presiunile inflaționiste în țara noastră, nefiind excluse nici majorări ale prețului carburanților la pompă.

„Cu siguranță efectele aprecierii dolarului le vom vedea în prețurile la pompă din România, undeva într-un orizont de 2, 3 săptămâni dacă nu chiar o lună, în funcție de stocurile pe care le au furnizorii și producătorii de carburanți din România. Petrol, gaze naturale, unele cereale sunt tranzacționate în dolari, astfel că lucrurile nu arată deloc bine din perspectiva aprecierii dolarului. Când dolarul se scumpește înseamnă că îi costă mai mult să producă pe piața românească carburanți. S-ar putea să fie o apreciere conjecturală, însă mi-e teamă că dolarul va continua să fie puternic cel puțin până în primăvara anului viitor în condițiile în care nu se întrevăd niște transformări semnificative la nivel internațional”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul economic Adrian Negrescu care susține că este posibil să asistăm la majorări ale dobânzii cheie și din partea Băncii Centrale Europene, context în care vom asista la o apreciere a euro și la o nouă creștere a prețurilor.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Și profesorul de economie Cristian Păun este de părere că efectul negativ al aprecierii dolarului se va simți în prețul carburanților la pompă, dolarul puternic fiind justificarea perfectă pentru majorarea sau măcar menținerea prețurilor la nivelul actual. Potrivit acestuia, cu o inflație de 8,2%, și pe un trend în scădere, SUA este singura țară cu date pozitive care să justifice aprecierea monedei.

„În zona euro și în Marea Britanie tendința inflației este de creștere, deci este normal să vedem o depreciere a monedelor din zonele cu inflație ridicată. Din păcate, noi în România noi avem un curs de schimb care ține, într-o oarecare măsură de această tendință pe piețele internaționale, dar este și foarte legat de politica monetară și rezervele pe care le avem, plus comerțul exterior și intrările în valută. Cu intrări majoritare în euro și foarte puțin în dolari înseamnă că suntem cumva limitați în a apăra cursul de schimb leu-dolar.

Problema mare este însă la dolar pentru că dolarul permite tot ce înseamnă importuri de combustibil. În momentul în care vorbim de un dolar extrem de puternic în acel moment există și o justificare pentru a crește prețul la carburanți în România, invocând acest curs de schimb destul de crescut pe un termen extrem de scurt. Aici ar fi cea mai mare problemă pe care am putea să o constatăm”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

În ceea ce privește efectele macro asupra României, statul român are doar o mică parte din totalul datoriei externe (de circa 137 de miliarde de euro) în dolari – circa 11 miliarde, deci mai puțin de 10%. În ceea ce privește balanța comercială cu SUA, România exportă bunuri în valoare de 1,4 miliarde de dolari, iar importurile sunt cifrate la valoarea de 774 milioane.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Prețul petrolului în continuă scădere

Pe de altă parte prețul petrolului este în continuă scădere pe piețele internaționale, marți, contractele futures pe țițeiul Brent, cu livrare în noiembrie, au scăzut cu 2,09 dolari, sau 2,4%, până la 84,06 dolari pe baril, atingând minimul ultimelor nouă luni. Aceeași evoluție a fost înregistrată și pe U.S. West Texas Intermediate (WTI), unde prețul barilului a ajuns la 76,71 dolari, cel mai scăzut nivel din 6 ianuarie. Însă această scădere este resimțită diferit, în funcție de valoarea monedei fiecărei țări. Cu cât moneda națională este mai slabă în raport cu dolarul cu atât mai puțin scăderea prețului petrolului este mai puțin vizibilă. De aceea Bloomberg a titrat marți că „cea mai importantă marfă din lume nu este petrolul, gazul, cuprul sau minereul de fier, ci dolarii”.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că șocul aprecierii dolarului american va fi limitat în contextul în care prețul petrolului este în scădere și chiar aproape de valoarea limită pe care o vor accepta statele OPEC. Acesta este de părere că, în contextul previziunilor cu privire la o viitoare recesiune, nici nu se întrevede o creștere a acestuia.

„Atunci când ne uităm la prețurile de pe burse noi tindem să ne uităm doar la prețul petrolului, al cerealelor, adică strict la o marfă specifică. În realitate, există și o influență monetară asupra tuturor piețelor bursiere. Tranzacțiile care se fac acolo sunt în mare măsură speculative, ele sunt determinate, fiind niște investiții, de randamentul altor plasamente alternative. Ori, în momentul în care dobânzile cresc, deci politica monetară devine una restrictivă, atunci evident că investitorii părăsesc piața petrolului și a cerealelor și se duc către depozite bancare sau titluri. De aceea vedem această scădere generală a burselor, a prețurilor cerealelor – e o frână monetară, dispar banii, dispare și inflația.

Totuși nu cred într-un impact spectaculos asupra prețului benzinei la noi, pentru că prețul petrolului în dolari a tot scăzut în ultima vreme, și a scăzut din cauza acestei politici monetare restrictive, dar și din cauza consecințelor acestei politici monetare, și anume recesiunea. În momentul în care se scumpesc banii, amâni investiții, nu mai cumperi petrol, deci dispare cererea. Acesta este și motivul pentru care prețul a scăzut. Nu a scăzut pentru că este mai mult petrol ci pentru că cererea anticipată e mică”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan. În opinia acestuia acest preț este deja la limita inferioară pe care statele OPEC o acceptă, ceea ce înseamnă că la noi prețul carburanților va fi afectat doar de fluctuația cursului leu-dolar. De altfel, la începutul lunii octombrie este așteptată o nouă reuniune a statelor OPEC+ (inclusiv Rusia), putând fi așteptată o decizie de reducere a producției.

Scăderea lirei, o altă bătaie de cap

Deși marți lira sterlină s-a apreciat semnificativ față de leu, cu 0,7 bani, moneda britanică se află pe un trend descrescător față de leu, ajungând la o valoare de 5,55 lei, după ce la începutul anului era cotată la 5,92 lei. Totuși, dacă raportată la leu, scăderea lirei sterline nu este atât de dramatică, moneda britanică a înregistrat în ultimele zile o adevărată prăbușire în raport cu dolarul american și chiar și euro. De altfel, în raport cu dolarul SUA, lira se află la minimul istoric. Vinerea trecută aceasta a pierdut 3,6% din valoare, fiind a cincea cea mai neagră zi din ultimele patru decenii.

Evoluția monedei britanice a venit după ce noul cabinet condus de Liz Truss și-a făcut public planul economic ce include cele mai semnificative tăieri de taxe din ultimii 50 de ani, care, pe lângă costurile programelor sociale de ajutorare a familiilor confruntate cu facturi mari la energie, vor genera un deficit de aproape 72 de miliarde de lire, doar în următoarele șase luni.

„Avem de-a face cu o țară cu un deficit bugetar mare, în criză energică ca și noi, și care decide să scadă impozitele. Orice astfel de politică de scădere a fiscalității trebuie să nu agraveze deficitul bugetar, pentru că acesta pune presiune pe inflație. El trebuie finanțat și pentru asta trebuie să tipărești bani. Ce vedem acum în piață este o anticipare, care e posibil să nu fie confirmată în practică, că Banca Angliei va trebui să tipărească mai mulți bani în viitor pentru a acoperi acest deficit bugetar, și atunci lira s-a dus în jos.

Din acest punct de vedere scăderea taxelor nu a fost o decizie înțeleaptă. Când iei decizii macro-economice e ca la doctor, când se prezintă un pacient bolnav de ulcer, însă înainte să te apuci să-l operezi trebuie să-i faci toate analizele, să vezi dacă nu mai suferă și de rinichi și altele. Dacă nu faci chestia asta nu ești un doctor bun și pacientul să moară din alte motive”, a explicat profesorul Bogdan Glăvan.

Potrivit acestuia, efectul imediat pentru cei peste un milion de români care sunt plecați la muncă în Marea Britanie va fi o scădere a veniturilor relativ la românii care sunt plătiți în lei (sau în euro în alte state europene).

„Acum devine mai ieftin să cumperi o casă în Anglia, însă mult mai scump să te duci și să muncești acolo. Salariul lor în euro sau lei scade, asta pentru că leul se va menține constant în raport cu euro, pentru că BNR va susține puternic acest curs. A țintit să fie un curs stabil în raport cu euro. Deci practic, salariul unui român care muncește în Anglia va fi mai mic în raport cu un angajat din România”, a mai precizat acesta pentru FANATIK.

Analistul financiar Adrian Negrescu este de părere că deprecierea lirei este o problemă în plus pentru românii din Regatul Unit, care trebuie să facă față unor facturi imense și creșterii costurilor de trai în această țară, cu efectul imediat că aceștia vor avea tot mai puține resurse să-și ajute familiile rămase în țară.

„Toate aceste fluctuații, care includ și lira sterlină, vin să crească și mai mult problemele celor care muncesc în Marea Britanie, pentru că dincolo de creșterea facturilor la utilități, acolo e o explozie a facturilor la utilități, și creșterea costurilor legate de viață, să trimită bani în țară va deveni din ce în ce mai greu. Deprecierea lirei e un semn rău pentru cei care lucrează acolo. E o conjectură cum nu se poate mai nefavorabilă pe piața internațională, una în care mulți dintre români vor fi victimele de serviciu chiar și în ce privește acest război valutar”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Negrescu.

Profesorul Cristian Păun este de părere că efectul va fi totuși unul limitat în contextul în care românii trimit tot mai puțini bani acasă, majoritatea având deja familiile acolo. Pe de altă parte, acesta subliniază că valoarea leului românesc este menținută de către BNR mult peste valoarea reală, fiind de preferat o intervenție mai temperată de acesteia.

„În momentul în care moneda ta este depreciată, cum este cazul lirei sterline, cu siguranță că foarte mulți români aflați acolo, și care trimit bani acasă, vor încasa mai puțin lei pe acele lire sterline, deci vor putea cumpăra mai puține lucruri. Dar asta nu e neapărat o problemă foarte mare pentru că tendința de a trimite bani acasă este în scădere. Remitențele pe care le trimit românii încep să pălească și pentru că mulți și-au stabilit familiile acolo, iar legăturile cu familia extinsă sunt din ce în ce mai puține. 

Aprecierea leului nu prea se justifică însă, pentru că avem o balanță comercială deficitară, avem soldul contului curent negativ, nu s-ar justifica o apreciere a leului în momentul de față. Această apreciere pe care o vedem în ultimele zile stimulează și mai mult importurile, înrăutățind balanța comercială. Cred că ar trebui să revizuim puțin politica monetară în acest sens și să intervenim ceva mai temperat pe cursul de schimb”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.